{"id":5733,"date":"2017-03-20T08:25:45","date_gmt":"2017-03-20T08:25:45","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5733"},"modified":"2017-03-20T08:25:45","modified_gmt":"2017-03-20T08:25:45","slug":"depasirea-blocajelor-in-comunicarea-didactica-un-parcurs-de-invatare-din-experienta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/depasirea-blocajelor-in-comunicarea-didactica-un-parcurs-de-invatare-din-experienta","title":{"rendered":"Dep\u0103\u0219irea blocajelor \u00een comunicarea didactic\u0103. Un parcurs de \u00eenv\u0103\u021bare din experien\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Articolul are ca scop prezentarea anumitor factori perturbatori ai comunic\u0103rii didactice, dar \u015fi metode de a evita blocajele \u00a0\u00een comunicarea didactic\u0103 dintre profesor \u015fi elev.\u00a0Av\u00e2nd o importan\u021b\u0103 major\u0103, este un subiect abordat frecvent \u00een public, pe media, \u015fi de cele mai multe ori profesorii sunt cei critica\u0163i.<br \/>\nAm \u00eencercat s\u0103 descriu anumite metode pentru ameliorarea unei situa\u0163ii de blocaj, prin apelul la propria experien\u021b\u0103 de profesor \u0219i manager \u0219colar.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Articolul este centrat pe nevoia de descoperire a noilor tehnici de comunicare \u015fi de stopare a factorilor declan\u015fatori ai blocajului \u00een comunicare, \u015fi aici m-a\u015f referi la un liceu din mediu urban, un liceu pe profil tehnic, cu elevi proveni\u0163i din mediul urban, rural, dar \u015fi din centre de plasament. \u00cen cazul acestor elevi, se \u00eent\u00e2lnesc o multitudine de factori perturbatori ai comunic\u0103rii didactice, procesul fiind \u00eengreunat at\u00e2t de lipsa unui cabinet psihologic, dar \u015fi din cauza mediului din care provin elevii. Cei mai mul\u0163i dintre elevi au p\u0103rin\u0163ii pleca\u0163i \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi au probleme de comportament datorat consumului de alcool. Cu toate c\u0103 cei care provin din centrele de plasament au acces la consiliere psihologic\u0103, de cele mai multe ori caut\u0103 sprijinul cadrelor didactice.<\/p>\n<p>Ca fost manager al unui astfel de liceu, mi-a\u015f dori ca aceast\u0103 tem\u0103 s\u0103 fie \u00een viitorul apropiat o tem\u0103 destinat\u0103 trecutului \u015fi s\u0103 nu mai fie o tem\u0103 at\u00e2t de important\u0103. Cadrele didactice duc continuu \u00een suflet poverile acestor suflete nimicite de probleme serioase care tind s\u0103 le afecteze \u00eentreaga via\u0163\u0103. Activit\u0103\u0163ile extra\u015fcolare ajut\u0103 cadrele didactice s\u0103 cunoasc\u0103 personalitatea elevului \u015fi se creaz\u0103 o und\u0103 mai rapid\u0103 de comunicare \u00eendep\u0103rt\u00e2nd unele bariere.<\/p>\n<p>Arta comunic\u0103rii didactice este aceea pe care un cadru didactic trebuie s\u0103 o st\u0103p\u00e2neasc\u0103 cel mai bine, iar prin deprinderea acestei arte, dasc\u0103lul va fi respectat, apreciat \u015fi iubit. De multe ori ne amintim de cei care ne-au fost dasc\u0103li, iar de unii ne amintim cu drag, de al\u0163ii \u00eencerc\u0103m s\u0103 uit\u0103m. Unii ne-au fost mentori, al\u0163ii ne-au \u00eengr\u0103dit orizonturile \u015fi speran\u0163a. Spre exemplu, eu sunt elevul numit \u201dcopilul cu cheia de g\u00e2t\u201d, iar aceast\u0103 afirma\u0163ie a fost f\u0103cut\u0103 chiar de un cadru didactic