Decizia asupra metodelor de \u00eenv\u0103\u0163are utilizate pentru atingerea obiectivelor propuse este influen\u0163at\u0103 de tipul de abordare didactic\u0103 pe care fundament\u0103m proiectarea lec\u0163iei. Noua paradigm\u0103 curricular\u0103 impune o reevaluare a rolului profesorului de matematic\u0103 la clas\u0103 \u015fi rea\u015fezarea raporturilor profesor-elev.
\nProfesorul devine moderator al unei dezbateri de idei din clas\u0103, motiveaz\u0103 \u015fi stimuleaz\u0103 elevii, \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi formuleze opiniile, devine un ghid al elevilor pentru punerea \u00een valoare a abilit\u0103\u0163ilor lor.
\n<\/p>\n
\u00cen termeni practici, \u00een desf\u0103\u015furarea procesului instructiv-educativ av\u00e2nd ca tem\u0103 \u201dPatrulatere\u201d am proiectat o succesiune de activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are care s\u0103 permit\u0103 elevului:<\/p>\n
Astfel, \u00eentreaga strategie didactic\u0103 este pus\u0103 sub semnul conceptului de \u00eenv\u0103\u0163are interactiv\u0103, centrat\u0103 pe elev. Acesta are \u015fansa de a se implica nemijlocit \u00een activitatea de dob\u00e2ndire de noi cuno\u015ftin\u0163e \u015fi deprinderi, de a g\u00e2ndi liber, independent. Metodele interactive sunt consumatoare de timp, dar, \u00een final, achizi\u0163iile elevilor conteaz\u0103 cel mai mult \u015fi merit\u0103 efortul.<\/p>\n
\u00cen organizarea succesiunii de situa\u0163ii educative prin intermediul c\u0103rora elevii s\u0103 ajung\u0103 individual sau \u00een grup la noi achizi\u0163ii, precum \u015fi la exersarea \u015fi dezvoltarea competen\u021belor, am proiectat activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare prin folosirea urm\u0103toarelor metode:<\/p>\n
1. Copacul ideilor<\/strong><\/p>\n Metoda Copacul ideilor este una dintre formele de evocare prin brainstorming a cuno\u015ftin\u0163elor despre un anumit con\u0163inut. Se va cere elevilor ca printr-o asociere spontan\u0103 de idei s\u0103 consemneze, timp de un minut, toate ideile pe care le au despre patrulatere. Lucr\u00e2nd \u00een perechi, elevii completeaz\u0103 fi\u015fa cu organizatorul grafic \u201ecopacul ideilor\u201d pe ramurile c\u0103ruia scriu ceea ce \u015ftiu despre tema pus\u0103 \u00een discu\u0163ie. Timp de dou\u0103 minute discut\u0103 ideile cu partenerul. Prin activitate frontal\u0103 profesorul selecteaz\u0103 ideile cele mai valoroase care vor fi \u00eenscrise pe tabl\u0103 \u015fi ordonate dup\u0103 anumite criterii, servind drept suport ideatic \u00een desf\u0103\u015furarea noii activit\u0103\u0163i de predare-\u00eenv\u0103\u0163are. Elevii sunt \u00eencuraja\u0163i s\u0103 se manifeste liber, s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u0163i, s\u0103 compare, s\u0103 argumenteze, ceea ce stimuleaz\u0103 motiva\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi \u00eencrederea \u00een sine a fiec\u0103rui elev .<\/p>\n 2. \u015etiu\/ Vreau s\u0103 \u015ftiu\/ Am \u00eenv\u0103\u0163at<\/strong><\/p>\n Este utilizat\u0103 cu prec\u0103dere \u00een faza de evocare, dar \u015fi \u00een cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de con\u015ftientizare de c\u0103tre elevi a ceea ce \u015ftiu sau cred c\u0103 \u015ftiu referitor la un subiect, o problem\u0103 \u015fi, totodat\u0103, ceea ce nu \u015ftiu \u015fi ar dori s\u0103 \u015ftie, s\u0103 \u00eenve\u0163e. Procedeul este simplu:<\/p>\n \u015etiu –\u00a0Ce credem c\u0103 \u015ftim?