M-am n\u0103scut la sf\u00e2r\u0219itul secolului trecut. De c\u00e2nd sunt profesor, am \u201ep\u0103storit\u201d, pe cicluri de patru ani, genera\u021bii diverse, de tranzi\u021bie post-comunist\u0103, genera\u021bii MTV, Cartoon Network (nedublat \u00een limba rom\u00e2n\u0103… ce vremuri pentru profesorii de englez\u0103!), Mirc, Facebook.
\nDe ce, deci, aceast\u0103 nevoie de modificare \u0219i actualizare a stilului nostru de predare, amintit\u0103 din ce \u00een ce mai des? Pentru c\u0103 genera\u021bia pe care vrem s\u0103 o form\u0103m se dezvolt\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i dezvolt\u0103, sub ochii no\u0219tri, abilit\u0103\u021bi pe care mai t\u00e2rziu profesorii nu le vor mai putea sprijini \u0219i pe care, intuitiv, le percepem ca fundamentale pentru supravie\u021buirea \u00een lumea de m\u00e2ine. Func\u021bionarea pe unde scurte, detectarea rapid\u0103 a c\u0103ii directe spre \u021belul propus – sunt c\u00e2teva calit\u0103\u021bi care creioneaz\u0103 o genera\u021bie superb\u0103, dinamic\u0103, motivat\u0103 \u0219i motivant\u0103, \u00eentr-un cuv\u00e2nt… irezistibil\u0103.
\n<\/p>\n
Pot sa spun ca \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani de activat \u00een sistem, am \u00eenv\u0103\u021bat din domeniul \u0219tiin\u021belor cognitive o mul\u021bime de lucruri despre modul \u00een care oamenii \u00eenva\u021b\u0103. Un principiu central care a fost \u00een general acceptat este ca tot ceea ce am \u00eenv\u0103\u021bat , am „construit” pentru noi \u00een\u0219ine. Atunci c\u00e2nd creierul nostru cauta informa\u021bii, g\u0103se\u0219te conexiuni, interpreteaz\u0103 \u0219i d\u0103 sensuri unor concepte\/ opera\u021bii\/ aplica\u021bii, nicio for\u021b\u0103 exterioar\u0103 nu poate controla sau dicta pe deplin dinamica acestora. Creierul opereaz\u0103 continuu pe mai multe niveluri, dintre care doar unele sunt direc\u021bionate con\u0219tient. Expunerea absolut genial\u0103 a unui profesor \u00eentr-o prelegere poate duce la o \u00eenv\u0103\u021bare limitata dac\u0103 creierul elevilor nu vrea, nu poate sau nu \u0219tie s\u0103 proceseze informa\u021bia. Lipsa de interes, cuno\u0219tin\u021be anterioare insuficiente, lipsa motiva\u021biei de a face eforturi mentale pot duce la un e\u0219ec.<\/p>\n
De aceea, \u00een paralel cu preg\u0103tirea unui discurs bun, trebuie s\u0103 preg\u0103tim elemente care s\u0103 sus\u021bin\u0103 motiva\u021bia, aten\u021bia, leg\u0103tura cu experien\u021bele elevilor \u0219i cu cuno\u0219tin\u021bele anterioare – iar designul pred\u0103rii ca predare interactiv\u0103, or\u0103 de or\u0103, constituie \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 un r\u0103spuns. Un lucru pe care trebuie sa \u00eel realiz\u0103m despre predarea interactiv\u0103 este c\u0103 aceasta nu este ceva nou sau misterios. Dac\u0103 e\u0219ti un profesor \u0219i \u021bi se pun \u00eentreb\u0103ri \u00een clas\u0103, dac\u0103 \u00ee\u021bi aloci timp pentru a verifica temele sau controlezi grupul de discu\u021bii, atunci predai deja interactiv. Dar toate cadrele didactice fac sau \u0219tiu foarte bine s\u0103 fac\u0103 aceste lucruri.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 a interac\u021biona cu elevii, profesorul nu \u0219tie dac\u0103 ceea ce a \u00eencercat s\u0103 transmit\u0103 a ajuns unde trebuie. Profesorul trebuie s\u0103 \u0219tie ce se afl\u0103 \u00een mintea elevilor \u0219i s\u0103 \u00eei conduc\u0103 pe un drum logic c\u0103tre achizi\u021biile a\u0219teptate ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, \u00een timp ce elevii trebuie convin\u0219i c\u0103 travers\u00e2nd o anume cale vor ob\u021bine succesul. Dup\u0103 Socrate, o \u00eentrebare bun\u0103 face de o mie de ori mai mult dec\u00e2t un r\u0103spuns bun. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, un bun profesor trebuie sa \u0219tie s\u0103 \u00ee\u0219i motiveze elevii. S\u0103 le zdruncine apatia \u0219i inactivitatea. Odat\u0103 incita\u021bi, profesorul trebuie s\u0103 continue s\u0103 valorifice impulsul creat. C\u00e2nd profesorul le cere elevilor s\u0103 lucreze \u00een grup sau pe perechi pentru a rezolva o problem\u0103, o face pentru a construi structuri de cuno\u0219tin\u021be, pentru a dezvolta capacit\u0103\u021bi, dar \u0219i pentru a-i motiva, iar anticiparea unui feedback este un factor motivator important.<\/p>\n