pe care mi-l amintesc, dar nu \u00eentr-un mod pl\u0103cut. De multe ori m-am sim\u0163it st\u00e2njenit\u0103 \u015fi n-am putut intra \u00een dialog cu acest cadru didactic, care preda o materie prin care ar fi avut posibilitatea de a scoate din noi tot ce era mai frumos, bun \u015fi pur. Mult timp chiar am crezut ca nu sunt un om bun pentru societate \u015fi nu voi reu\u015fi s\u0103 realizez nimic bun \u00een via\u0163\u0103. Astfel, cred c\u0103 aceste bariere trebuie s\u0103 fie \u00eendep\u0103rtate \u015fi actualii dasc\u0103li s\u0103 fie deschi\u015fi cu aceste genera\u0163ii care au zilnic contact cu non-modele. S\u0103 le fie apropia\u0163i, \u00een\u0163eleg\u0103tori \u015fi deschiz\u0103tori de drumuri pentru a nu se pierde puritatea sufletelor lor. Atitudinea unor profesori pe care i-am considerat modele m-au f\u0103cut s\u0103 urmez aceast\u0103 profesie, chiar dac\u0103 \u00een vremurile actuale nu mai este apreciat\u0103.<\/p>\n<p>Prima zi ca \u015fi cadru didactic a \u00eenceput frumos, dar, imediat dup\u0103 preluarea claselor, am descoperit c\u0103 nu-i at\u00e2t de simplu. Elevii clasei pe care o preluasem intrau cu scaunele de afar\u0103, \u00een clas\u0103, pe geam. M\u0103 credeam preg\u0103tit\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment s\u0103 devin dasc\u0103l, dar c\u00e2nd am descoperit cei 28 de g\u0103l\u0103gio\u015fi, mi-am dat seama c\u0103 eram total neadaptat\u0103 \u015fi mult prea departe de ceea ce credeam c\u0103 \u00eenseamn\u0103 a fi profesor. Au urmat perioade lungi de mers la domiciliul elevilor pentru a le cunoa\u015fte mediul din care provin, dar \u015fi pentru a le cunoa\u015fte p\u0103rin\u0163ii. P\u0103rin\u0163i care nu erau interesa\u0163i dac\u0103 copiii lor sunt dispu\u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e pentru a avea un viitor. Cei mai mul\u0163i locuiau \u00een condi\u0163ii insalubre, nu aveau cu ce s\u0103 se \u00eencal\u0163e pentru a veni la \u015fcoal\u0103. Dup\u0103 ce am reu\u015fit s\u0103 le cunosc situa\u0163ia, am \u00eenceput comunicare periodic\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii, merg\u00e2nd foarte des la domiciliu, p\u00e2n\u0103 au \u00een\u0163eles c\u0103 ajutorul lor este unul binevenit \u00een educa\u0163ia \u015fi dezvoltarea copiilor.<\/p>\n<p>C\u00e2nd primul p\u0103rinte a reu\u015fit s\u0103 vin\u0103 din propria ini\u0163iativ\u0103 la \u015fcoal\u0103, am \u015ftiut c\u0103 am putut s\u0103 salvez un suflet.<br \/>\nColegii mei de cancelarie de la acel moment m\u0103 ajutau la evolu\u0163ia mea ca \u015fi cadru didactic, f\u0103r\u0103 ca eu s\u0103 realizez. \u00cen momentul \u00een care am devenit manager de \u015fcoal\u0103, am realizat c\u0103 ace\u015ftia au fost OAMENI \u00eenainte de a fi colegi sau cadre didactice. Au fost mentori de o mare calitate \u015fi care nu au dorit s\u0103 fac\u0103 sim\u0163it acest lucru, l\u0103s\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 descop\u0103r singur\u0103. C\u0103ut\u00e2nd metode de a comunica mai u\u015for cu elevii, am studiat \u00een permanen\u0163\u0103, iar literatura de specialitate abund\u0103 \u00een dovezi care arat\u0103 c\u0103 a fi un bun comunicator este un avantaj al unui profesor eficient.