{"id":5399,"date":"2016-11-22T07:47:56","date_gmt":"2016-11-22T07:47:56","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5399"},"modified":"2016-11-22T07:47:56","modified_gmt":"2016-11-22T07:47:56","slug":"despre-gandirea-laterala-aplicatii-in-educatie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/despre-gandirea-laterala-aplicatii-in-educatie","title":{"rendered":"Despre g\u00e2ndirea lateral\u0103. Aplica\u021bii \u00een educa\u021bie"},"content":{"rendered":"<p>Re\u021beta pentru a merge cu pl\u0103cere la \u0219coal\u0103 este s\u0103 fim deschi\u0219i, creativi \u0219i s\u0103 accept\u0103m c\u0103 fiecare copil e unic, interesant, intuitiv, dornic s\u0103 cunoasc\u0103 tot mai mult, dar \u00eentr-un mod pu\u021bin egoist, raport\u00e2nd totul la propria persoan\u0103. Trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 uneori e bine s\u0103 ie\u0219im din tipare, s\u0103-i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 colaboreze, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ideea de adev\u0103r sau dreptate raport\u00e2ndu-se la cei din jurul lor, s\u0103 nu-\u0219i impun\u0103 punctul de vedere.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>G\u00e2ndirea lateral\u0103 semnific\u0103 un mod de a g\u00e2ndi care urm\u0103re\u015fte schimb\u0103ri \u00een percep\u0163ii, concepte \u015fi idei prin utilizarea unor instrumente specifice. Dup\u0103 ce \u00eenve\u0163i tehnicile de g\u00e2ndire lateral\u0103, po\u0163i s\u0103 rezolvi probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obi\u015fnuite:<\/p>\n<ul>\n<li>prive\u015fti lucrurile din mai multe perspective;<\/li>\n<li>ai abilitatea de a g\u00e2ndi altfel dec\u00e2t critic \u015fi analitic;<\/li>\n<li>descoperi idei noi;<\/li>\n<li>creezi noi produse.<\/li>\n<\/ul>\n<p>G\u00e2ndirea lateral\u0103 este abilitatea de a g\u00e2ndi creativ, de a ie\u0219i u\u0219or dintr-o zon\u0103 a confortului. G\u00e2ndirea lateral\u0103 presupune renun\u021barea la limite, la modul de g\u00e2ndire tradi\u021bional \u0219i eliminarea prejudec\u0103\u021bilor. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de personalitate este un atu important, indiferent de priorit\u0103\u021bi, ocupa\u021bie sau v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n<p>G\u00e2ndirea lateral\u0103 are deci leg\u0103tur\u0103 cu intui\u021bia, creativitatea \u0219i dispozi\u021bia. Este un alt mod de a g\u00e2ndi, de a ne folosi mintea. Se ocup\u0103 cu generarea de noi idei \u0219i de spargerea barierelor conceptuale ale ideilor vechi. Este complementar\u0103 cu g\u00e2ndirea vertical\u0103, nu o \u00eenlocuie\u0219te.<br \/>\nVoi enumera c\u00e2teva din diferen\u021bele dintre g\u00e2ndirea vertical\u0103 \u0219i g\u00e2ndirea lateral\u0103:<\/p>\n<table>\n<tbody>\n<tr>\n<td><strong>G\u00e2ndirea vertical\u0103<\/strong><\/td>\n<td><strong>G\u00e2ndirea lateral\u0103<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>este selectiv\u0103 (alegem cea mai bun\u0103 solu\u021bie)<\/td>\n<td>este generativ\u0103 (gener\u0103m c\u00e2t mai multe abord\u0103ri pentru a alege mai multe solu\u021bii)<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>are nevoie de o direc\u021bie ca s\u0103 \u00eenainteze<\/td>\n<td>\u00eenainteaz\u0103 pentru a genera o direc\u021bie<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>e analitic\u0103<\/td>\n<td>e provocatoare<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>este secven\u021bial\u0103 (\u00eenainteaz\u0103 pas cu pas)<\/td>\n<td>face salturi (golurile le umple mai t\u00e2rziu)<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>fiecare pas f\u0103cut trebuie s\u0103 fie