<\/em> Metoda va fi utilizat\u0103 ca procedeu \u00een cadrul Cubului<\/em> de c\u0103tre elevii din grupul de studiu pentru realizarea sarcinii de lucru:\u00a0 Ce \u015fti\u0163i despre patrulatere?<\/em><\/p>\n 3. Cubul<\/strong><\/p>\n Cubul este o strategie de predare care ne ajut\u0103 s\u0103 studiem o tem\u0103 din perspective diferite. Aplicarea implic\u0103 parcurgerea urm\u0103toarelor etape:<\/p>\n 1. Realizarea unui cub pe ale c\u0103rui fe\u0163e se noteaz\u0103: descrie, compar\u0103, asociaz\u0103, analizeaz\u0103, aplic\u0103, argumenteaz\u0103; 4. Diagrama Venn<\/strong><\/p>\n Este o metod\u0103 grafic\u0103 folosit\u0103 pentru a compara procese, evenimente, personalit\u0103\u0163i. Poate fi utilizat\u0103 \u00een activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are sau la fixarea cuno\u015ftin\u0163elor, ca tem\u0103 pentru acas\u0103. Este eficient\u0103 \u00een formarea capacit\u0103\u0163ilor elevilor de a compara dou\u0103 evenimente, procese, figuri geometrice \u015fi de a selecta asem\u0103n\u0103rile dintre acestea.<\/p>\n Reprezint\u0103 dou\u0103 cercuri care se suprapun par\u0163ial. Elevii pot lucra individual, \u00een perechi sau, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, \u00een echip\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd prin colaborare. Elevii vor completa cercurile cu informa\u0163ii referitoare la problemele de comparat; \u00een zona suprapus\u0103 vor fi notate asem\u0103n\u0103rile.<\/p>\n Elevii care formeaz\u0103 grupul de studiu vor folosi diagrama Venn \u00een cadrul tehnicii Cubului<\/em> pentru rezolvarea sarcinii de lucru: Compar\u0103\u00a0 patrulaterele cunoscute.<\/p>\n 5. SINELG \u2013 Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii \u015fi a g\u00e2ndirii<\/strong><\/p>\n Este o metod\u0103 de monotorizare a \u00een\u0163elegerii \u015fi de men\u0163inere a implic\u0103rii elevilor \u00een procesul de predare. Aceasta se bazeaz\u0103 pe activitatea de lectur\u0103 \u015fi presupune identificarea \u00een con\u0163inutul unui material, prin marcarea cu semne specifice:<\/p>\n \u221a<\/strong> \u2013 informa\u0163ie deja cunoscut\u0103 Categorizarea informa\u0163iilor se poate realiza cu ajutorul tabelului SINELG, utiliz\u00e2nd coloanele:\u00a0\u221a + – ?<\/span><\/p>\n Informa\u0163iile ob\u0163inute se discut\u0103 \u00een cadrul grupului, apoi se comunic\u0103 profesorului care le centralizeaz\u0103 \u00eentr-un tabel la tabl\u0103. Cuno\u015ftin\u0163ele incerte pot r\u0103m\u00e2ne ca tem\u0103 de cercetare pentru lec\u0163iile urm\u0103toare.<\/p>\n Metoda va fi utilizat\u0103 ca procedeu \u00een cadrul Cubului<\/em>, de c\u0103tre elevii dintr-un\u00a0 grup de studiu \u00een studierea propriet\u0103\u021bilor patrulaterelor pentru \u00eendeplinirea sarcinii de lucru Aplic\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite \u00een realizare unei scheme logice privind patrulaterele- asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri.<\/p>\n 6. Motiveaz\u0103-\u0163i opinia<\/strong><\/p>\n Metoda dezvolt\u0103 capacitatea elevilor de a analiza structura, propriet\u0103\u021bile, stilul\u00a0 grafic al unor figuri geometrice pornind de la analiza unor figuri oferite de c\u0103tre profesor. Elevii\u00a0 vor realiza sarcina pe grupuri de lucru de maxim 3-4. Ei vor primi, de exemplu, spre studiu, figuri geometrice \u00een spa\u021biu \u015fi profesorul va cere fiec\u0103rui grup s\u0103 se pronun\u0163e asupra unor elemente precum : num\u0103rul de laturi \u0219i unghiuri, patrulaterele \u00eent\u00e2lnite, desf\u0103\u0219urarea \u00een plan, leg\u0103tura cu alte figuri studiate. Elevii vor analiza figurile \u015fi vor realiza un scurt eseu \u00een care vor argumenta r\u0103spunsurile. Acesta va fi rezultatul colabor\u0103rii membrilor grupului.