Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care schimb\u0103rile \u00een toate domeniile se produc \u00eentr-un ritm alert. Cerin\u021bele societ\u0103\u021bii moderne \u0219i totodat\u0103 ale angajatorilor sunt foarte diferite fa\u021ba de cele clasice. \u0218coala nu poate sta departe de aceste tendin\u021be, de aceea este necesar\u0103 o schimbare \u0219i o adaptare la lucrurile noi care se produc. \u00cen acest articol am prezentat c\u00e2teva idei despre cum ar trebuii format elevul secolului XXI \u0219i care ar trebuii s\u0103 fie abilit\u0103\u021bile individului format \u00een \u0219coala secolului XXI.
\n<\/p>\n
Cre\u0219terea \u0219i stabilitatea economiei globale depinde de capacitatea sistemelor de educa\u021bie din lume, de a-i preg\u0103ti pe elevi \u0219i studen\u021bi, de a-i\u00a0 ajuta s\u0103 ajung\u0103 la niveluri \u00eenalte de performan\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t to\u021bi s\u0103 aib\u0103 oportunit\u0103\u021bi pentru locuri de munc\u0103. Cu toate acestea, \u00een ciuda numeroaselor eforturi de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a standardelor\u00a0 educa\u021bionale, sistemele \u0219colare din lume se lupt\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 cerin\u021belor elevilor,\u00a0 studen\u021bilor \u0219i angajatorilor secolului XXI.<\/p>\n
At\u00e2t \u00een \u021b\u0103ri dezvoltate c\u00e2t \u0219i \u00een \u021b\u0103ri \u00een curs de dezvoltare, tinerii sunt tot mai dependen\u021bi de tehnologii.\u00a0 Angajatorii \u00eencep s\u0103 caute noi competen\u021be pentru a spori competitivitatea \u00eentr-o pia\u021b\u0103 global\u0103. \u00cen timp ce toate s-au modificat \u00eentr-un ritm alert, educa\u021bia a suferit o modificare minor\u0103.<\/p>\n
Cu pu\u021bine excep\u021bii, sistemele \u0219colare nu au fost \u00eenc\u0103 schimbate s\u0103 se adapteze tendin\u021belor \u0219i tehnologiilor actuale. Complexitatea acestei provoc\u0103ri necesit\u0103 un r\u0103spuns puternic \u0219i \u00een timp util. Este nevoie de o solu\u021bie global\u0103 care permite celor mai s\u0103race \u021b\u0103ri s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 etapele costisitoare \u00een dezvoltarea \u0219i extinderea sistemelor lor de educa\u021bie. \u00cen acela\u0219i timp, toate \u0219colile ar trebui s\u0103 includ\u0103 \u00een exigen\u021bele curriculare formarea de aptitudini necesare secolului XXI.<\/p>\n
Evolu\u021biile \u00een educa\u021bie nu au func\u021bionat pentru to\u021bi elevii sau pentru toate \u021b\u0103rile. Este nevoie de un plan de ac\u021biune, de integrare \u0219i de colaborare. Acesta va fi facilitat de c\u0103tre profesori de excep\u021bie \u0219i sus\u021binut de metode care s\u0103 transmit\u0103\u00a0 cuno\u0219tin\u021be, s\u0103 permit\u0103 elevilor s\u0103 creeze \u0219i s\u0103 se adapteze. Ace\u0219tia vor efectua sarcini pe baza unor proiecte interdisciplinare, care promoveaz\u0103 inovarea \u0219i colaborarea intercultural\u0103. Ei vor aplica cuno\u0219tin\u021bele \u0219i creativitatea pentru a rezolva problemele din lumea real\u0103.<\/p>\n
Cu toate c\u0103 viziunea este global\u0103, drumul spre educa\u021bia secolului XXI trebuie f\u0103cut de fiecare \u021bar\u0103, aparte. \u00cen timp ce unii ar trebui s\u0103 schimbe sistemul de evaluare, al\u021bii sistemul de predare. La noi \u00een \u021bar\u0103, se sus\u021bine ideea c\u0103 reforma \u00een educa\u021bie trebuie s\u0103 porneasc\u0103 de la num\u0103rul de elevi. Cu to\u021bii trebuie s\u0103 facem pa\u0219i m\u0103run\u021bi pentru a putea r\u0103spunde provoc\u0103rilor\u00a0 \u0219i to\u021bi trebuie s\u0103 ajungem \u00een acela\u0219i loc. Scopul este \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sistematic\u0103 a calit\u0103\u021bii \u0219i a accesului la educa\u021bie \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n