corect pentru a ajunge la o concluzie corect\u0103<\/td>\n<td>golurile pot fi umplute cu pa\u0219ii corec\u021bi dup\u0103 formularea unor judec\u0103\u021bi<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>nega\u021biile blocheaz\u0103 drumuri<\/td>\n<td>nu exist\u0103 nega\u021bii<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>cere concentrare \u0219i eliminarea a ceea ce nu e relevant<\/td>\n<td>oamenii primesc cu bucurie interven\u021biile \u00eent\u00e2mpl\u0103toare<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>categoriile, clasific\u0103rile \u0219i etichetele sunt fixe<\/td>\n<td>nu se fac etichet\u0103ri, nu se critic\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td>urmeaz\u0103 de fiecare dat\u0103 cele mai plauzibile c\u0103i<\/td>\n<td>urmeaz\u0103 cele mai pu\u021bin probabile c\u0103i<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p>Principiul esen\u021bial al g\u00e2ndirii laterale este acela c\u0103 orice mod de a privi o situa\u021bie este doar una din multele posibilit\u0103\u021bi de a vedea acea situa\u021bie. G\u00e2ndirea lateral\u0103 intervine c\u00e2nd o anumit\u0103 perspectiv\u0103 pare s\u0103 nu ne duc\u0103 spre niciun rezultat. Se cere atunci o schimbare radical\u0103 de optic\u0103.<\/p>\n<p>Dac\u0103 g\u00e2ndim lateral, nu ne impunem punctul de vedere ca fiind singurul corect. Nu ne cert\u0103m cine are dreptate \u0219i cine nu, nu punem etichete, nu schimb\u0103m vorbe ce pot sup\u0103ra. Accept\u0103m variantele copiilor \u0219i ne d\u0103m seama c\u0103 uneori ei sunt cei care fac cea mai bun\u0103 alegere, ei au cele mai originale idei. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 consider\u0103m orice variant\u0103 posibil\u0103 \u0219i interesant modul \u00een care vede altcineva aceea\u0219i situa\u021bie. Devenim empatici, deschi\u0219i, comunicativi, interesa\u021bi de alte idei, diferite de cele pe care le-am g\u0103sit noi. Devine tot mai interesant s\u0103 provoci copiii \u00een diverse situa\u021bii \u0219i s\u0103 vezi ce idei pot ap\u0103rea. \u00cenv\u0103\u021b\u0103m al\u0103turi de copii s\u0103 lucr\u0103m \u00een echip\u0103, s\u0103 elimin\u0103m \u00eenver\u0219unarea, stresul \u0219i s\u0103 ob\u021binem mai multe variante bune pentru rezolvarea unei singure probleme. Nu ne mai deranjeaz\u0103 r\u0103spunsurile ce par a nu avea nimic comun cu \u00eentrebarea, \u00eencerc\u0103m s\u0103 privim lumea prin ochii copilului \u0219i vom vedea o alt\u0103 realitate, poate mai frumoas\u0103 ca cea \u00eenchistat\u0103 de reguli, de c\u0103i plauzibile, de nega\u021bii. Copiii se bazeaz\u0103 pe intui\u021bie, pu\u021bin\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i pe curajul de a spune ce g\u00e2ndesc, f\u0103r\u0103 teama c\u0103 vor gre\u0219i.<\/p>\n<p>Iat\u0103 c\u00e2teva tehnici de g\u00e2ndire lateral\u0103 utilizate mai ales \u00een publicitate, dar care pot fi folosite \u0219i \u00een clas\u0103. Pot fi aplicate cu succes la orele de CLR, MEM, DP sau AVAP:<\/p>\n<p><strong>1. Tehnica abord\u0103rii inverse<\/strong><br \/>\nClasa preg\u0103titoare \u2013 DP<br \/>\nSarcini:<\/p>\n<ul>\n<li>se observ\u0103 imagini cu copii care se agreseaz\u0103, cu copii care cad \u00een curtea \u0219colii, cu copii care nu sunt primi\u021bi \u00eentr-un grup, cu copii care se str\u00e2mb\u0103 la adul\u021bi, care arunc\u0103 h\u00e2rtii pe jos<\/li>\n<li>se discut\u0103 despre motivele care au generat aceste situa\u021bii \u0219i despre cum se simt acei copii, despre copiii care au generat aceste situa\u021bii<\/li>\n<li>vor fi stabilite reguli de comportare la \u0219coal\u0103 pentru ca nimeni s\u0103 nu se simt\u0103 a\u0219a \u0219i nimeni s\u0103 nu se accidenteze.