{"id":5533,"date":"2017-01-28T03:23:51","date_gmt":"2017-01-28T03:23:51","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5533"},"modified":"2017-01-26T05:24:59","modified_gmt":"2017-01-26T05:24:59","slug":"rolul-inteligentei-emotionale-in-predare-invatare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-inteligentei-emotionale-in-predare-invatare","title":{"rendered":"Rolul inteligen\u021bei emo\u021bionale \u00een procesul de predare\/\u00eenv\u0103\u021bare a limbii engleze"},"content":{"rendered":"<p>Articolul porne\u0219te de la premisa c\u0103 to\u021bi elevii simt nevoia s\u0103 fie aprecia\u021bi, valoriza\u021bi \u0219i \u00een\u021bele\u0219i. Un act pedagogic de calitate presupune \u0219i existen\u021ba unei laturi emo\u021bionale. Cadrele didactice cu o inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 dezvoltat\u0103 sunt capabile s\u0103 empatizeze cu elevii, s\u0103 \u00ee\u0219i controleze emo\u021biile \u0219i s\u0103 se auto-motiveze.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Pornind de la premisa c\u0103 to\u021bi elevii simt nevoia s\u0103 fie aprecia\u021bi, valoriza\u021bi \u0219i \u00een\u021bele\u0219i, reprezentan\u021bii psihologiei umaniste (Maslow, Rogers) au sus\u021binut necesitatea armoniz\u0103rii cognitivului cu afectivul \u00een procesul educa\u021bional. \u00cen sfera mai restr\u00e2ns\u0103 a procesului de predare\/\u00eenv\u0103\u021bare a limbii engleze, un rol major l-au de\u021binut p\u0103rerile umani\u0219tilor Stevick, Rinvolucri \u0219i Moskowitz, care au urm\u0103rit s\u0103 identifice c\u0103ile de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze prin introducerea unor aspecte privitoare la dimensiunea afectiv\u0103 a elevilor. Metodele umaniste de \u00eenv\u0103\u021bare a limbii engleze, precum Calea T\u0103cerii (Silent Way), R\u0103spunsul Fizic Total (TPR), Suggestopedia, Calea Natural\u0103 (Natural Approach), \u00cenv\u0103\u021barea prin Cooperare (Cooperative Language Learning), \u00cenv\u0103\u021barea prin Comunicare (Communicative Learning Approach) se concentreaz\u0103 asupra sentimentelor elevilor.<\/p>\n<p>Una dintre concep\u021biile care au dominat decenii la r\u00e2nd contextul educa\u021bional din \u021bara noastr\u0103 se referea la deta\u0219area factorului emo\u021bional de cel cognitiv. \u00cen ultimul timp, \u00eens\u0103, a crescut interesul acordat dob\u00e2ndirii competen\u021belor emo\u021bionale \u0219i sociale necesare unei cooper\u0103ri adecvate a cadrului didactic cu emo\u021biile negative generate de un context tot mai competitiv. Un act pedagogic de calitate presupune, a\u0219adar, \u0219i o inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 dezvoltat\u0103. Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 a cadrului didactic poate crea un mediu de \u00eenv\u0103\u021bare mai stabil \u0219i mai productiv, care s\u0103 \u00eencurajeze o interac\u021biune social\u0103 pozitiv\u0103. Acest tip de inteligen\u021b\u0103 presupune capacitatea cadrului didactic, respectiv a elevului,\u00a0 de a empatiza, de a \u00ee\u0219i controla impulsurile \u0219i de a se auto-motiva. Educatorii cu o inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 dezvoltat\u0103 sunt capabili s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 impactul fizic, mental \u0219i social pe care \u00eel au emo\u021biile negative asupra corpului \u0219i a min\u021bii. Daniel Goleman, autorul Teoriei Inteligen\u021bei Emo\u021bionale, sus\u021bine cu t\u0103rie c\u0103 starea de bine spore\u0219te capacitatea de a g\u00e2ndi flexibil, contribuind astfel la o identificare mai u\u0219oar\u0103 a solu\u021biilor la problemele de ordin intelectual sau intrapersonal. Profesorul trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i modeleze un comportament empatic \u00een raport cu elevii \u0219i s\u0103 \u00eei conduc\u0103 pe ace\u0219tia spre o empatie cross-cultural\u0103.<\/p>\n<p>Predarea\/ \u00eenv\u0103\u021barea afectiv\u0103 este o paradigm\u0103 care dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult grani\u021bele mediului educa\u021bional. \u00cen prezen\u021ba unor emo\u021bii negative, precum anxietatea, teama, m\u00e2nia sau depresia, poten\u021bialul optim de \u00eenv\u0103\u021bare al elevilor poate fi compromis. Anxietatea este factorul afectiv care obstruc\u021bioneaz\u0103 \u00een cel mai \u00eenalt grad procesul de \u00eenv\u0103\u021bare a unei limbi str\u0103ine. Totodat\u0103, critica \u0219i ridiculizarea pot conduce la sc\u0103derea stimei de sine a elevilor \u0219i, implicit, la inhibi\u021bie. Profesorului de limba englez\u0103 \u00eei revine sarcina de a se asigura c\u0103 diferen\u021bele existente \u00eentre elevi nu creaz\u0103 o barier\u0103 social\u0103. Dinamica grupului trebuie \u00eent\u0103rit\u0103 prin tehnici de dezvoltare a \u00eencrederii \u00een sine \u0219i prin crearea unei atmosfere de lucru pozitive. Elevii ar trebui \u00eencuraja\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 s\u0103 experimenteze \u00eempreun\u0103 \u0219i s\u0103 descopere tainele limbii engleze f\u0103r\u0103 a se sim\u021bi amenin\u021ba\u021bi de sentimentul e\u0219ecului.