Lectura este foarte important\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i necesit\u0103 metode adecvate de abordare a textului pentru formarea competen\u021belor de lectur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 cunoa\u0219terea aspectelor teoretice, cadrul didactic trebuie s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 bine elevii. La r\u00e2ndul lor, elevii trebuie s\u0103 citeasc\u0103 lecturile indicate, \u00eens\u0103 modalitatea de abordare a activit\u0103\u021bii \u0219i a con\u021binutului lecturii de c\u0103tre profesor are o importan\u021b\u0103 major\u0103.
\n<\/p>\n
\u0218coala este cea care pune bazele competen\u021bei lectorale\u00a0 (at\u00e2t sub aspectul tehnic, c\u00e2t \u0219i sub cel enciclopedic), desf\u0103\u0219ur\u00e2nd \u0219i concretiz\u00e2nd poten\u021bialul cognitiv al subiectului. (Jansen;\u00a0 Bellenger, 89-96).<\/p>\n
\u00cen mod tradi\u021bional, \u00eenv\u0103\u021barea citirii \u00een \u0219coal\u0103 se face printr-o metod\u0103 numit\u0103 sintetic\u0103 sau cumulativ\u0103, adic\u0103 gradual, de la simplu la complex. Micului \u0219colar i se formeaz\u0103 astfel, dup\u0103 cum noteaz\u0103 A. Bassi, \u201dcapacitatea de a se adapta unei activit\u0103\u021bi a c\u0103rei finalitate nu e imediat\u0103, ci t\u00e2rzie, ceea ce nu e tocmai la \u00eendem\u00e2n\u0103, de vreme ce copilul tr\u0103ie\u0219te cufundat \u00een prezent, iar celelalte dimensiuni temporale, trecutul \u0219i viitorul au pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103 pentru el<\/em>\u201d.<\/p>\n Profesorul nu trebuie s\u0103 insiste excesiv pe lectura cu voce tare, deoarece \u00eei \u00eempiedic\u0103 pe elevi s\u0103 exerseze decodarea direct\u0103 a semnelor grafice, abilitate indispensabil\u0103 spre a ajunge la hiperlogografic. Unui elev de 9-10 ani \u00eei este u\u0219or s\u0103 citeasc\u0103 un text, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mesajul, aceasta reie\u0219ind din nerespectarea semnelor de punctua\u021bie, dar \u0219i mai greu \u00eei vine s\u0103 citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eel \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n Danezul Jansen clasific\u0103 formarea competen\u021belor de lectur\u0103 \u00een patru faze (apud Cornea, 1998):<\/p>\n 1. Dup\u0103 perioada de ini\u021biere, denumit\u0103 de rebus reading, lectura \u00eencepe cam pe la 9-10 ani s\u0103 se configureze ca o activitate pl\u0103cut\u0103. 2. Pe la 11-12 ani, elevul dispune de o capacitate sporit\u0103 de \u00een\u021belegere, este \u00een stare s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor \u00eentreb\u0103ri despre cele citite. 3. De la 13-14 ani se schi\u021beaz\u0103 o abordare critic\u0103: textul este supus interoga\u021biilor, sunt sesizate unele contradic\u021bii, puncte vulnerabile\u2026 4. Pe la 15-16 ani, lectura devine fiabil\u0103, adapt\u00e2ndu-se scopurilor urm\u0103rite: e liniar\u0103, dar \u0219i selectiv\u0103, cititorul este capabil s\u0103 esen\u021bializeze, s\u0103 compare, s\u0103 poarte un dialog critic cu autorul. Tipurile sau modurile de lectur\u0103 sunt: lectura liniar\u0103, lectura receptiv\u0103, lectura literar\u0103, lectura informativ\u0103 global\u0103, lectura exploratorie, lectura de cercetare, lectura rapid\u0103<\/em>.