{"id":5342,"date":"2016-11-03T06:52:05","date_gmt":"2016-11-03T06:52:05","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5342"},"modified":"2016-11-03T06:52:25","modified_gmt":"2016-11-03T06:52:25","slug":"stiinta-fericirii-aplicatii-in-educatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/stiinta-fericirii-aplicatii-in-educatie","title":{"rendered":"Noua \u0219tiin\u021b\u0103 a fericirii. Aplica\u021bii \u00een educa\u021bie \u0219i consilierea psihologic\u0103"},"content":{"rendered":"

Psihologia pozitiv\u0103 este noul curent \u00een psihologie promovat de psihologul american Martin Seligman \u0219i de colaboratorii s\u0103i. Cunoscut\u0103 \u00een media drept \u0218tiin\u021ba fericirii<\/em>, beneficiaz\u0103 de cea mai intens\u0103 activitate de cercetare \u00een interiorul s\u0103u. Cu aplica\u021bii fundamentate \u0219tiin\u021bific at\u00e2t \u00een psihologie \u0219i psihoterapie, c\u00e2t \u0219i \u00een domenii conexe, Psihologia pozitiv\u0103 are ca scop fundamental sporirea experien\u0163elor noastre pozitive prin descoperirea \u0219i folosirea propriilor puteri \u0219i virtu\u021bi de caracter.
\n\u00cen acest articol sunt discutate c\u00e2teva dintre cele mai semnificative aplica\u021bii ale psihologiei pozitive, aplica\u021bii care merit\u0103 s\u0103 fie incluse \u00een practica educa\u021bional\u0103 \u00een general \u0219i \u00een cea a psihologului, \u00een special. Cadrele didactice \u0219i p\u0103rin\u021bii pot folosi ca atare sau \u00een mod adaptat, individual sau \u00een grup, aceste modalit\u0103\u021bi practice \u00een scopul optimiz\u0103rii st\u0103rii de bine a copiilor \u0219i tinerilor, a rela\u021biilor lor sociale \u0219i a experien\u021belor educa\u021bionale, \u00een general. Aceste aplica\u021bii pot face obiectul unor activit\u0103\u021bi de grup, unor proiecte educa\u021bionale sau pur \u0219i simplu, \u00een mod minunat, pot deveni parte a etosului unei clase, \u0219coli sau al unei familii.
\n<\/p>\n

Exist\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een practica psihologic\u0103 tendin\u021ba de focalizare pe descoperirea \u201eproblemei\u201d \u015fi rezolvarea ei, afirm\u0103 cu t\u0103rie Martin Seligman, p\u0103rintele noului curent \u00een psihologie, al Psihologiei pozitive de ast\u0103zi.
\nUn review din 2000 al Psychology Today semnaleaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een ultimele decenii au fost publicate aproximativ 1.000.000 de articole cu bine-cunoscutele cuvinte-cheie depresie \u0219i anxietate \u0219i\u00a0 doar 500 despre fericire. \u201eCred c\u0103 este un drept din na\u015ftere al psihologului s\u0103 exploreze optimismul, iubirea, perseveren\u0163a, responsabilitatea, altruismul, toleran\u0163a<\/em>\u201d,\u00a0 spunea atunci Martin Seligman \u015fi cu siguran\u0163\u0103 valen\u0163ele \u00een cercetare au \u00eenceput s\u0103 se schimbe \u00een ultimii 10 ani.<\/p>\n

Dar ce este psihologia pozitiv\u0103? \u00cen mod elocvent \u015fi \u00een dou\u0103 cuvinte ea este cunoscut\u0103\u00a0 drept \u015etiin\u0163a fericirii. Sheldon& King (2001) afirm\u0103 c\u0103 Psihologia pozitiv\u0103 nu este altceva dec\u00e2t studiul \u015ftiin\u0163ific al puterilor \u015fi virtu\u0163ilor umane.
\nScopul fundamental al acestei abord\u0103ri este acela de a spori experien\u0163ele noastre pozitive prin descoperirea \u0219i folosirea propriilor puteri \u0219i virtu\u021bi de caracter.<\/p>\n