<\/p>\n 7. Metoda ciorchinelui structurat<\/strong><\/p>\n Este o metod\u0103 de brainstorming neliniar\u0103 care \u00eei stimuleaz\u0103 pe elevi s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 liber, deschis, critic. Poate fi utilizat at\u00e2t \u00een evocare, c\u00e2t \u015fi \u00een etap\u0103 de reflec\u0163ie. Mai poate fi folosit ca mijloc de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asocia\u0163ii noi sau de a reprezenta noi sensuri.<\/p>\n Etape: Etapele pot fi precedate de brainstorming \u00een grupuri mici sau \u00een perechi. \u00cen acest fel se \u00eembog\u0103\u0163esc \u015fi se sintetizeaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele. Rezultatele grupurilor se comunic\u0103 profesorului care le noteaz\u0103 la tabl\u0103 \u00eentr-un ciorchine f\u0103r\u0103 a le comenta sau judeca.<\/p>\n \u00cen etapa final\u0103 a lec\u0163iei, ciorchinele poate fi reorganizat utiliz\u00e2ndu-se anumite concepte supraordonate g\u0103site de elevi sau de profesor. Elevii vor completa un ciorchine structurat despre patrulatere pe baza modelului din fi\u015fa de lucru.<\/p>\n 8. Jurnalul cu dubl\u0103 intrare<\/strong><\/p>\n Jurnalul cu dubl\u0103 intrare este o metod\u0103 prin care cititorii stabilesc o leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 \u00eentre text \u015fi propria lor curiozitate \u015fi experien\u0163\u0103. Acest jurnal este deosebit de util \u00een situa\u0163ii \u00een care elevii au de rezolvat probleme mai dificile, \u00een afara clasei. Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie s\u0103 \u00eempart\u0103 o pagin\u0103 \u00een dou\u0103, tr\u0103g\u00e2nd pe mijloc o linie vertical\u0103. \u00cen partea st\u00e2ng\u0103 li se va cere s\u0103 noteze o proprietate mai important\u0103 din problema citit\u0103, pe care o consider\u0103 cea mai important\u0103. \u00cen partea dreapt\u0103 li se va cere s\u0103 comenteze acea proprietate: De ce au notat-o? La ce i-a f\u0103cut s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103? Ce \u00eentrebare au \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acea proprietate? La ce i-a f\u0103cut s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, de ce i-a interesat?<\/p>\n Metoda se va aplica \u00een cadrul temei pentru acas\u0103, pe baza studierii fi\u015felor create de c\u0103tre profesor, care cuprind pasaje din propriet\u0103\u021bile patrulaterelor.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Decizia asupra metodelor de \u00eenv\u0103\u0163are utilizate pentru atingerea obiectivelor propuse este influen\u0163at\u0103 de tipul de abordare didactic\u0103 pe care fundament\u0103m proiectarea lec\u0163iei. Noua paradigm\u0103 curricular\u0103 impune o reevaluare a rolului profesorului de matematic\u0103 la clas\u0103 \u015fi rea\u015fezarea raporturilor profesor-elev. Profesorul … Cite\u0219te continuarea \n
\nVreau s\u0103 \u015ftiu –\u00a0<\/span>Ce vrem s\u0103 \u015ftim?<\/em>
\nAm \u00eenv\u0103\u0163at –\u00a0<\/span>Ce am \u00eenv\u0103\u0163at?<\/span><\/em><\/p>\n
\n2. Anun\u0163area subiectului pus \u00een discu\u0163ie: Patrulatere;
\n3. Constituirea grupurilor: patru grupe a c\u00e2te cinci membri \u015fi dou\u0103 a c\u00e2te patru membri;
\n4. Examinarea, de c\u0103tre fiecare grup a temei din perspectiva cerin\u0163ei de pe una din fe\u0163ele cubului:
\na) Descrie! \u2013\u00a0 Patrulaterul.
