Educa\u0163ia ecologic\u0103 se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri \u015fi cu mari ocazii. Printre provoc\u0103ri se num\u0103r\u0103 dorin\u0163a \u201epolitic\u0103\u201d de a sprijini aplicarea educa\u0163iei ecologice, competi\u0163ia pentru resurse, at\u00e2t financiare c\u00e2t \u015fi umane, \u015fi reac\u0163iile de dezn\u0103dejde sau capitulare \u00een fa\u0163a degrad\u0103rii mediului.
\nOportunit\u0103\u021bi exist\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile. Pretutindeni, cei care se implic\u0103 \u00een educa\u0163ie propun restructurarea scopurilor, principiilor \u015fi formelor \u00een care se face educa\u0163ie. Aceasta este o ocazie ca educa\u0163ia ecologic\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103 ca model, s\u0103 constituie piesa central\u0103 a educa\u0163iei elevilor.
\n<\/p>\n
Firmele, universit\u0103\u0163ile \u015fi organiza\u0163iile guvernamentale creeaz\u0103 parteneriate cu organiza\u0163iile neguvernamentale, par\u0163ial pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea rela\u0163iilor publice \u015fi par\u0163ial pentru m\u0103rirea angaj\u0103rii \u00een educa\u0163ia ecologic\u0103 \u015fi \u00een crearea unui mediu \u00eenconjur\u0103tor curat. Voluntariatul, planificarea creatoare, resursele \u015fi materialele, ca \u015fi audien\u0163a poten\u0163ial\u0103 a proiectelor sau programelor cap\u0103t\u0103 noi dimensiuni cu astfel de parteneri.<\/p>\n
\u201eTehnologia, \u00een special calculatoarele si TV, deschid noi lumi elevilor \u00een ceea ce privesc experien\u0163a, comunicarea \u015fi modalit\u0103\u0163ile de rezolvare a problemelor. Cu toate acestea tehnologia nu trebuie privit\u0103 niciodat\u0103 ca \u00eenlocuitor al profesorului care pred\u0103 educa\u0163ie ecologic\u0103. Entuziasmul \u015fi cuno\u015ftin\u0163ele acestuia trebuie s\u0103-i motiveze pe elevi.<\/em>\u201d (Judy Braus. Environmental Education in the School<\/em>. Washington, 1993)<\/p>\n Noi, profesorii care vrem s\u0103 ini\u0163iem sau s\u0103 extindem programe de educa\u0163ie ecologic\u0103, Noi suntem cheia succesului.<\/p>\n Primele etape \u00een \u00eenceperea unui program de educa\u0163ie ecologic\u0103 sunt:<\/p>\n Formarea unei idei<\/strong> Identificarea \u0219i atragerea partenerilor<\/strong> Organizarea primei \u00eentruniri<\/strong> Stabilirea ni\u015fei grupului<\/strong> Alegerea scopului<\/strong> Definirea misiunii<\/strong> Formularea obiectivelor<\/strong> Alegerea audien\u021bei<\/strong> Alegerea structurii grupului<\/strong> C\u0103utarea mijloacelor financiare<\/strong> Stabilirea coordonatorilor<\/strong> Stabilirea modului de luare a deciziei<\/strong> Aceste etape nu sunt neap\u0103rat lineare, nici m\u0103car ca timp. Grupul ar trebui s\u0103 \u00ee\u015fi stabileasc\u0103 singur etapele.\u00a0Este posibil ca parcurgerea acestui proces s\u0103 dureze mult. Etapele pot fi urmate \u00eentr-o ordine diferit\u0103 de cea prezentat\u0103, sau este posibil ca unele etape s\u0103 se desf\u0103\u015foare concomitent. Pot fi omise unele etape sau ad\u0103ugate altele.<\/p>\n \u00cen acest timp, programul se va desf\u0103\u015fura datorit\u0103 entuziasmului individual, energiei \u015fi colabor\u0103rii \u00eentre membrii ini\u021biatori. Primele succese ale proiectului creaz\u0103 impulsul pentru eforturile viitoare.