![\"\"](\"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2012\/03\/ereader_books_01.jpg\" "\\"ereader_books_01\\"")
<\/a>Motto: \u201cSpre ru\u015finea mea, de mult\u0103 vreme n-am mai pus m\u00e2na pe-o carte bun\u0103… de fapt, \u00eenc\u0103 n-am pus m\u00e2na, doar ochii, c\u0103 o citesc de pe computer!!!<\/em>\u201d (un utilizator de carte virtual\u0103)<\/p>\n\u201cDispare cartea!\u201d Strig\u0103tul acesta de alarm\u0103 r\u0103sun\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103zeci de ani, de c\u00e2nd Internetul, cu formidabilele lui posibilit\u0103\u0163i, a \u00eenceput s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een via\u0163a noastr\u0103. R\u0103spunsul lui Umberto Eco este c\u00e2t se poate de lini\u0219titor: \u201cNu spera\u021bi c\u0103 ve\u021bi sc\u0103pa de c\u0103r\u021bi!\u201d. Oare care dintre cele dou\u0103 afirma\u021bii este mai plauzibil\u0103?<\/p>\n
\u00cen accep\u021biune modern\u0103 apari\u021bia tiparului este str\u00e2ns legat\u0103 de numele lui Gutenberg. \u00centorc\u00e2ndu-ne \u00een istorie, putem face un scurt popas \u00een Mainz, \u00een anul de gra\u021bie 1445, c\u00e2nd Guttenberg tip\u0103re\u0219te un fragment din \u201cCartea Sibilelor\u201d. Prima lucrare produs\u0103 \u00een mas\u0103 de c\u0103tre Guttenberg este Biblia cu 42 de r\u00e2nduri \u00een 23 februarie 1455. Aceasta a fost tip\u0103rit\u0103 \u00eentr-un tiraj de 200 de exemplare \u0219i este considerat\u0103 o bijuterie a artei tipografice, cuprinz\u00e2nd 2 volume \u0219i un total de 741 de pagini cu aproximativ 2.500.000 de semne. Calitatea sa, aranjarea \u00een pagin\u0103\u00a0 \u0219i fine\u021bea cu care a fost \u00eentocmit\u0103 o fac s\u0103 rivalizeze cu cele mai preten\u021bioase manuscrise ale vremii. Gutenberg a aplicat pe scar\u0103 larg\u0103 ideea genial\u0103 a tip\u0103ririi cu litere de metal mobile, transform\u00e2nd arta xilografica \u00eentr-un me\u0219tesug care imita la \u00eenceput cartea-manuscris. Personaliz\u0103rile c\u0103r\u021bilor tip\u0103rite au fost realizate \u00een acea perioad\u0103 cu ajutorul ilumina\u0163iilor, elementele ad\u0103ugate manual paginii tip\u0103rite (letrine, chenare, ilustra\u0163ii). E un tip de personalizare care a urmat costisitoarelor manuscrise, conchide Eco. Gutenberg a f\u0103cut teste de culoare ro\u015fie peste negru pentru letrine \u015fi titluri, se spune \u00een \u201cThe Bible in Pictures \u2013 From the Workshop of Lucas Cranach\u201d. Testele nu au func\u0163ionat, a\u015fa c\u0103 practica ilumina\u0163iilor a r\u0103mas \u00een picioare. Deci nu cererea de pe pia\u0163\u0103 a dictat ornamentele manuale, ci o imposibilitate tehnologic\u0103. Ne putem g\u00e2ndi \u015fi la faptul c\u0103 dac\u0103 boga\u0163ii acelor vremuri doreau c\u0103r\u0163i foarte personale, ar fi putut comanda \u00een continuare manuscrise \u015fi nu tip\u0103rituri. Cum probabil c\u0103 s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, dar \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 dec\u00e2t ar fi trebuit pentru ca tiparul cu litere refolosibile, inven\u0163ia lui Gutenberg, s\u0103 dispar\u0103. Dimpotriv\u0103.<\/p>\n