Re\u0163eta lui Seligman pentru o fericire durabil\u0103 const\u0103 \u00een identificarea puterilor personale \u015fi a celor mai bune moduri de a le folosi.\u00a0Iat\u0103 o scurt\u0103 prezentare a acestor virtu\u021bi \u0219i a puterilor asociate lor.<\/p>\n

\u00cen\u0163elepciunea<\/strong> \u2013 dob\u00e2ndirea \u015fi folosirea cunoa\u015fterii. Puteri: creativitatea, originalitatea, curiozitatea, iubirea de cunoa\u015ftere, judecata, perspectiva personal\u0103.
\nCurajul<\/strong> \u2013 exercitarea voin\u0163ei pentru a duce la \u00eendeplinire scopurile fixate \u00een fa\u0163a oric\u0103ror adversit\u0103\u0163i. Puteri asociate: autenticitate, entuziasm, s\u00e2rguin\u0163\u0103, perseveren\u0163\u0103, vrednicie.
\nUmanismul<\/strong> \u2013 presupune grija \u015fi prietenia \u00een rela\u0163iile interpersonale. Puteri asociate: bun\u0103tate, iubire, inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103.
\nDreptatea<\/strong> \u2013 presupune un set de interese \u015fi puteri civice care pot construi comunit\u0103\u0163i stabile \u015fi s\u0103n\u0103toase. Puteri asociate: corectitudine, leadership, munca \u00een echip\u0103, loialitatea.
\nTemperan\u0163a<\/strong> sau protec\u0163ia \u00eempotriva exceselor de orice fel. Puteri asociate: modestie, smerenie, pruden\u0163\u0103, auto-control.
\nTranscenden\u0163a<\/strong> \u2013 setul de puteri care ne leag\u0103 de ceva mai mare dec\u00e2t noi \u00een\u015fine. Puteri asociate: venera\u021bie, recuno\u015ftin\u0163\u0103, speran\u0163a, optimismul, spiritualitatea, spiritul de copil.<\/p>\n

Prof. Sonja Lyubomirsky, de la Universitatea din California, a realizat o serie de studii extrem de interesante \u00een scopul valid\u0103rii empirice a mai multor interven\u021bii \u0219i aplica\u021bii ale psihologiei pozitive. Multe dintre aceste interven\u021bii au f\u0103cut, de asemenea, obiectul cercet\u0103rilor amintite de Daniel Goleman \u00een cartea sa, Inteligen\u0163a emo\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Iat\u0103 mai jos c\u00e2teva aplica\u021bii semnificative ale psihologiei pozitive care merit\u0103 s\u0103 fie incluse \u00een practica educa\u021bional\u0103 \u00een general \u0219i \u00een cea a psihologului, \u00een special. Cadrele didactice \u0219i p\u0103rin\u021bii pot folosi ca atare sau \u00een mod adaptat, individual sau \u00een grup, aceste modalit\u0103\u021bi practice \u00een scopul optimiz\u0103rii\u00a0 st\u0103rii de bine a copiilor \u0219i tinerilor, a rela\u021biilor lor sociale \u0219i a experien\u021belor educa\u021bionale, \u00een general.\u00a0Aceste aplica\u021bii pot face obiectul unor activit\u0103\u021bi de grup, unor proiecte educa\u021bionale sau pur \u0219i simplu, \u00een mod minunat, pot deveni parte a etosului unei clase, \u0219coli sau al unei familii.<\/span><\/p>\n

1. Jurnalul recuno\u015ftin\u0163ei sau \u201esocotirea binecuv\u00e2nt\u0103rilor\u201d<\/strong>
\n\u00centr-un astfel de\u00a0 jurnal, persoana noteaz\u0103 trei-cinci sau mai multe lucruri pentru care poate fi recunosc\u0103toare (de la aspecte de via\u021b\u0103 \u201em\u0103runte\u201d, p\u00e2n\u0103 la realiz\u0103ri deosebite precum primii pa\u015fi ai copilului). \u00cen acest jurnal se scrie de obicei o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cel mai bine la finalul ei.<\/p>\n

