Cercet\u00e2nd manualele \u015fcolare \u015fi compar\u00e2ndu-le cu cerin\u0163ele programei, am constatat c\u0103 manualele con\u0163in foarte pu\u0163ine exerci\u0163ii propriu-zise de limb\u0103, fiind alese oarecum la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, \u015fi am ajuns la concluzia c\u0103 putem aborda cu elevii probleme concrete de vocabular, \u00een func\u0163ie de cele observate \u00een clas\u0103. Dac\u0103 ne oprim asupra vocabularului, se constat\u0103 u\u015for c\u0103 un tezaur imens de locu\u0163iuni \u015fi expresii str\u0103vechi ale limbii noastre, o bog\u0103\u0163ie uluitoare de sinonime, antonime \u015fi cuvinte polisemantice a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie dezgropate \u015fi activate. Ele exist\u0103 \u00een stare latent\u0103 \u00een fiecare dintre elevii no\u015ftri \u015fi depinde numai de noi s\u0103 pretindem din ce \u00een ce mai mult, s\u0103 cultiv\u0103m exprimarea exact\u0103, nuan\u0163at\u0103 a oric\u0103rei idei \u015fi s\u0103 respingem comoditatea unei exprim\u0103ri telegrafice \u015fi f\u0103r\u0103 expresivitate.
\nAcest articol are \u00een vedere principalele probleme cuprinse \u00een programele \u015fcolare, fiind destinate, deopotriv\u0103, profesorilor de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i celor de alte discipline, dar \u015fi elevilor din gimnaziu, pentru care s-a considerat util s\u0103 se reaminteasc\u0103 cuno\u015ftin\u0163e legate de vocabular.
\n<\/p>\n
Studierea limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103, deoarece: \u201eeste expresia cea mai cuprinz\u0103toare a fiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului rom\u00e2n, ea identific\u00e2ndu-se, de fapt, cu existen\u0163a milenar\u0103 a acestui popor, cu modul lui particular de a \u00een\u0163elege existen\u0163a, cu momentele istorice cruciale prin care i-a fost dat s\u0103 treac\u0103, cu bucuriile \u015fi triste\u0163ile tr\u0103ite din plin \u00eentr-un spa\u0163iu geopolitic destul de vitreg<\/em>\u201d (Constantin Parfene, 1999, p.15).<\/span><\/p>\n Predarea limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul gimnazial, formeaz\u0103 la elevi posibilitatea de a stabili criterii ferme de selectare a valorilor, contribuie la dezvoltarea tuturor laturilor con\u015ftiin\u0163ei lor (capacitate creatoare, spirit de observa\u0163ie, imagina\u0163ie, g\u00e2ndire critic\u0103 etc.) \u015fi la cultivarea disponibilit\u0103\u0163ii acestora de a colabora cu semenii, de a \u00eentre\u0163ine rela\u0163ii interumane eficiente, pe diverse planuri de activitate.<\/p>\n \u00cen orele prev\u0103zute de program\u0103 pentru compuneri \u015fi exerci\u0163ii de cultivare a limbii literare, accentul cade pe \u00eensu\u015firea limbii rom\u00e2ne ca instrument de comunicare, pe aplicarea \u00een practic\u0103 a normelor exprim\u0103rii orale \u015fi scrise. Se \u015ftie c\u0103 mesajul transmis prin limbaj reprezint\u0103, pe de o parte, aspectul oficial \u015fi normativ al limbii, iar pe de alt\u0103 parte, este expresia individului, a particularului.<\/p>\n Studiul categoriilor semantice duce la \u00eenmul\u0163irea num\u0103rului de cuvinte cunoscute de elevi, la activizarea lor, la precizarea sensului lor, la dezv\u0103luirea sensului lor figurat, la cunoa\u015fterea uria\u015fei polisemii pe care o au unele cuvinte din fondul principal al limbii noastre. De mare importan\u0163\u0103 este cunoa\u015fterea nuan\u0163elor sinonimice, paronimice \u015fi a sensului figurat al cuvintelor. Astfel, se poate \u00eenl\u0103tura monotonia \u015fi platitudinea din vorbirea elevilor no\u015ftri.<\/p>\n \u201dExprimarea corect\u0103, oral\u0103 \u015fi scris\u0103, a fost dintotdeauna \u015fi este unul din dezideratele \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti din toate epocile.