Din p\u0103cate, istoria tiparului este plin\u0103 de \u201cpete albe\u201d. Sunt multe semne de \u00eentrebare \u00een ceea ce prive\u0219te evolutia tiparului, a tehnologiilor folosite. Documentele aflate la \u00eendem\u00e2n\u0103 sunt foarte pu\u021bine \u0219i de multe ori lacunare \u0219i neconcludente. Cercet\u0103ri mult ulterioare consacr\u0103rii lui Gutenberg ca prim tip\u0103ritor de c\u0103r\u021bi, au dovedit c\u0103 \u00een Coreea anului 1377, a fost tip\u0103rit\u0103 o carte pe suport de h\u00e2rtie, intitulat\u0103 Jikji, informeaza Factroom. Cartea este atribuit\u0103 c\u0103lug\u0103rului budist Seon Baegun, iar tip\u0103rirea executat\u0103 \u00een templul Heungdeok, s-a efectuat folosind litere mobile metalice, procedeu utilizat ulterior \u0219i de Gutenberg.\u00a0 Nu se \u0219tie dac\u0103 Gutenberg a cunoscut vechea practic\u0103 tipografic\u0103 din Coreea sau a reinventat-o cu mijloace proprii, ceea ce ar fi posibil, \u00eentruc\u00e2t principiul nu difer\u0103, doar procedeul era complet diferit.\u00a0 \u0218i la nivel european atribuirea tiparului lui Gutenberg este discutabil\u0103. Olandezii afirm\u0103 c\u0103 primul tipograf ar fi fost Laurens Janszoon Coster din Haarlem (1405-1484), de profesie paraclisier. Johann Schoffer, care lucrase \u00eempreun\u0103 cu Gutenberg pretindea, \u00eentr-o carte tip\u0103rit\u0103 de el la 1503, c\u0103 bunicul \u0219i tat\u0103l s\u0103u ar fi inventat tiparul cu litere mobile. Jhann Scott din Strasbourg, nepotul altui vestit me\u0219ter tipograf, Johannes Mentelin, pretinde \u0219i el, \u00eentr-o cronic\u0103 rimat\u0103, c\u0103 bunicul s\u0103u ar fi inventat tipografia. Italienii, la r\u00e2ndul lor, cred c\u0103 Pamfilo Castaldi, medic \u0219i poet (n.1398), ar fi \u00eenfiin\u021bat la Milano prima tipografie din Europa.\u00a0 Un exemplu foarte serios, probat cu documente, este acela al lui Prokop Waldvogel. Acesta s-ar fi \u00eendeletnicit cu imprimeria pe panza \u0219i cu \u201carta scrierii artificiale\u201d.<\/p>\n
Concluziile? Nu cunoa\u0219tem cu exactitate \u00eenceputurile tipografice de pe continentul nostru. Ce s\u0103 mai spunem despre via\u021ba \u0219i activitatea lui Gutenberg! Controversat \u0219i at\u00e2t de disputat, Gutenberg reprezint\u0103 o nou\u0103 er\u0103 care a \u00eensemnat pentru\u00a0 omenire o \u0219ans\u0103 uria\u0219\u0103. \u0218i astfel se poate \u00eencheiea o prim\u0103 disput\u0103 a prezentului studiu „Tradi\u021bional vs Modern” tematica fiind \u201cCine a inventat tiparul?\u201d.\u00a0 R\u0103m\u00e2nem recunosc\u0103tori marilor descoperiri din perioada Chinei antice, o civiliza\u021bie care ne-a dat h\u00e2rtia, busola, pulberea exploziv\u0103 \u0219i tiparul, dar \u0219i genialulului Gutenberg care devine un deschiz\u0103tor de drumuri, calfele acestuia, destul de numeroase, emigr\u00e2nd \u00een lumea \u00eentreag\u0103 \u0219i\u00a0 r\u0103sp\u00e2ndind arta tiparului.<\/p>\n
Ne \u00eentoarcem \u00een zilele noastre din c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 \u00een timp. De c\u00e2nd cu explozia de device-uri inteligente apare \u00eentrebarea \u201coare c\u0103r\u021bile tip\u0103rite vor putea face fa\u021b\u0103 concuren\u021bei digitale?\u201d<\/p>\n