<\/p>\n Lectura liniar\u0103<\/strong>, a\u0219a cum preciza \u0219i Paul Cornea, este o form\u0103 de lectur\u0103 hiperlogografic\u0103 neevoluat\u0103, se parcurge textul at\u00e2t pe fragmente c\u00e2t \u0219i \u00eentregul text. Accentul se pune pe lectur\u0103, nu pe valorificarea con\u021binutului \u0219i diversificarea parcurgerii textului.<\/p>\n Lectura receptiv\u0103<\/strong> este o variant\u0103 mai bun\u0103 a lecturii liniare, impune citirea cu aten\u021bie, pentru a \u00eenregistra atent ceea ce comunic\u0103 textul. Se realizeaz\u0103 asocieri, compara\u021bii, se prezint\u0103 opinii, se \u00eencurajeaz\u0103 creativitatea.<\/p>\n \u00cen Introducere \u00een teoria lecturii<\/em>, Paul Cornea\u00a0aducea \u00een prim-plan \u0219i alte tipuri de lectur\u0103:<\/p>\n Lectura literar\u0103<\/strong> poate fi considerat\u0103 o variant\u0103 a lecturii receptive \u0219i asociative, strategia abord\u0103rii este condi\u021bionat\u0103 de specificitatea textului (specie literar\u0103: roman, schi\u021b\u0103, nuvel\u0103, etc ). Se porne\u0219te de la elementele de teorie literar\u0103 \u00eensu\u0219ite de elevi \u0219i se recunosc pe text. Aceasta se realizeaz\u0103 \u00een cadrul orelor de literatur\u0103, cercurilor de lectur\u0103. Lectura exploratorie<\/strong> const\u0103 \u00een recuperarea unui simbol sau a unui grup de simboluri predeterminate din ansamblul unui text, de exemplu, g\u0103sirea unei referin\u021be \u00een dic\u021bionar, a num\u0103rului de telefon\u2026<\/p>\n Lectura de cercetare<\/strong> const\u0103 \u00een recuperarea unei informa\u021bii pe o tem\u0103 prestabilit\u0103, documentare din mai multe surse.<\/p>\n Lectura rapid\u0103<\/strong> implic\u0103 o formare a unor competen\u021be de lectur\u0103 \u0219i de \u00een\u021belegere de text. Profesorul trebuie s\u0103 selecteze tipurile de texte adaptate elevilor, dar s\u0103 \u0219tie ce mod de a citi trebuie s\u0103 abordeze. Este bine s\u0103 alterneze aceste tipuri de lectur\u0103 pentru a-l ajuta pe elev s\u0103 se formeze, \u00een timp, \u0219i s\u0103 se aplece spre lectur\u0103.<\/p>\n Bibliografie:<\/em><\/strong> Lectura este foarte important\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i necesit\u0103 metode adecvate de abordare a textului pentru formarea competen\u021belor de lectur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 cunoa\u0219terea aspectelor teoretice, cadrul didactic trebuie s\u0103-\u0219i cunoasc\u0103 bine elevii. La r\u00e2ndul lor, elevii trebuie s\u0103 citeasc\u0103 lecturile … Cite\u0219te continuarea
\nElevul cite\u0219te lecturile indicate f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i selecteze informa\u021biile pentru un scop, important\u0103 este latura emo\u021bional\u0103.<\/p>\n
\nElevul poate s\u0103 r\u0103spuns\u0103 la \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri legate de con\u021binut.<\/p>\n
\nElevul poate s\u0103 formuleze opinia legat\u0103 de un anumit aspect: comportamentul personajului, argumente pro-contra.<\/p>\n
\nCititorul poate argumenta, exemplifica, comenta urm\u0103rind scopul propus. Sunt recomandate \u00eent\u00e2lnirile cu scriitorul, scrierea eseurilor, jurnalelor de lectur\u0103.<\/p>\n
\nLectura informativ\u0103 global\u0103 impune formarea unor idei generale despre mesajul operei, unor pasaje.<\/p>\n
\nSunt anumite texte care implic\u0103 o citire atent\u0103, intens\u0103 pentru a se \u00een\u021belege mesajul, de exemplu un poem sau un roman.<\/p>\n
\nCornea, P. (1998). Introducere \u00een teoria lecturii. Ia\u0219i: Editura Polirom.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"