<\/em>\u201d (Vistian Goia, 2008, p. 227). Copiii vin la \u015fcoal\u0103 s\u0103 se cultive, adic\u0103 s\u0103-\u015fi l\u0103rgeasc\u0103 orizontul de cuno\u015ftin\u0163e, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u015fi s\u0103 scrie din ce \u00een ce mai \u00eengrijit, \u00een spiritul limbii rom\u00e2ne literare. Ei vor fi astfel preg\u0103ti\u0163i s\u0103 devin\u0103 nu numai beneficiarii limbii, ci \u015fi creatori de limb\u0103.<\/p>\n Elevii trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 sparg\u0103 tiparele, s\u0103 ias\u0103 din normele \u00eenv\u0103\u0163ate \u015fi s\u0103 se exprime \u00eentr-o manier\u0103 personal\u0103, cerut\u0103 de specificul extralingvistic \u00een care se g\u0103sesc \u015fi de nuan\u0163a proprie a g\u00e2ndirii \u015fi a sim\u0163irii lor.\u00a0Studiul categoriilor semantice trebuie s\u0103 dezv\u0103luie necontenit tezaurul expresiv al limbii noastre, bog\u0103\u0163ia de cuvinte \u015fi forme lexicale care permit exprimarea ideilor abstracte, a nuan\u0163elor de g\u00e2ndire \u015fi de sim\u0163ire.<\/p>\n Func\u0163ia social\u0103 a limbii impune, prin calit\u0103\u0163ile pe care trebuie s\u0103 le aib\u0103, urm\u0103toarele cerin\u0163e: claritate, precizie, concizie, expresivitate, corectitudine etc. A vorbi \u00eenseamn\u0103 a fi \u00een\u0163eles, \u00eenseamn\u0103 nu numai a comunica g\u00e2nduri, ci \u015fi a produce un efect: a convinge, a impresiona, a determina la ac\u0163iune.\u00a0La sf\u00e2r\u015fitul perioadei de \u015fcolaritate, vorbirea elevilor trebuie s\u0103 fie bogat\u0103 \u00een con\u0163inut, logic \u00eenchegat\u0103, corect construit\u0103, s\u0103 aib\u0103 precizie \u015fi concizie, s\u0103 fie, \u00een acela\u015fi timp, nuan\u0163at\u0103 \u015fi expresiv\u0103.<\/p>\n Un rol important \u00een cultivarea limbii rom\u00e2ne revine \u015fcolii. Acesta este motivul care\u00a0 ne-a \u00eendemnat s\u0103 realiz\u0103m lucrarea de fa\u0163\u0103.<\/p>\n Limba rom\u00e2n\u0103 este o disciplin\u0103 prin studierea c\u0103reia se inten\u0163ioneaz\u0103 atingerea unor obiective \u015fi competen\u0163e specifice, iar finalit\u0103\u0163ile generale ar fi urm\u0103toarele:<\/p>\n Forma dominant\u0103 de organizare a procesului didactic de \u00eensu\u015fire a limbii este lec\u0163ia. Metodele de predare-\u00eenv\u0103\u0163are specifice limbii\u00a0 rom\u00e2ne sunt multiple. Pentru a putea dezbate importan\u0163a unor metode \u00een asimilarea unor deprinderi \u015fi abilit\u0103\u0163i, trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem semnifica\u0163ia conceptului: \u201ePrivit\u0103 sub raport func\u0163ional \u015fi structural, metoda este considerat\u0103 a fi un model sau un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practic\u0103 a opera\u0163iilor care stau la baza ac\u0163iunii; o \u00eenl\u0103n\u0163uire de procedee care conduc \u00een mod programat \u015fi eficace\u00a0 la realizarea scopurilor sau obiectivelor propuse<\/em>\u201d.(Ioan Cerghit, 2006, p.20).<\/p>\n Etimologic, termenul „metod\u0103” provine din limba greac\u0103 („metha” = „spre”; „odos” = „cale”) \u015fi desemneaz\u0103 o cale eficient\u0103 de urmat pentru atingerea anumitor scopuri.\u00a0Metodele de \u00eenv\u0103\u0163are activ\u0103 fac lec\u0163iile interesante, ajut\u0103 elevii s\u0103 realizeze judec\u0103\u0163i de \u00cen vederea dezvolt\u0103rii vocabularului la elevi, trebuie s\u0103 utiliz\u0103m, cu prec\u0103dere unele strategii activ-participative care s\u0103 le \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 exprimarea. Acestea nu trebuie rupte de cele tradi\u0163ionale, ele marc\u00e2nd un nivel superior \u00een spirala moderniz\u0103rii strategiilor didactice.