\u00cen volumul \u201eCartea Electronic\u0103\u201d de Doina Banciu – se subliniaz\u0103 faptul c\u0103\u00a0 „viitorul c\u0103r\u0163ii \u00een era digital\u0103 ne este deseori \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een contextul impunerii pe pia\u0163\u0103 a dispozitivelor portabile de lectur\u0103 \u015fi a aplica\u0163iilor soft corelate<\/em>\u201d. Cartea este redefinit\u0103 din perspectiva disocierii \u00eentre con\u0163inut \u015fi suportul material al acesteia. Cartea nu \u00eenseamn\u0103 foaia de h\u00e2rtie pe care a fost publicat\u0103, ci con\u0163inutul, informatia; pentru c\u0103 cititorul \u015ftie c\u0103 ceea ce d\u0103 identitate c\u0103r\u0163ii este experien\u0163a intim\u0103 a lecturii, universul pe care i-l deschide acest izvor de cunostin\u0163e, \u015fi nu aspectul ei, obiectul fizic. Acela\u015fi con\u0163inut poate fi publicat at\u00e2t pe h\u00e2rtie, c\u00e2t \u015fi \u00een format electronic.\u00a0 Evolu\u021bia mediului electronic, apari\u0163ia calculatoarelor au adus c\u0103r\u021bii o alt\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare – cartea electronic\u0103.<\/p>\n Dar ce este o carte electronic\u0103? O defini\u0163ie de dic\u0163ionar ar suna cam a\u015fa: \u201co carte electronic\u0103 este varianta electronic\u0103 a unei c\u0103r\u0163i tip\u0103rite, care poate fi citit\u0103 pe calculator, laptop, pe dispozitive portabile de lectur\u0103, pe dispozitive gen Palm\/PDA, pe ecranul telefonului mobil sau terminale Internet<\/em>\u201d. C\u0103r\u0163ile electronice sunt pur \u015fi simplu c\u0103r\u0163i, doar c\u0103 \u201carat\u0103\u201d altfel dec\u00e2t am fost noi obi\u015fnui\u0163i. Un film este tot film, fie c\u0103 \u00eel vizion\u0103m pe marele ecran, de pe o caset\u0103 video, de pe un DVD sau la televizor. La fel \u015fi c\u0103r\u0163ile electronice sunt \u00een\u015firuiri logice de cuvinte care ne transmit informa\u0163ii sau cuno\u015ftin\u0163e, fie c\u0103 le citim pe h\u00e2rtie, pe ecranul calculatorului sau pe un dispozitiv special de lectur\u0103 – eReader.<\/p>\n Pe web \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia mai multe comunit\u0103\u0163i virtuale care practic\u0103 schimbul de c\u0103r\u0163i electronice, adesea ace\u015ftia afl\u00e2ndu-se la limita legalit\u0103\u0163ii. Una dintre explica\u0163iile pirat\u0103rii titlurilor foarte \u00een vog\u0103 ar fi aceea c\u0103 editurile de carte \u015fi libr\u0103riile practic\u0103 pre\u021buri foarte mari. Marea majoritate a utilizatorilor de carte electronic\u0103 au dob\u00e2ndit \u00een timp suficiente cuno\u015ftin\u0163e referitoare la modul \u00een care se transform\u0103 o carte obi\u015fnuit\u0103 \u00eentr-o carte electronic\u0103, precum \u015fi modalitatea de a o r\u0103sp\u00e2ndi pe Internet. \u00cen anul 2005 cel mai cunoscut grup de utilizatori de c\u0103r\u0163i online din Rom\u00e2nia era http:\/\/groups.yahoo.com\/group\/cartionlinecom\/<\/a> dar, de cele mai multe ori grani\u0163a impus\u0103 de legea copyright-ului este dep\u0103\u015fit\u0103. Exist\u0103 o real\u0103 disput\u0103 \u00eentre editurile de carte \u015fi \u201cproprietarii\u201d spa\u0163iilor virtuale care g\u0103zduiesc c\u0103r\u0163i electronice aflate adesea sub inciden\u0163a dreptului de autor. V\u0103z\u00e2nd succesul pe care au ajuns s\u0103 \u00eel aib\u0103 c\u0103r\u0163ile \u00een formatul electronic, dar \u0219i pentru a-\u015fi atrage cititori, unele edituri de carte au ales \u015fi varianta de a pune la dispozi\u0163ia cititorilor versiuni \u201cfree\u201d \u2013 sub form\u0103 electronic\u0103 \u2013 ale unora dintre c\u0103r\u0163ile pe care le editeaz\u0103.