2. \u201dPracticarea bun\u0103t\u0103\u0163ii\u201d<\/strong>,\u00a0 zi de zi, constant, at\u00e2t \u00een mod spontan (f\u0103c\u00e2nd loc unui om \u00een v\u00e2rst\u0103, d\u00e2nd prioritate unei mame cu un copil \u00een bra\u021be) c\u00e2t \u015fi \u00een mod \u201eplanificat\u201d (\u00een fiecare Duminic\u0103 putem duce o farfurie cu hran\u0103 unui b\u0103tr\u00e2n sau vizita un copil bolnav).
\nA fi bun cu ceilal\u0163i implic\u0103 o mul\u0163ime de efecte pozitive. Aceste efecte sunt rezumate de Goleman \u00een cartea sa Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, dar \u015fi de psihologii cercet\u0103tori pozitivi\u0219ti: cultiv\u0103 un ad\u00e2nc sentiment de conexiune cu ceilal\u0163i, ofer\u0103 un model de comportament reciproc benefic \u00een comunitate. Toate aceste aspecte sunt numite \u00een literatura de specialitate \u201epromotori ai fericirii\u201d.<\/p>\n

3. Focalizarea pe \u201cmicile mari\u201d bucurii ale vie\u0163ii \u015fi savurarea acestora<\/strong>
\n\u00centr-o lume \u00een care totul se consum\u0103 rapid, ca-ntr-un cuptor cu microunde, dup\u0103 cum remarca profesorul Mircea Miclea, foarte mul\u0163i oameni uit\u0103 s\u0103 acorde aten\u0163ie lucrurilor frumoase \u015fi pl\u0103cute,\u00a0 florilor \u015fi pomilor dintr-un parc, spre exemplu, sau parfumului fructelor din co\u015ful de pe mas\u0103.
\nAceast\u0103 aten\u0163ie ar trebui cultivat\u0103 la copii \u015fi tineri pentru c\u0103 ea poate deveni un reflex-supap\u0103 \u00eempotriva efectelor stresului tr\u0103it \u00een momente mai dificile de via\u021b\u0103.<\/p>\n

4.Scrisoarea de recuno\u015ftin\u0163\u0103<\/strong>
\n\u00cempreun\u0103 cu jurnalul recuno\u015ftin\u0163ei, scrisoarea reprezint\u0103 unul dintre exerci\u0163iile care s-a dovedit eficient, \u00eentr-o serie de studii, \u00een combaterea simptomelor depresive pe termen lung.
\nO astfel de scrisoare este conceput\u0103 pentru persoanele c\u0103rora le putem fi recunosc\u0103tori pentru c\u0103 ne-au ajutat c\u00e2ndva \u015fi este important s\u0103 fie oferit\u0103 personal. Sarcina \u00een sine de scriere a scrisorii care presupune reamintirea unor experien\u0163e pl\u0103cute, a unor oameni buni, a noastr\u0103 \u00een rela\u0163ia cu ei \u015fi mai apoi exprimarea recuno\u015ftin\u0163ei, \u00eenm\u00e2narea scrisorii \u015fi percep\u021bia bucuriei celui care o va citi \u2013 sunt experien\u0163e cu profund efect pozitiv \u0219i blocant al mecanismelor cognitive \u015fi afective implicate \u00een depresie, recalibr\u00e2nd persoana pe termen mediu \u015fi lung.
\nAm folosit cu succes \u00een practica personal\u0103 o adaptare a jurnalului recuno\u015ftin\u0163ei \u00een dou\u0103 cazuri de anxietate cu note depresive, copii cu v\u00e2rste \u00eentre 10 \u015fi 12 ani. Am recomandat p\u0103rin\u0163ilor ca \u00een fiecare sear\u0103 s\u0103 creeze \u201emomentul special al familiei\u201d \u00een care fiecare s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 celorlal\u0163i c\u00e2teva lucruri pl\u0103cute tr\u0103ite \u00een acea zi \u015fi 3 lucruri pentru care poate fi recunosc\u0103tor. \u00cen depresie \u015fi anxietate, aten\u0163ia este revendicat\u0103 de sine, de experien\u0163a nepl\u0103cut\u0103 a sinelui depresiv sau anxios.\u00a0 Refocalizarea aten\u0163iei pe experien\u0163e pl\u0103cute, puteri personale \u015fi suport extern poten\u0163eaz\u0103 enorm, de la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 la alta, interven\u0163ia psihologic\u0103 \u00een astfel de cazuri.<\/p>\n