Calitatea educa\u021biei este un considerent important. Numai educa\u021bia de \u00eenalt\u0103 calitate ofer\u0103 o cale de ie\u0219ire din cercul vicios al s\u0103r\u0103ciei specifice anumitor regiuni. S\u0103r\u0103cia limiteaz\u0103 standarde educa\u021bionale, inhib\u0103 dezvoltarea economic\u0103 \u0219i alung\u0103 talentul. Deci, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 lumea \u00een curs de dezvoltare s\u0103 se concentreze asupra calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u0219i asupra rezultatelor elevilor. Un exemplu este China, unde\u00a0 \u00eentre anii 1999 \u0219i 2004 num\u0103rul de studen\u021bi a crescut la peste 12 milioane, iar \u00een prezent are \u00een vedere modalit\u0103\u021bi de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii educa\u021biei. Potrivit Secretarului de stat al Ministerului Educa\u021bie din China, „Ministerul se va concentra pe \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii \u0219i a condi\u021biilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe cre\u0219terea num\u0103rului de studen\u021bi”.<\/p>\n
\u00cen fiecare \u021bar\u0103, venitul pe familie afecteaz\u0103 \u0219ansele de reu\u0219it\u0103 ale copiilor. \u00cen Statele Unite, de exemplu, o performan\u021b\u0103 slab\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u00een state s\u0103race ca Mississippi \u0219i Louisiana. \u00cen acela\u0219i timp, minorit\u0103\u021bile etnice \u0219i elevii care vin din familii cu venituri mici au o performan\u021b\u0103 care este sub media na\u021bional\u0103 \u00een aproape toate statele. O reform\u0103 educa\u021bional\u0103 eficient\u0103 trebuie s\u0103 abordeze aceste inegalit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 se asigure ca to\u021bi copiii, \u00a0\u201d\u00een loc de doar c\u00e2\u021biva\u201d, s\u0103 aib\u0103 acces la un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt de calitate.<\/p>\n
De\u0219i sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt au progresat, experien\u021bele \u0219i atitudinile elevilor s-au schimbat radical. Guverne, angajatori \u0219i ONG-urile \u00eencep s\u0103 caute un set diferit de aptitudini.<\/p>\n
Elevii se schimb\u0103!<\/strong> Angajatorii sunt, de asemenea, \u00een schimbare \u0219i se confrunt\u0103 cu realitatea globaliz\u0103rii. Importan\u021ba acordat\u0103 creativit\u0103\u021bii se coreleaz\u0103 cu necesitatea ca angaja\u021bii s\u0103 fie mai predispu\u0219i spre colaborare. \u00cen ultima perioad\u0103, cele mai multe locuri de munc\u0103 create la nivel mondial s-au bazat pe domenii care implic\u0103 interac\u021biunile dintre oameni, ra\u021biunea, \u00een\u021belegerea \u0219i colaborarea. Persoanele preg\u0103tite pentru o economie orientat\u0103 spre interac\u021biune au un avantaj competitiv. Faptul c\u0103 aceste interac\u021biuni au loc din ce \u00een ce mai mult, la o scal\u0103 global\u0103, aduce un avantaj \u00een cunoa\u0219tere \u0219i \u00een\u021belegere intercultural\u0103, dezvolt\u0103 abilitatea de a vorbi mai multe limbi, sunt \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite valorile de toleran\u021b\u0103, \u00een\u021belegere \u0219i respect.<\/p>\n Totodat\u0103, competen\u021be fundamentale, cum ar fi matematica, citirea \u0219i scrierea nu mai sunt la fel de relevante pentru angajatori. \u00cen schimb, sondajele indic\u0103 \u00een mod constant c\u0103, pentru angajare, aceste abilit\u0103\u021bile fundamentale sunt esen\u021biale. Cercetarea arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 o corela\u021bie puternic\u0103 \u00eentre accentul timpuriu pus pe matematic\u0103, citire \u0219i scriere \u0219i locuri de munc\u0103\u00a0 mai bine pl\u0103tite. Odat\u0103 cu dezvoltarea economiilor, pia\u021ba for\u021bei de munc\u0103 se schimb\u0103, produc\u021bia pe baz\u0103 de sectoare globalizate ia locul activit\u0103\u021bilor individuale. De exemplu, agricultura este \u00een prezent mai mult conectat\u0103 prin intermediul pie\u021belor mondiale, cresc\u00e2nd astfel cererea de competen\u021be ale secolului XXI.