<\/p>\n Apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice a fost favorizat\u0103 \u015fi \u00een mediul universitar, majoritatea dintre universitari av\u00e2nd materialul de curs \u00een format electronic, \u201cupdatat\u201d (actualizat) periodic. Pentru nivelul preuniversitar, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu am cuno\u0219tin\u021b\u0103 s\u0103 existe manuale \u0219colare \u00een format digital, de\u0219i editura Teora a avut o tentativa de a publica astfel de c\u0103r\u021bi. Ideea de a transforma manualul \u0219colar tip\u0103rit \u00eentr-un manual \u0219colar digital are argumente pro \u0219i contra. Aceste argumente sunt foarte clar exprimate \u00een justific\u0103rile r\u0103spunsurilor la un sondaj de opinie lansat cu ceva ani \u00een urm\u0103 pe portalul edu.ro. Aici utilizatori ai forumului de discu\u0163ii http:\/\/forum.portal.edu.ro\/ au adus argumente pro \u015fi contra c\u0103rtii \u00een format electronic, discu\u0163ie\u00a0 ce poate fi vizualizat\u0103 \u00een topicul „Citi\u021bi c\u0103r\u0163i electronice?”. Sondajul con\u0163inea \u00eentrebarea „Citi\u0163i c\u0103r\u0163i electronice?”, iar utilizatorii \u00eenregistra\u0163i au avut posibilitatea s\u0103 aleag\u0103 o singur\u0103 op\u0163iune, eventual, s\u0103 argumenteze op\u0163iunea f\u0103cut\u0103. Disputa a fost relativ aprins\u0103, iar argumentele au fost conving\u0103toare. Astfel, dintre cei care citeau des c\u0103r\u0163i pe calculator o f\u0103ceau din urm\u0103toarele motive:<\/p>\n Utilizatorii aveau nevoie de c\u0103utare pe text, indexare etc., dar citeau pe calculator foarte rar, aproape niciodat\u0103, o carte de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, ei prefer\u00e2nd s\u0103 cumpere cartea sau s\u0103 o tip\u0103reasc\u0103, argumentul fiind p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 fiziologic : „O carte pe h\u00e2rtie este relaxant\u0103. Un monitor obose\u015fte.<\/em>”<\/p>\n Textul electronic este foarte util pentru \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi \u00een\u0163eles, c\u00e2nd \u00eenve\u0163i singur (po\u0163i s\u0103 faci rapid corela\u0163ii \u00eentre diverse texte, po\u0163i s\u0103 cau\u0163i referin\u0163e rapid pe Internet). Este obositor dac\u0103 vrei s\u0103 \u201etoce\u015fti\u201d (asta de obicei se face prin citire repetat\u0103) sau \u00een general dac\u0103 ai de g\u00e2nd s\u0103 cite\u015fti ore \u00een \u015fir.<\/p>\n Un alt argument \u00een favoarea c\u0103r\u0163ii electronice a fost acela c\u0103 fiind \u00een format digital, cartea\u00a0 nu se distruge, nu se uzeaz\u0103. Cel mai mare dezavantaj al c\u0103r\u0163ilor electronice a fost considerat a fi lipsa portabilit\u0103\u0163ii acestora, chestiune care \u00een timp a fost rezolvat\u0103 prin apari\u0163ia device-urilor de tip palm-pad, a eReader-elor sau a smart-phone-urilor.