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>2. Tehnica schimb\u0103rii perspectivei<\/strong> \u2013 schimbarea brusc\u0103 a perspectivei poate st\u00e2rni neb\u0103nuite idei \u0219i energii creative<br \/>\nClasa preg\u0103titoare \u2013 AVAP\/MEM<br \/>\nSarcini posibile:<\/p>\n<ul>\n<li>deseneaz\u0103 cum crezi c\u0103 vede casa ta un \u0219oricel<\/li>\n<li>deseneaz\u0103 interiorul c\u0103su\u021bei iepura\u0219ului \u021aup<\/li>\n<li>imagineaz\u0103-\u021bi o sal\u0103 de clas\u0103 de la \u0219coala r\u00e2ndunelelor.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Copiii vor \u00een\u021belege rolul obiectelor din cas\u0103 (mobil\u0103, electrocasnice, electronice), \u00eensemn\u0103tatea p\u0103str\u0103rii ordinii sau c\u00e2t de important este s\u0103 mergi la \u0219coal\u0103.<\/p>\n<p><strong>3. Tehnica ie\u0219irii \u00een afara tiparului<\/strong><br \/>\nClasa preg\u0103titoare \u2013 MEM<br \/>\nAceast\u0103 tehnic\u0103 pleac\u0103 \u00eentotdeauna de la \u00eentrebarea \u201dDe ce?\u201d \u0219i d\u0103 posibilitatea copiilor s\u0103 dea r\u0103spunsuri originale, cele mai multe interesante \u0219i foarte posibile.<\/p>\n<ul>\n<li>De ce \u0219oriceii sunt at\u00e2t de mici? Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ar fi c\u00e2t elefantul?<\/li>\n<li>De ce elefan\u021bii au urechile mari?<\/li>\n<li>De ce z\u0103pada este alb\u0103? Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ea ar fi verde?<\/li>\n<li>De ce copacii nu se pot mi\u0219ca? Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 ar putea s\u0103 se deplaseze?<\/li>\n<li>\u00cencearc\u0103 s\u0103 \u00eentorci lumea din jurul t\u0103u\u00a0 cu capul \u00een jos. Ce se va \u00eent\u00e2mpla?<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>4. Tehnica negativului fotografic<\/strong> \u2013 descrie obiectul prin ceea ce nu este, se ocup\u0103 de goluri, nu de spa\u021biile pline. Se ocup\u0103 de fe\u021bele nespuse, near\u0103tate ale situa\u021biei.<br \/>\nClasa preg\u0103titoare \u2013 DP<\/p>\n<ul>\n<li>descrie un coleg, spun\u00e2nd ce nu face<br \/>\n(nu alearg\u0103 \u00een clas\u0103, nu uit\u0103 s\u0103-\u0219i aduc\u0103 creioanele ascu\u021bite, nu \u00eempr\u0103\u0219tie juc\u0103riile, nu-\u0219i sup\u0103r\u0103 colegii&#8230;)<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>5. Tehnica asocierii \u00eendr\u0103zne\u021be<\/strong> \u2013 d\u0103 alt\u0103 utilitate lucrurilor. Este cel mai des folosit\u0103 de copii, \u00een jocurile lor: c\u00e2nt\u0103 la b\u0103t\u0103torul de covoare, microfonul poate fi o lingur\u0103, deseneaz\u0103 viet\u0103\u021bi mici cu picioare mari sau dirijeaz\u0103 cu un pantof, guma de \u0219ters poate deveni o ma\u0219in\u0103 de\u00a0 curse.<\/p>\n<p><strong>6. Tehnica \u00eentreb\u0103rilor \u00een rafal\u0103 sau cascada \u00eentreb\u0103rilor<\/strong><br \/>\n\u00cen fa\u021ba crea\u021biei, suntem cu to\u021bii egali \u2013 mai mult sau mai pu\u021bin inspira\u021bi, dup\u0103 talent sau dup\u0103 \u201dfacult\u0103\u021bi\u201d, cum a spus Marin Preda. Diferen\u021ba vine mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd cau\u021bi \u0219i pui o \u00eentrebare fundamental\u0103: \u201d<em>Ce-ar fi dac\u0103?<\/em>\u201d. \u00centrebarea este naiv\u0103, dar po\u021bi g\u0103si uneori r\u0103spunsuri at\u00e2t de evidente, \u00eenc\u00e2t te minunezi cum au trecut al\u021bii pe l\u00e2ng\u0103 ele f\u0103r\u0103 s\u0103 le observe.<\/p>\n<ul>\n<li>Ce ai face dac\u0103 \u00eentr-o zi nu ar mai exista computere? Ce vei face toat\u0103 ziua? Cu cine \u021bi-ar pl\u0103cea s\u0103-\u021bi petreci timpul liber?