Printre\u00a0 metodele interactive de lucru cu elevii, \u0219i pe care le folosim frecvent: lucrul pe grupe, jocul de rol, sesiuni de brainstorming, sesiuni de dezbatere \u0219i prezentare argumente pro \u0219i contra, exista o sumedenie de altele, foarte \u201ehot&trendy<\/em>\u201d, care s-ar putea mula perfect pe tipologia adolescen\u021bilor cu care interac\u021bion\u0103m \u0219i pe care \u00eei form\u0103m azi. A\u0219 men\u021biona: webinars<\/em>, regie de filme realizate de elevi pe teme propuse de profesor \u0219i de elevi, simul\u0103ri de procese – din categoria MUN debate<\/em>\u00a0(care nu sunt deloc noi – provin de la mijlocul secolului trecut, practic contemporan ca tip de proiect cu p\u0103rintii elevilor no\u0219tri), activit\u0103\u021bi de tip coaching, blogging, vblogging, vines, meme<\/em>-uri (care trebuie aduse \u00een concordan\u021b\u0103 cu un mesaj), activit\u0103\u021bi de tip teatru-forum, unde elevii aleg scenarii, intervin, discut\u0103, descriu \u0219i analizeaz\u0103 tipologii ale unor personaje literare, spre exemplu etc. Elevii au tendin\u021ba de a prefera metodele de e-learning care la r\u00e2ndul lor ofer\u0103 softuri interesante de evaluare sumativa sau formativa.<\/p>\n Recomand cu c\u0103ldur\u0103 cartea lui Spenser Johnson, \u201eCine mi-a furat ca\u0219cavalul?<\/em>\u201d (exist\u0103 chiar un film animat dup\u0103 ideile din carte), care prezint\u0103 cu un umor debordant o problema complex\u0103 \u0219i modalit\u0103\u021bi de reac\u021bie la ea.<\/p>\n F\u0103r\u0103 a milita pentru eradic\u0103ri ale lec\u021biilor clasice, bazate pe prelegeri, oferire de informa\u021bii, sus\u021bin necesitatea integr\u0103rii tehnologiei moderne \u00een procesele de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare, cu condi\u021bia ca acest lucru s\u0103 aib\u0103 la baza o identificare riguroasa a nevoilor elevilor, a tipului de informa\u021bie pe care ei o pot g\u0103si pe Google etc.<\/p>\n Cred c\u0103 marea provocare va fi s\u0103 putem face fa\u021b\u0103 acelei atitudini care transmite urm\u0103torul mesaj: \u201ee\u0219ti pl\u0103tit sa fii profesor, spune-mi ce trebuie s\u0103 \u0219tiu\u201d. Cu to\u021bii – noi, tinerii – \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din experien\u021be, care ne ancoreaz\u0103 emo\u021bional, care ne ofer\u0103 posibilitatea de introspec\u021bie, analiz\u0103, acumulare \u0219i care duc, inevitabil, la aplicare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare, dar \u0219i la dezvoltarea \u0219i am\u00e2narea uciderii latente a ceea ce avem noi, oamenii mai de pre\u021b: creativitatea.<\/p>\n Zilele trecute am fost supusa (absolut voluntar) unui test rapid: c\u00e2t de bine cunosc tinerii \u0219i le cunosc limbajul. Am fost rugata sa definesc cinci concepte: turfin, slacklining, dead-drop, planking si omber<\/em>. C\u00e2nd am recunoscut doar 3 din 5, m-am panicat. Da, s-ar putea sa nu fiu destul de vigilent\u0103 \u0219i s\u0103 constat, \u00eentr-o bun\u0103 zi, c\u0103 cineva a mutat ca\u0219cavalul.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nD. U. Silverthorn, Predarea si invatarea interactiva, 2006.
\nSpencer Johnson, Cine mi-a luat cascavalul? , 2006, (filmul animat online: youtube.com\/watch?v=16hxCB1Dvd4)<\/p>\n