<\/p>\n Cititorii mai conservatori au adus argumente \u00eempotriva c\u0103r\u0163ii electronice, invoc\u00e2nd motivul c\u0103 „a citi cu adev\u0103rat implic\u0103 \u0219i „procesul” de a avea cartea \u00een m\u00e2n\u0103, e mult mai pl\u0103cut a\u015fa. \u00cen plus, c\u0103r\u0163ile electronice sunt incomode. \u015ei apoi, de ce s\u0103 extindem aria Internetului \u015fi la capitolul c\u0103r\u0163i? Ele au fost f\u0103cute din h\u00e2rtie, pentru a le putea de\u021bine. Am \u00eencercat s\u0103 citesc c\u0103r\u0163i electronice, dar de fiecare dat\u0103 sim\u0163eam c\u0103 lipse\u0219te vraja aceea care te cuprinde atunci c\u00e2nd \u0163ii \u00een bra\u0163e o carte adev\u0103rat\u0103…<\/em>”<\/p>\n Aceast\u0103 p\u0103rere a fost elegant comb\u0103tut\u0103 de c\u0103tre un alt participant la discu\u0163ie:<\/p>\n „Ce nu-mi place la c\u0103r\u0163ile pe h\u00e2rtie e c\u0103 nu pot s\u0103 m\u0103resc dimensiunea fonturilor \u015fi s\u0103 citesc de la distan\u0163\u0103, ar mai fi lipsa func\u0163iei de c\u0103utare \u00een text, lipsa highlight-ului, a\u00a0 hiperleg\u0103turilor. Depinde de monitor (trebuie „refresh” cel pu\u021bin 85 Hz) c\u00e2t de odihnitor e s\u0103 citesti, eu prefer cartea pe \u00eentreg ecranul monitorului, s\u0103 dau scaunul pe spate \u015fi s\u0103 m\u0103resc \u00een\u0103l\u0163imea fontului,\u00a0 dac\u0103 e nevoie. Ar fi foarte frumos dac\u0103 ar exista un dispozitiv pentru citit c\u0103rti electronice la fel de popular cum e i-pod pentru muzic\u0103, poate peste 30 ani vom putea s\u0103 cump\u0103r\u0103m c\u0103rti cu c\u00e2\u0163iva dolari de oriunde din lume, dac\u0103 avem acces la Internet. Eu personal am aproximativ 200\u00a0 de c\u0103r\u0163i \u00een aproximativ 400 GB; \u201ee-books\u201d-urile au prea multe avantaje, sunt mult mai flexibile dec\u00e2t c\u0103r\u0163ile clasice, nu e nevoie s\u0103 omori copaci pentru h\u00e2rtie. Ar fi frumos dac\u0103 \u00een viitor, c\u00e2nd publica\u0163iile electronice vor domina, fiecare autor \u00ee\u015fi va vinde c\u0103r\u0163ile pe Internet, \u00een format digital, la pre\u0163 redus, pentru reducerea costurilor de\u00a0 publicare \u015fi pentru m\u0103rirea profitului.<\/em>”<\/p>\n Evident, ca la orice sondare, exist\u0103 \u015fi utilizatori neutri, p\u0103rerea lor fiind exprimat\u0103 \u00een cele ce urmeaz\u0103: „rar citesc a\u015fa… e foarte obositor s\u0103 urm\u0103re\u0219ti pe ecran r\u00e2ndul… cel pu\u0163in pentru mine a\u015fa este… dar am ajuns \u015fi la situa\u0163ii \u00een care aveam ceva de citit, de pe o zi pe alta \u015fi nu aveam timp s\u0103 m\u0103 duc la bibliotec\u0103, sau m\u0103 duceam \u015fi nu g\u0103seam volumul la bibliotec\u0103… iar, c\u0103r\u0163ile virtuale pot fi procurate cu un mic efort, printr-o simpl\u0103 c\u0103utare pe Internet. Pe de alt\u0103 parte, c\u0103r\u0163ile bune sunt foarte scumpe \u015fi pu\u0163ini \u015fi le pot permite; c\u0103r\u0163ile electronice sunt foarte obositoare, cum ai putea sta \u00eentins pe canapea, cu o cafea al\u0103turi \u015fi… o carte electronic\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103?