\nb) Compar\u0103! \u2013\u00a0 Tipuri de patrulatere.
\nc) Asociaz\u0103! \u2013\u00a0 asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri ale patrulaterelor cunoscute.
\nd) Analizeaz\u0103! \u2013 Paralelogramul\u201d.
\ne) Aplic\u0103! \u2013 cuno\u015ftin\u0163ele dob\u00e2ndite prin studierea\u00a0 paralelogramului \u00een raport cu\u00a0 alte patrulatere cunoscute.
\nf) Argumenteaz\u0103! \u2013 Pe baza\u00a0 propriet\u0103\u021bilor paralelogramului argumenta\u0163i de ce dreptunghiul este un paralelogram.<\/p>\n
\n–<\/strong> – informa\u0163ia citit\u0103 contrazice sau este diferit\u0103 de ceea ce \u015ftiau
\n+<\/strong> – informa\u0163ia este nou\u0103 pentru elev
\n?<\/strong> \u2013 ideile par confuze, neclare, insuficiente, necesit\u00e2nd l\u0103muriri suplimentare.<\/p>\n
\n1. Se scrie un cuv\u00e2nt\/ figur\u0103 geometric\u0103 (care urmeaz\u0103 a fi cercetate) \u00een mijlocul tablei sau a foii de h\u00e2rtie;
\n2. Se noteaz\u0103 toate ideile, sintagmele sau cuno\u015ftin\u0163ele care v\u0103 vin \u00een minte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tema respectiv\u0103 \u00een jurul acestuia, tr\u0103g\u00e2ndu-se linii \u00eentre acestea \u015fi cuv\u00e2ntul ini\u0163ial;
\n3. Pe m\u0103sur\u0103 ce scrie\u0163i cuvinte, idei noi, trage\u0163i linii \u00eentre toate ideile care par a fi conectate;
\n4. Activitatea se opre\u015fte c\u00e2nd se epuizeaz\u0103 toate ideile sau c\u00e2nd s-a atins limita de timp acordat\u0103;<\/p>\n
\n1. Cerghit, Ioan, Metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2006
\n2. Cerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative \u015fi complementare. Structuri, stiluri \u015fi strategii,\u00a0Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2002<\/span>
\n3. Ceghit Ioan, Neac\u015fu, Ioan, Negre\u0163-Dobridor, Ion, P\u00e2ni\u015foar\u0103, Ion-Ovidiu, Prelegeri\u00a0 pedagogice, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2001
\n4. Stoica, Adrian, Evaluarea progresului \u015fcolar. De la teorie la practic\u0103, Editura Humanitas,\u00a0 Bucure\u015fti, 2007
\n5. Stoica, Adrian, Mihail, Roxana, Evaluarea educa\u0163ional\u0103: Inova\u0163ii \u015fi perpective, Editura Humanitas Educa\u0163ional, Bucure\u015fti, 2006.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"