<\/li>\n<li>Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 \u00eentr-o noapte te-ar invita juc\u0103riile la o \u00eent\u00e2lnire secret\u0103? Cui i-ai spune unde pleci? Ce crezi c\u0103 vor discuta ele?<\/li>\n<li>Cum ar fi dac\u0103 \u00eentr-o zi ai putea face schimb de vie\u021bi cu mama ta? Ce crezi c\u0103 face ea toat\u0103 ziua? Ce ar avea voie s\u0103 fac\u0103 ea dac\u0103 ar fi copilul t\u0103u?<\/li>\n<li>Ce crezi c\u0103 face Mo\u0219 Cr\u0103ciun \u00een noaptea de Ajun? El are concediu? Unde \u00ee\u0219i petrece concediul? Cu ce circul\u0103? Ce crezi c\u0103 \u00eei place s\u0103 m\u0103n\u00e2nce?<\/li>\n<\/ul>\n<p><span style=\"font-weight: 300;\">\u00cen g\u00e2ndirea lateral\u0103 nu trebuie doar s\u0103 te opui, ci s\u0103 cau\u021bi unghiuri noi de abordare a unei probleme, s\u0103-i schimbi contextul sau chiar s\u0103 renun\u021bi la orice urm\u0103 de seriozitate: \u201d<\/span><span style=\"font-weight: 300;\">Dac\u0103 to\u021bi fac ZIG, tu f\u0103 ZAG\u201d!<\/span><\/p>\n<p>Odat\u0103 cu explozia tehnologic\u0103 a secolului XX, omenirea a fost proiectat\u0103 \u00eentr-o lume strict ra\u021bional\u0103 \u00een interiorul c\u0103ruia toate valorile se bazeaz\u0103 aproape \u00een exclusivitate pe logic\u0103. Activit\u0103\u021bile umane care implic\u0103 latura intuitiv\u0103 au fost excluse. S-au produs astfel dezechilibre \u00een via\u021ba oamenilor. Pentru a se integra \u00een mediul \u00eenconjur\u0103tor, omul \u0219i-a reorientat existen\u021ba \u0219i apeleaz\u0103 tot mai des la vocea sa interioar\u0103. Din p\u0103cate, doar logica singur\u0103 nu ne ajut\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219im toate situa\u021biile. Ast\u0103zi, mai mult ca oric\u00e2nd, este necesar\u0103 o reorientare a omului c\u0103tre valen\u021bele sale intuitive\u00a0 \u00eembinate armonios cu cele mentale.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\n1. Edward de\u00a0 Bono &#8211; G\u00e2ndirea lateral\u0103 (traducere Sabina Dorneanu), Editura Curtea Veche, Bucure\u0219ti, 2011<br \/>\n2. Petre D., Iliescu D. &#8211; Psihologia reclamei \u0219i a consumatorului, Editura Comunicare.ro, Bucure\u0219ti, 2008<br \/>\n3. Popescu, C. \u2013 Publicitatea: o estetic\u0103 a persuasiunii, Editura Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, 2005<br \/>\n4. Preda, S. \u2013 Introducere \u00een creativitatea publicitar\u0103, Editura Polirom, Bucure\u0219ti, 2011<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Re\u021beta pentru a merge cu pl\u0103cere la \u0219coal\u0103 este s\u0103 fim deschi\u0219i, creativi \u0219i s\u0103 accept\u0103m c\u0103 fiecare copil e unic, interesant, intuitiv, dornic s\u0103 cunoasc\u0103 tot mai mult, dar \u00eentr-un mod pu\u021bin egoist, raport\u00e2nd totul la propria persoan\u0103. Trebuie &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/despre-gandirea-laterala-aplicatii-in-educatie\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[191],"class_list":["post-5399","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-daniela-iosim"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5399","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5399"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5399\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5401,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5399\/revisions\/5401"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5399"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5399"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5399"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}