<\/p>\n<p>Practicile personalizate de dob\u00e2ndire a no\u021biunilor de limb\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 elevii s\u0103 \u00ee\u0219i exprime liber sentimentele. St\u0103rile emo\u021bionale ale elevilor \u0219i propria lor experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 pot deveni subiect de predare\/\u00eenv\u0103\u021bare. Conform principiilor umaniste ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii engleze, fiecare elev trebuie privit \u0219i acceptat nu doar ca educabil, ci \u0219i ca individ. Factorii de personalitate determin\u0103 modul \u00een care sentimentele elevilor influen\u021beaz\u0103 comportamentul lor lingvistic. Prin urmare, este extrem de important s\u0103 comunic\u0103m mesaje pozitive \u00een clas\u0103 pentru a cre\u0219te respectul de sine al elevilor, \u00eentruc\u00e2t propria p\u0103rere despre propriile abilit\u0103\u021bi poate influen\u021ba rezultatele \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n<p>Exist\u0103, conform teoriei umaniste a lui Krashen, diferen\u021be la nivelul achizi\u021bion\u0103rii competen\u021belor de comunicare \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 prin prisma \u2018filtrului afectiv\u2019. Unii elevi refuz\u0103 s\u0103 coopereze, adesea ca r\u0103spuns la team\u0103, anxietate \u0219i m\u00e2nie. Stresul \u00eei poate face pe elevi, \u00een special pe adolescen\u021bi, superficiali \u0219i rebeli. \u00cen acest sens, profesorului \u00eei revine rolul de a proiecta activit\u0103\u021bi care s\u0103 minimalizeze stresul \u00een cadrul orei \u0219i de a crea materiale relevante pentru experien\u021ba de via\u021b\u0103 a elevilor, care s\u0103 conduc\u0103 la cre\u0219terea motiva\u021biei \u0219i la dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i personal\u0103 a acestora. Elevii cu probleme emo\u021bionale au nevoie de oportunit\u0103\u021bi de exprimare a propriilor g\u00e2nduri \u0219i sentimente. Dintre activit\u0103\u021bile pe care profesorul de limba englez\u0103 le poate proiecta pentru dezvoltarea inteligen\u021bei emo\u021bionale a elevilor s\u0103i, amintim:<\/p>\n<ul>\n<li>Jocul de rol<\/li>\n<li>Jocurile de spargere a ghe\u021bii (ice-breakers)<\/li>\n<li>Scenetele<\/li>\n<li>Audi\u021bia de c\u00e2ntece relaxante<\/li>\n<li>Redactarea unui jurnal al clasei<\/li>\n<li>Realizarea unor postere cu diferite expresii faciale<\/li>\n<li>Proiectele de grup care promoveaz\u0103 cooperarea \u0219i nu competi\u021bia<\/li>\n<li>Vizionarea de filme \u0219i audi\u021bia de c\u00e2ntece care ofer\u0103 modele de comportamente sociale pozitive<\/li>\n<li>Activit\u0103\u021bile dinamice (Total Physical Response)<\/li>\n<li>Glumele, proverbele, ghicitorile<\/li>\n<li>Completarea unor chestionare de satisfac\u021bie<\/li>\n<\/ul>\n<p>Aten\u021bia acordat\u0103 laturii socio-emo\u021bionale \u00een cadrul orei de limba englez\u0103 nu va oferi solu\u021bii la toate problemele de ordin cognitiv, \u00eens\u0103 va conduce, cu siguran\u021b\u0103, la o dezvoltare holistic\u0103 a elevilor ca indivizi \u0219i ca membri responsabili ai societ\u0103\u021bii. \u00cenv\u0103\u021barea limbii engleze prin metode holistice bazate pe inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 este o c\u0103l\u0103torie care \u00eencepe \u00een mediul formal \u0219i se transpune \u00een via\u021b\u0103, preg\u0103tindu-i pe elevi pentru multitudinea de contexte cu care ace\u0219tia se vor confrunta.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\nArnold, J. (1999), Affect in Language Teaching, Cambridge: Cambridge University Press<br \/>\nGoleman, D. (1995), Emotional Intelligence: Why It Can Matter More Than I.Q., New York: Bantam Books<br \/>\nKrashen, S. (1985), The Input Hypothesis, New York: Pergamon<br \/>\nRichards, J., Rogers, T. (2001), Approaches and Methods in Language Teaching,\u00a0 Cambridge: Cambridge University Press<br \/>\nScrivener, J. (2011), Learning Teaching (The Essential Guide to English Language\u00a0 Teaching) (ed. A. Underhill) (3rd edition), Oxford: Macmillan<br \/>\nTomlinson, C.A. (1999), The Differentiated Classroom: Responding to the Needs of All\u00a0 Learners (2nd edition), Alexandria, VA: Association for Supervision and\u00a0 Curriculum\u00a0 Development<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Articolul porne\u0219te de la premisa c\u0103 to\u021bi elevii simt nevoia s\u0103 fie aprecia\u021bi, valoriza\u021bi \u0219i \u00een\u021bele\u0219i. Un act pedagogic de calitate presupune \u0219i existen\u021ba unei laturi emo\u021bionale. Cadrele didactice cu o inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 dezvoltat\u0103 sunt capabile s\u0103 empatizeze cu elevii, &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/rolul-inteligentei-emotionale-in-predare-invatare\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[598],"class_list":["post-5533","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-iuliana-muntean"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5533","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5533"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5533\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5556,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5533\/revisions\/5556"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5533"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5533"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5533"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}