<\/p>\n Brainstormingul<\/strong> \u2013 se poate face pe o tem\u0103 care s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema textului studiat sau cu elementele \u2013 cheie ale acestuia. Pornind de la r\u0103spunsurile primite se poate alc\u0103tui un ciorchine de idei care s\u0103 grupeze sintetic r\u0103spunsurile elevilor. Cvintetul<\/strong> \u2013 o metod\u0103 creativ\u0103, prin care \u00een cinci versuri se sintetizeaz\u0103 un con\u0163inut de idei. Se poate ad\u0103uga un desen. Primul vers este un cuv\u00e2nt \u2013 cheie referitor la discu\u0163ie, fiind, de obicei, substantiv. Al doilea vers este alc\u0103tuit din dou\u0103 cuvinte care descriu substantivul \u00een discu\u0163ie, fiind adjective. Al treilea vers este alc\u0103tuit din trei cuvinte care exprim\u0103 o ac\u0163iune, fiind, de regul\u0103, verbe la modul gerunziu. Al patrulea vers con\u0163ine patru cuvinte \u015fi exprim\u0103 sentimentele fa\u0163\u0103 de subiect. Al cincilea vers este un cuv\u00e2nt prin care se sintetizeaz\u0103 cele prezentate.<\/p>\n Metoda \u2018\u2018G\u00e2ndi\u0163i \/ Lucra\u0163i \u00een perechi \/ Comunica\u0163i\u201d<\/strong>:\u00a0 elevii formeaz\u0103 perechi, apoi fiecare membru din echipe r\u0103spunde individual la anumite \u00eentreb\u0103ri ce suscit\u0103 mai multe r\u0103spunsuri posibile; perechea ajunge la un r\u0103spuns comun care s\u0103 includ\u0103 ideile am\u00e2ndorura. Se vor rezuma con\u0163inuturile discu\u0163iilor purtate \u015fi concluziile la care au ajuns partenerii, de comun acord.<\/p>\n Metoda cubului<\/strong>: strategie se predare utilizat\u0103 pentru studierea unei teme din perspective diferite. Se realizeaz\u0103 un cub ale c\u0103rui fe\u0163e sunt acoperite cu h\u00e2rtie de culori diferite. Pe fiecare fa\u0163\u0103 a cubului se va scriu una dintre urm\u0103toarele instruc\u0163iuni: descrie, compar\u0103, asociaz\u0103, aplic\u0103, argumenteaz\u0103 pro sau contra. Elevii redacteaz\u0103 r\u0103spunsurile cerute de fa\u0163a de sus a cubului. Se poate continua cu celelalte fe\u0163e.<\/p>\n Diagrama Venn<\/strong>: se cere elevilor s\u0103 fac\u0103 o reprezentare grafic\u0103 a dou\u0103 obiecte\/no\u0163iuni \u00een ceea ce au asem\u0103n\u0103tor \u015fi diferit. Ei vor vizualiza partea comun\u0103 \u015fi vor eviden\u0163ia \u00een spa\u0163ii diferite elementele diferite. De exemplu: Prin ce se aseam\u0103n\u0103 \u015fi se deosebesc omonimele \u015fi cuvintele polisematice?<\/em><\/p>\n R.A.I.<\/strong> urm\u0103re\u015fte realizarea feedback-ului printr-un joc de aruncare a unei mingi u\u015foare. Elevul care arunc\u0103 mingea trebuie s\u0103 formuleze o \u00eentrebare din lec\u0163ia predat\u0103 elevului care o prinde. Cel care prinde mingea r\u0103spunde la \u00eentrebare, apoi o arunc\u0103 mai departe altui coleg, pun\u00e2nd o nou\u0103 \u00eentrebare. Elevul care nu \u015ftie r\u0103spunsul iese din joc, la fel ca \u015fi cel care este descoperit c\u0103 nu cunoa\u015fte r\u0103spunsul la propria \u00eentrebare.<\/p>\n Aceast\u0103 investiga\u021bie privind aplicarea metodelor didactice pentru \u00eembog\u0103\u021birea vocabularului este rezultatul preocup\u0103rii mele de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i modul de predare, respectiv de \u00eenv\u0103\u0163are a no\u0163iunilor de vocabular \u00een gimnaziu. Stimularea interesului \u015fi a dragostei pentru studiul limbii rom\u00e2ne, a dorin\u0163ei de a o st\u0103p\u00e2ni c\u00e2t mai bine este principala problem\u0103 educativ\u0103 care st\u0103 \u00een fa\u0163a profesorului de limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n Programele \u015fcolare \u00eei ofer\u0103 profesorului posibilitatea de a utiliza diverse strategii didactice \u00een cadrul orelor de limba rom\u00e2n\u0103. Majoritatea cadrelor didactice au tendin\u0163a de a folosi preponderant fie metode tradi\u0163ionale, fie metode active-participative. Aceast\u0103 modalitate de abordare didactic\u0103 a lec\u0163iilor are consecin\u0163e negative asupra stimul\u0103rii g\u00e2ndirii autonomene, reflexive \u015fi critice a elevilor no\u015ftri.