5. Iertarea<\/strong>
\nIncapacitatea de a ierta se asociaz\u0103 de obicei cu ruminarea \u015fi\u00a0 blocarea persoanei \u00eentr-un cerc vicios al m\u00e2niei \u015fi resentimentelor.
\nPsihologii pozitivi recomand\u0103 desprinderea de acestea prin demersuri simple\u00a0 precum scrierea unei scrisori de iertare persoanei care ne-a r\u0103nit sau deschiderea unui jurnal \u00een care se consemneaz\u0103 avantajele \u0219i efectele asupra st\u0103rii de bine ale iert\u0103rii. Un copil care se simte teribil de r\u0103nit de un p\u0103rinte poate fi ajutat s\u0103 scrie o scrisoare de acest fel \u015fi s\u0103 o \u00eenm\u00e2neze p\u0103rintelui.<\/p>\n

6. Folosirea timpului propriu \u015fi energiei pentru familie \u015fi prieteni<\/strong>
\nRezultatele ob\u0163inute \u00een urma aplic\u0103rii \u201cScalei de satisfac\u0163ie cu via\u0163a\u201d pe mai multe popula\u0163ii au ar\u0103tat c\u0103 aceast\u0103 satisfac\u0163ie este foarte pu\u0163in legat\u0103 de bani, titluri, pozi\u0163ii sociale \u015fi profesionale. \u00cen schimb, rela\u0163iile personale pozitive \u0219i semnificative coreleaz\u0103 cel mai puternic cu satisfac\u0163ia cu via\u0163a personal\u0103.<\/p>\n

7.Grija fa\u0163\u0103 de propriul corp \u015fi organism<\/strong>
\nSuficient somn de calitate, exerci\u0163iu fizic dar \u015fi deprinderea de a z\u00e2mbi \u015fi a r\u00e2de mai des sporesc starea subiectiv\u0103 de bine a unei persoane pe termen scurt. Practicate \u00een mod regulat, toate acestea conduc la o stare stabil\u0103 de bine pe termen mediu \u015fi lung.
\nViktor Frankl, fondatorul celei de-a treia \u0219coli vieneze de psihoterapie, Logoterapia, genial psihiatru \u0219i doctor \u00een filosofie, pe care \u00eel consider un minunat precursor al noului curent din psihologie, a demonstrat, la cel mai \u00eenalt nivel al experien\u021bei umane, propria sa convingere. \u201e\u00centre stimul \u0219i r\u0103spuns exist\u0103 un spa\u021biu. \u00cen acel spa\u021biu se afl\u0103 puterea noastr\u0103 de a ne alege r\u0103spunsul. Iar \u00een r\u0103spunsul nostru se afl\u0103 cre\u0219terea \u0219i libertatea noastr\u0103.<\/em>\u201d<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nWallis, C. (2005). The New Science of\u00a0 Happiness. Time.
\nGoleman, D. (2008). Inteligenta emotionala. Curtea Veche.
\nGoleman, D. (2007). Inteligenta sociala. Curtea Veche.
\n http:\/\/harvardmagazine.com\/2007\/01\/the-science-of-happiness.html<\/a>
\nLyubomirsky, S.(2008). The How of Happiness: A New Approach to Getting the Life You Want. Paperback.
\nPeterson, Ch. & Seligman, M. (2004). Character Strengths and Virtues: A Handbook and Classification.
\nSeligman, M, E. P. (2002). Authentic Happiness: Using the New Positive Psychology to Realize Your Potential for Lasting Fulfillment. Hardcover.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Psihologia pozitiv\u0103 este noul curent \u00een psihologie promovat de psihologul american Martin Seligman \u0219i de colaboratorii s\u0103i. Cunoscut\u0103 \u00een media drept \u0218tiin\u021ba fericirii, beneficiaz\u0103 de cea mai intens\u0103 activitate de cercetare \u00een interiorul s\u0103u. Cu aplica\u021bii fundamentate \u0219tiin\u021bific at\u00e2t \u00een … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[575],"class_list":["post-5342","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-otilia-mitrache"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5342","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5342"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5342\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5350,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5342\/revisions\/5350"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}