<\/p>\n<p>Lumini\u0163a Iacob are o defini\u0163ie a comunic\u0103rii, \u015fi anume: \u201d<em>O posibil\u0103 definire a comunic\u0103rii didactice se poate structura pe ideea c\u0103 aceasta este o comunicare instrumental\u0103, direct implicat\u0103 \u00een sus\u0163inerea unui proces sistematic de \u00eenv\u0103\u0163are<\/em>\u201d. \u00cen acest \u00een\u0163eles, sunt eliminate restric\u0163iile de con\u0163inut (pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 centrat\u0103 pe dob\u00e2ndirea de cuno\u015ftin\u0163e, deprinderi, motiva\u0163ii, atitudini etc.), de cadrul institu\u0163ional (comunicare didactic\u0103 poate exista \u015fi informal), sau cele privitoare la parteneri. \u00centr-adev\u0103r, precizeaz\u0103 autoarea, \u201d<em>nu prezen\u0163a personajelor profesor-elev\/ elevi \u00eei imprim\u0103 unei comunic\u0103ri specificul didactic, ci respectarea\u00a0 legit\u0103\u0163ii proprii unui act\u00a0 sistematic de \u00eenv\u0103\u0163are<\/em>\u201d.<\/p>\n<p>Edouard Limbos identific\u0103 patru tipuri de bariere personale care blocheaz\u0103 comunicarea:<\/p>\n<ul>\n<li>conflictul de valori \u015fi lipsa cadrelor de referin\u0163\u0103,<\/li>\n<li>condi\u0163ionarea \u015fi manipularea prin mass-media,<\/li>\n<li>prejudec\u0103\u0163ile sau ideile gata confec\u0163ionate,<\/li>\n<li>diferen\u0163ele culturale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Leonard Saules consider\u0103 c\u0103 \u00een procesul de comunicare pot interveni:<\/p>\n<ul>\n<li>bariere de limbaj<\/li>\n<li>bariere de mediu,<\/li>\n<li>bariere de concep\u0163ie.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Sidney Shore identific\u0103 \u015fi el trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme \u00een realizarea procesului de comunicare:<\/p>\n<ul>\n<li>blocaje de ordin emo\u0163ional,<\/li>\n<li>blocaje de ordin cultural,<\/li>\n<li>blocaje de ordin perceptiv.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pentru o comunicare eficient\u0103, trebuie s\u0103 se respecte o serie de reguli cum ar fi:<br \/>\n&#8211; S\u0103 se utilizeze mesaje adresate la persoana I focalizate pe ceea ce simte emi\u0163\u0103torul \u015fi pe comportamentul interlocutorului, prevenind rela\u0163iile defensive \u00een comunicare. Procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emo\u0163iile \u015fi descrie comportamentele f\u0103r\u0103 a face evalu\u0103ri \u015fi atacuri la persoan\u0103;<br \/>\n&#8211; S\u0103 fim spontani \u00een exprimarea opiniilor personale, s\u0103 nu ne impunem punctul de vedere. Manipularea este \u015fi ea o form\u0103 de comunicare \u00eens\u0103 transmite un mesaj de nonacceptare \u015fi ne\u00eencredere \u00een deciziile luate.<br \/>\n&#8211; S\u0103 ascult\u0103m cu aten\u0163ie, c\u0103ci ascultatul activ este o modalitate de a asculta \u015fi a r\u0103spunde, care duce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00een\u0163elegerii reciproce \u015fi la dep\u0103\u015firea obstacolelor \u00een comunicare. Comunicarea empatic\u0103 con\u0163ine mesaje de \u00een\u0163elegere, compasiune \u015fi afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de interlocutor.<br \/>\n&#8211; S\u0103 evit\u0103m stereotipurile \u015fi prejudec\u0103\u0163ile deoarece duc la opinii negative despre ceilal\u0163i, sunt cauze ce duc la discriminare \u015fi chiar la violen\u0163\u0103.<br \/>\n&#8211; S\u0103 utiliz\u0103m mesaje care s\u0103 ajute interlocutorul \u00een g\u0103sirea de alternative, posibilit\u0103\u0163i noi de rezolvare a unei situa\u0163ii. Uneori sfatul este perceput de cealalt\u0103 persoan\u0103\u00a0 ca o insult\u0103 la inteligen\u0163a sa, ca o lips\u0103 de \u00eencredere \u00een capacitatea sa de a-\u015fi rezolva singur\u0103 problema.