<\/p>\n Se poate adapta educa\u021bia?<\/strong> Educa\u021bia 1.0 se refer\u0103 la educa\u021bia care a fost \u00een cea mai mare parte a secolului XX. Aceasta punea accent pe cantitatea de informa\u021bie memorat\u0103, nu pe calitatea informa\u021biei dob\u00e2ndite \u0219i a avut ca rezultat practici variabile \u0219i o gestiune limitat\u0103 a standardelor de performan\u021b\u0103. \u00cen timpul educa\u021biei 2.0, s-au conceput reforme ale sistemului pentru profesionalizarea proceselor \u0219i standardelor stabilite. Educa\u021bie 3.0 are la baz\u0103 teoria evolu\u021biei emergente, care are ca scop dezvoltarea calit\u0103\u021bilor spontane \u0219i imprevizibile, calit\u0103\u021bi specifice secolului XXI. Ea se dezvolt\u0103 din reforma educa\u021biei 2.0 \u0219i din oportunit\u0103\u021bile oferite de tehnologii avansate.<\/p>\n Noua schimbare necesit\u0103 un program de reform\u0103 mai larg\u0103, una care r\u0103spunde realit\u0103\u021bii, oportunit\u0103\u021bilor socio-economice, de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii prin tehnologii moderne. Colaborarea \u0219i creativitatea sunt aspecte emblematice ale acestei schimb\u0103ri \u0219i vor direc\u021biona cursul programului de reform\u0103 al Educa\u021biei 3.0. Acestea sunt instrumente pentru elevii, studen\u021bii \u0219i angajatorii de ast\u0103zi \u0219i, \u00een mod logic, ar trebui s\u0103 devin\u0103 instrumente pentru profesori \u00een \u0219coli \u0219i \u00een\u00a0 sistemele educa\u021bionale actuale. Cei mai buni educatori din \u00eentreaga lume predau deja \u00een acest fel. \u00cencurajeaz\u0103 elevii s\u0103 munceasc\u0103 \u00een echipe pentru a rezolva probleme, pentru a aprofunda \u00een\u021belegerea diferitelor concepte \u0219i pentru cre\u0219terea cuno\u0219tin\u021belor. Acest lucru, la r\u00e2ndul s\u0103u, genereaz\u0103 abilit\u0103\u021bi, cum ar fi experien\u021b\u0103, creativitate, g\u00e2ndire interdisciplinar\u0103 \u0219i de rezolvare a problemelor, abilit\u0103\u021bi c\u0103utate de angajatori. Aceasta are ca rezultat o for\u021b\u0103 de munc\u0103 mai inovatoare \u0219i astfel stimuleaz\u0103 dezvoltarea economic\u0103. Anumite \u0219coli sprijin\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea secolului XXI. Prin urmare, principala provocare este de a reproduce aceste modele de excelen\u021b\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t toat\u0103 lumea s\u0103 poat\u0103 avea acces la ele.<\/p>\n G\u0103sirea unui drum spre \u00eenv\u0103\u021barea caracteristic\u0103 secolului XXI\u00a0 se bazeaz\u0103 pe un set de obiective pentru to\u021bi elevii:<\/p>\n Realizarea acestei viziuni necesit\u0103 o transformare fundamental\u0103 \u00een patru domenii: Va fi un progres atunci c\u00e2nd se vor pune \u00een aplicare cele patru domenii \u00eempreun\u0103. De exemplu, tehnologiile de v\u00e2rf nu pot \u00eenlocui profesorii, dar \u00eei pot sprijini, pentru ca elevii s\u0103 ajung\u0103 la un nivel mai ridicat de performan\u021b\u0103 \u0219i realiz\u0103ri. \u00cen mod similar, cadrele didactice excelente nu se pot apropia de elevi f\u0103r\u0103 a adopta metode de predare noi. Foarte pu\u021bine sisteme de educa\u021bie pot preg\u0103ti elevi \u0219i studen\u021bii pentru o economie prosper\u0103 f\u0103r\u0103 sus\u021binerea dezvolt\u0103rii abilit\u0103\u021bilor secolului XXI.