<\/em>”<\/p>\n Studii recente\u00a0 au scos \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 cititul pe calculator este dificil pentru c\u0103 noi nu am fost obi\u015fnui\u0163i cu asta, \u015fi dac\u0103 am fi obi\u015fnui\u0163i mai de mici ni s-ar p\u0103rea natural. Ar fi interesant s\u0103 nu se ignore posibilitatea ca \u00een viitor, c\u0103r\u021bile digitale s\u0103 se ajung\u0103 a fi citite simplu, natural, f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 preconcep\u0163ii.<\/p>\n Rezultatul sondajului de opinie „Citi\u021bi c\u0103r\u021bi electronice?<\/em>” este: Conform acestor rezultate, este evident c\u0103 fenomenul c\u0103r\u0163ilor electronice ia amploare, dar cartea tip\u0103rit\u0103 nu va disp\u0103rea \u00een cur\u00e2nd. Discu\u021bia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103. Sondajul de opinie a fost lansat \u00een 2005. Suntem \u00een 2012. Aproape toate sugestiile, dorin\u021bele \u0219i visele adep\u021bilor „ebook”-urilor au devenit realitate. Avea dreptate Umberto Eco: \u201cNu spera\u021bi c\u0103 ve\u021bi sc\u0103pa de c\u0103r\u021bi!\u201d\u00a0 Sunt doar la un click distan\u021b\u0103 de noi. ^-^<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em><\/p>\n http:\/\/www.humanitas.ro\/files\/media\/nu-sperati-ca-veti-scapa.pdf<\/a> Una dintre cele mai populare teme de discu\u021bie \u00een plan educa\u021bional o constituie antiteza tradi\u021bional vs modern. Un element indispensabil educa\u021biei \u00een general \u0219i procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een particular este cartea. Prezentul articol este un studiu bine argumentat al evolu\u021biei … Cite\u0219te continuarea <\/a>Evident c\u0103 odat\u0103 cu apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii electronice au ap\u0103rut \u015fi bibliotecile virtuale, libr\u0103riile \u015fi anticariatele online promov\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 cartea scris\u0103 \u0219i cartea electronic\u0103. Dintre colec\u0163iile de carte electronic\u0103 cea mai reprezentativ\u0103 consider c\u0103 este Proiectul Guttenberg (http:\/\/www.gutenberg.org\/<\/a>). Cu destul\u0103 timiditate \u015fi-a f\u0103cut loc \u00een spa\u0163iul virtual si cartea electronic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. C\u00e2teva dintre cele mai cunoscute adrese la care se pot g\u0103si c\u0103r\u021bi electronice \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n\n
\nDa, frecvent (29,27%)
\nRar (15,45%)
\nNumai fragmente. Dac\u0103 vreau s\u0103 citesc serios tip\u0103resc sau cump\u0103r cartea (37,40%)
\nNu, niciodat\u0103 (17,89%)<\/p>\n<\/a><\/p>\n
\n http:\/\/www.cerceteaza.com\/curiozitati-obiecte\/curiozitati-diverse-istoria-tiparului\/<\/a>
\n http:\/\/www.comanescu.ro\/iluminatii-si-tipar-la-doua-culori-gutenberg-a-incercat.html<\/a>
\n http:\/\/www.bucurestiivechisinoi.ro\/2012\/01\/gutenberg-a-inventat-tiparul-cu-78-de-ani-mai-tarziu-decat-coreenii\/<\/a>
\n http:\/\/bjarges.ro\/download\/2004%20tiparul.pdf<\/a>
\n http:\/\/www.mihaibaboi.com\/carte-tiparita-sau-e-book-mai-este-de-actualitate-print-ul\/<\/a>
\n http:\/\/book.pressbooks.com\/table-of-contents<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"