<\/p>\n Cercetarea noastr\u0103 a pornit de la afirma\u0163iile formulate de Ioan Cerghit \u00een lucrarea \u201eMetode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u201d, potrivit c\u0103rora este bine\u00a0 s\u0103 avem \u00een aten\u0163ie \u201eacele metode care favorizeaz\u0103 mai mult \u00eent\u00e2lnirea elevului cu materia de studiat, apropierea lui de cuno\u015ftin\u0163ele de asimilat, care stimuleaz\u0103 activismul \u015fi constructivismul intelectual al acestuia<\/em>\u201d.\u00a0De asemenea, autorul sus\u0163ine c\u0103 este important \u201es\u0103 facem loc unor metode pe care profesorul le resimte mai profund sau celor cu care acesta este mai pu\u0163in\u00a0 familiarizat, dar sunt de perspectiv\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Cercet\u00e2nd manualele \u015fcolare \u015fi compar\u00e2ndu-le cu cerin\u0163ele programei, am constatat c\u0103 manualele con\u0163in foarte pu\u0163ine exerci\u0163ii propriu-zise de limb\u0103, fiind alese oarecum la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, \u015fi am ajuns la concluzia c\u0103 putem aborda cu elevii probleme concrete de vocabular, \u00een … Cite\u0219te continuarea \n
\nEa reprezint\u0103 o form\u0103 cadru important\u0103 \u00een procesul instructiv-educativ, dup\u0103 cum sesizeaz\u0103 \u015fi Constantin Parfene: \u201eLec\u0163ia este forma de baz\u0103 de organizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii unei teme, \u00eentr-un cadru adecvat (sal\u0103 de clas\u0103 obi\u015fnuit\u0103 sau sal\u0103 special\u0103, cabinet de limba rom\u00e2n\u0103), \u00eentr-o unitate de timp bine precizat\u0103, pun\u00e2nd la contribu\u0163ie metode, procedee \u015fi mijloace adecvate, pentru atingerea unor obiective speciale \u015fi opera\u0163ionale bine formulate (instructive, educative, formative)<\/em>\u201d .<\/p>\n
\nsubstan\u0163\u0103 \u015fi fundamentate, sprijin\u0103 elevii \u00een \u00een\u0163elegerea con\u0163inuturilor pe care s\u0103 fie capabili s\u0103 le aplice \u00een via\u0163a real\u0103.\u00a0Printre metodele care activizeaz\u0103 predarea-\u00eenv\u0103\u0163area sunt \u015fi cele prin care elevii lucreaz\u0103 productiv unii cu al\u0163ii, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163i de colaborare \u015fi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorit\u0103 denumirilor, caracterului ludic \u015fi ofer\u0103 alternative de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
\nExemple:\u00a0 La ce v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i c\u00e2nd auzi\u0163i \/ citi\u0163i cuv\u00e2ntul \u201dparonime\u201d, \u201domonime\u201d etc.?<\/em><\/p>\n
\nProblemele instructiv-educative legate de lec\u0163iile de vocabular sunt multiple \u015fi importante, de aceea profesorul trebuie:<\/p>\n\n
\n1. CERGHIT, Ioan, Metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, Editura Polirom, Bucure\u015fti, 2006.
\n2. GOIA, Vistian,\u00a0 Didactica limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne pentru gimnaziu \u015fi liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008.
\n3. PAMFIL, Alina,\u00a0 Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pite\u015fti, 2003.
\n4. PARFENE, Constantin, Metodica studierii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"