<\/p>\n Multe dintre programe abordeaz\u0103 deja problema secolului XXI \u0219i au ca scop ca fiecare elev s\u0103 ob\u021bin\u0103 urm\u0103toarele capacit\u0103\u021bi:<\/p>\n Profilul absolventului trebuie s\u0103 fie orientat c\u0103tre urm\u0103toarele repere: De asemenea, succesul la locul de munc\u0103 la nivel mondial necesit\u0103 o cre\u0219tere de performan\u021b\u0103 la discipline cum ar fi: \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie, inginerie \u0219i matematic\u0103. Abilit\u0103\u021bile formate de aceste discipline\u00a0 sunt din ce \u00een ce mai c\u0103utate de c\u0103tre angajatori \u0219i reprezint\u0103 o surs\u0103 de inovare \u0219i cre\u0219tere la nivel mondial.\u00a0Multe \u021b\u0103ri au realizat o schimbare semnificativ\u0103 \u00een sistemele lor educa\u021bionale, dar p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-au atins obiectivele secolului XXI a\u0219a cum se propune \u00een \u201dprogramul\u201d Educa\u021bie 3.0.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Tr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care schimb\u0103rile \u00een toate domeniile se produc \u00eentr-un ritm alert. Cerin\u021bele societ\u0103\u021bii moderne \u0219i totodat\u0103 ale angajatorilor sunt foarte diferite fa\u021ba de cele clasice. \u0218coala nu poate sta departe de aceste tendin\u021be, de aceea este necesar\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\nCum se poate inspira elevul din metodele tradi\u021bionale de predare din clas\u0103, \u00een cazul \u00een care via\u021ba din afara clasei s-a schimbat at\u00e2t de drastic? \u00cen ultimul timp, foarte mul\u021bi adolescen\u021bi\u00a0 dedic\u0103 timpul lor utiliz\u0103rii telefoanelor mobile, internetului \u0219i jocurilor. Pentru mul\u021bi elevi, doar timpul petrecut la orele de curs este dedicat studiului.<\/p>\n
\nDatorit\u0103 acestor tendin\u021be, care apar \u00een mod similar, \u00een diferite societ\u0103\u021bi, studen\u021bii, angajatorii \u0219i cet\u0103\u021beni ai lumii vor cere mai mult sistemelor lor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Pentru a satisface aceste cereri, va fi necesar ca liderii de sistem s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o schimbare.<\/p>\n
\n\u00cen \u021b\u0103rile \u00een curs de dezvoltare, care au o un acces limitat la educa\u021bie formal\u0103, educa\u021bie 3.0 ar putea oferi un nou sistem de acces la educa\u021bie \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare de calitate. Este nevoie de exper\u021bi \u0219i sprijin la nivel mondial \u00eentr-o serie de domenii de specialitate.<\/p>\n\n
\n– Primul este reprezentat de abilit\u0103\u021bile secolului XXI care se afl\u0103 \u00een programele \u0219colare;
\n– Al doilea este pedagogia secolului XXI \u0219i anume predarea acestor abilit\u0103\u021bi \u00een mod eficient;
\n– Al treilea, un element cheie al noii pedagogii, este tehnologia, valorificat\u0103 \u00eentr-o serie de aplica\u021bii mai eficiente dec\u00e2t \u00een educa\u021bia tradi\u021bional\u0103;
\n– Al patrulea este reforma secolului XXI, care integreaz\u0103 \u0219i adapteaz\u0103 pilonii de sisteme de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103 descrise mai sus: profesori excelen\u021bi, planuri excelente de studiu \u0219i responsabilitate pentru rezultate.<\/p>\n\n
\n– Un antreprenor independent care are urm\u0103toarele calit\u0103\u021bi: viziune, inteligen\u021b\u0103 \u0219i creativitate, responsabilitate, perseveren\u021b\u0103 \u0219i determinare, g\u00e2ndire pozitiv\u0103;
\n– Un ucenic permanent, flexibil \u0219i capabil s\u0103 se adapteze la schimbare.<\/p>\n
\nCerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative \u015fi complementare. Structuri, stiluri si strategii, Bucure\u015fti: Editura Aramis, 2002;
\nMarta Lopez-Jurado\u00a0 Educacion para el siglo XXI (Educa\u021bia secolului XXI): Editura Descede de brower 2011;
\nOprea, Crengu\u0163a-L., Strategii didactice interactive, Bucure\u015fti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, R.A., ed. a IV-a, 2009.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"