<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu critic\u0103m interlocutorul. Critica nu duce neap\u0103rat la schimbarea celeilalte persoane.<br \/>\n&#8211; S\u0103 evit\u0103m amenin\u0163\u0103rile \u015fi pedepsele. Insist\u00e2nd \u00een aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme ori situa\u0163ii, se vor genera sentimente negative;<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu fim moralizatori deoarece aceasta cauzeaz\u0103 sentimente de nelini\u015fte, stimuleaz\u0103 resentimentele \u015fi blocheaz\u0103 exprimarea sincer\u0103 a celeilalte persoane;<br \/>\n&#8211; S\u0103 \u0163inem cont de factorii sentimentali, s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 convingem prin argumentare logic\u0103, f\u0103r\u0103 a duce la frustrare, pentru a nu bloca comunicarea;<br \/>\n&#8211; S\u0103 nu d\u0103m dovad\u0103 de superioritate pentru c\u0103 aceasta determin\u0103\u00a0 formarea unei rela\u0163ii defectuoase de comunicare. Egalitatea \u00eenseamn\u0103 acceptarea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi respectarea fiec\u0103rei persoane, indiferent de nivelul s\u0103u de cultur\u0103 sau preg\u0103tire profesional\u0103;<br \/>\n&#8211; S\u0103 utiliz\u0103m parafrazarea dar nu foarte des, aceasta fiind o metod\u0103 care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient.<br \/>\n&#8211; S\u0103 d\u0103m posibilitatea explor\u0103rii solu\u0163iilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, a ascult\u0103rii reflexive, a discut\u0103rii posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative etc.<br \/>\n&#8211; S\u0103 folosim tactica devierii c\u00e2nd dorim s\u0103 schimb\u0103m cursul conversa\u0163iei de la preocup\u0103rile celeilalte persoane la propriile preocup\u0103ri;<br \/>\n&#8211; S\u0103 citim limbajul corpului, concentr\u00e2ndu-ne aten\u0163ia pe factorii cheie: expresia fe\u0163ei, tonul, \u0163inuta corpului sau gesturile.<\/p>\n<p>Adele Faber \u015fi Elain Mazlish descriu \u201d\u015fapte metode de a-i atrage pe copii s\u0103 coopereze\u201d.\u00a0Iat\u0103 cele 7 metode, care consider c\u0103 ar fi important \u00een a fi aplicate :<br \/>\n1. Descrie problema;<br \/>\n2. Ofer\u0103 informa\u0163ii;<br \/>\n3. Ofer\u0103 variant\u0103;<br \/>\n4. Exprim\u0103-te printr-un cuv\u00e2nt sau gest;<br \/>\n5. Descrie ceea ce sim\u0163i tu;<br \/>\n6. A\u015fterne pe h\u00e2rtie;<br \/>\n7. \u00cencearc\u0103 s\u0103 folose\u015fti alt\u0103 voce sau alt ton.<\/p>\n<p>Ceea ce trebuie \u00een\u0163eles este redat prin urm\u0103toarele exemple:<br \/>\n\u201dS\u0103 \u00eei facem s\u0103 coopereze \u2013 acas\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103\u201d<br \/>\nAdultul: Cine a f\u0103cut mizeria asta pe jos ?<br \/>\n\u00cen loc de chestion\u0103ri \u015fi critic\u0103,aplic\u0103 urm\u0103toarea formul\u0103:<br \/>\n1. Descrie problema.<br \/>\n<em>\u201dV\u0103d vopsea pe tot parchetul.\u201d<\/em><br \/>\n2. Ofer\u0103 informa\u0163ii.<br \/>\n<em>\u201dE mai u\u015for s\u0103 \u015ftergi vopseaua \u00eenainte s\u0103 se usuce.\u201d<\/em><br \/>\n3. Ofer\u0103 o variant\u0103.<br \/>\n<em>\u201dPo\u0163i s-o cure\u0163i cu o c\u00e2rp\u0103 ud\u0103 sau cu un burete \u00eenmuiat \u00een ap\u0103.\u201d<\/em><br \/>\n4. Exprim\u0103-te printr-un cuv\u00e2nt sau gest.<br \/>\n<em>\u201dVopseaua!\u201d<\/em><br \/>\n5. Descrie ceea ce sim\u0163i tu.<br \/>\n<em>\u201dNu-mi place s\u0103 v\u0103d parchetul \u00eempro\u015fcat cu vopsea.\u201d<\/em><br \/>\n6. A\u015fterne pe h\u00e2rtie.<br \/>\n<em>\u201dATEN\u0162IE C\u0102TRE TO\u0162I ARTI\u015eTII:<\/em><br \/>\n<em> V\u0103 rug\u0103m s\u0103 ave\u0163i amabilitatea ca la plecarea din camer\u0103 s\u0103 l\u0103sa\u0163i parchetul a\u015fa cum l-a\u0163i g\u0103sit.<\/em><br \/>\n<em> Cu mul\u0163umiri,<\/em><br \/>\n<em> Conducerea\u201d<\/em><br \/>\n7.Fii glume\u0163 (folose\u015fte alt\u0103 voce sau alt accent).<br \/>\nC\u00e2nt\u0103 \u00een stil country-western:<br \/>\n<em>\u201dAh, uite pe podea vopseaua,<\/em><br \/>\n<em> Ce p\u0103cat c\u0103 s-a-nt\u00e2mplat!<\/em><br \/>\n<em> Adu c\u00e2rpa \u015fi g\u0103leata<\/em><br \/>\n<em> S\u0103 m-aju\u0163i s\u0103 facem curat!\u201d<\/em><\/p>\n<p>Sfatul meu, la final, este ca profesorii s\u0103 identifice barierele \u015fi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii adecvate fiec\u0103rei situa\u0163ii \u00een parte.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\n1. Abric, J.,Psihologia comunic\u0103rii, Editura Polirom, Iasi,2002;<br \/>\n2. Adele F.\/Elaine M.,,Comunicarea eficient\u0103 cu copiii\u2019\u2019,Ed.Curtea Veche,Bucure\u015fti 2013;<br \/>\n3. Brent D. Ruben ,Communication and Human Behavior,Filth Edition,2005;<br \/>\n4. Daniel Hameline, Profesori \u015fi elevi, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1978;<br \/>\n5. Elena Tru\u0163a, Sorina Mardar, Rela\u0163ia profesor-elevi: blocaje \u015fi deblocaje, Editura Aramis, Bucure\u015fti, 2005;<br \/>\n6. Emil Stan, Profesorul \u00eentre autoritate \u015fi putere, Editura Teora, Bucure\u015fti, 1999;<br \/>\n7.Ezechil, Liliana, Comunicarea educa\u0163ional\u0103 \u00een context \u015fcolar, Ed. Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 2002;<br \/>\n8. Leroy, G, Dialogul \u00een educa\u0163ie, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1974;<br \/>\n9. P\u00e2ni\u015foar\u0103, Ion \u2013 Ovidiu,Comunicarea eficient\u0103, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004;<br \/>\n10. S\u0103ucan- D. \u015et., Specificitatea comunic\u0103rii didactice \u00een contextul comunic\u0103rii<br \/>\ninterumane, \u00een Competen\u0163a didactic\u0103, Editura ALL Educa\u0163ional,Bucure\u015fti 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Articolul are ca scop prezentarea anumitor factori perturbatori ai comunic\u0103rii didactice, dar \u015fi metode de a evita blocajele \u00a0\u00een comunicarea didactic\u0103 dintre profesor \u015fi elev.\u00a0Av\u00e2nd o importan\u021b\u0103 major\u0103, este un subiect abordat frecvent \u00een public, pe media, \u015fi de cele &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/depasirea-blocajelor-in-comunicarea-didactica-un-parcurs-de-invatare-din-experienta\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[628],"class_list":["post-5733","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-ionela-gherman"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5733"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5764,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5733\/revisions\/5764"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}