<\/p>\n Referin\u0163e:<\/strong><\/em> Educa\u0163ia ecologic\u0103 se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri \u015fi cu mari ocazii. Printre provoc\u0103ri se num\u0103r\u0103 dorin\u0163a \u201epolitic\u0103\u201d de a sprijini aplicarea educa\u0163iei ecologice, competi\u0163ia pentru resurse, at\u00e2t financiare c\u00e2t \u015fi umane, \u015fi reac\u0163iile de dezn\u0103dejde sau capitulare \u00een fa\u0163a degrad\u0103rii mediului. … Cite\u0219te continuarea
\n– C\u00e2teva persoane, care au identificat nevoia rezolv\u0103rii unei probleme de mediu, discut\u0103 despre aceasta.<\/p>\n
\n– Persoanele din grupul de ini\u0163iativ\u0103 adun\u0103 alte persoane c\u0103rora le-ar place s\u0103 rezolve problema. Pot fi incluse persoane care se ocup\u0103 de educa\u0163ia ecologic\u0103 \u00een diferite \u015fcoli, universit\u0103\u0163i, ONG-uri, muzee, institu\u0163ii guvernamentale, cet\u0103\u0163eni interesa\u0163i, manageri ai unor firme de stat sau private.<\/p>\n
\n– Se trimite anun\u0163ul referitor la \u00eentrunire \u00eempreun\u0103 cu programul acesteia.
\n– Se discut\u0103 problema de mediu care trebuie rezolvat\u0103 \u015fi se cere p\u0103rerea grupului referitor la ac\u0163iunile care trebuie \u00eentreprinse.
\n– Se evalueaz\u0103 interesul, timpul, energia \u015fi modul de angajare al participan\u0163ilor.
\n– Se decide dac\u0103 este cazul s\u0103 se ac\u0163ioneze; dac\u0103 r\u0103spunsul este da, se stabilesc etapele care trebuie rezolvate p\u00e2n\u0103 la \u00eentrunirea urm\u0103toare \u015fi sarcinile fiec\u0103ruia.
\n– Se planific\u0103 a doua \u00eentrunire.<\/p>\n
\n– Ce s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 prim\u0103 problem\u0103? Ce trebuie f\u0103cut? Ce poate s\u0103 fac\u0103 grupul? Este o ni\u015f\u0103 viabil\u0103 pe care grupul trebuie s\u0103 o acopere?<\/p>\n
\n– Scopul unui comitet sau al unei organiza\u0163ii descrie care sunt n\u0103zuin\u0163ele sau problemele comune care i-au adunat pe membrii grupului.<\/p>\n
\n– Prin misiunea unei organiza\u0163ii \u00een\u0163elegem modalitatea \u00een care aceasta \u00ee\u015fi va atinge n\u0103zuin\u0163ele sau va aborda problema comun\u0103.
\nExemplu: misiunea organiza\u0163iei Earthwatch este \u201e\u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00een\u0163elegerii, de c\u0103tre fiin\u0163ele umane, a planetei, a diversit\u0103\u0163ii formelor de via\u0163\u0103 \u015fi a proceselor care afecteaza calitatea vie\u0163ii pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>\u201d.<\/p>\n
\n– Acestea sunt evenimente sau ini\u0163iative ale c\u0103ror efecte sunt m\u0103surabile – de exemplu, Crearea unui program de reciclare in orasul tau<\/em>.
\n– Concentra\u0163i energia ini\u0163ial\u0103, grijile \u015fi pasiunile grupului \u00eentr-un proiect care poate fi realizat.<\/p>\n
\n– Care este audien\u021ba c\u0103ruia \u00eei suntem de folos sau la care trebuie s\u0103 ajungem?
\n– Care este interesul ei poten\u0163ial fa\u0163\u0103 de problem\u0103 \u015fi care sunt beneficiile evidente dac\u0103 se preocup\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103 – cum putem s\u0103 ajungem efectiv la aceast\u0103 audien\u021b\u0103?
\n– Care sunt rezultatele scontate: Cuno\u015ftin\u0163e mai bogate? Ac\u0163iune? Schimbarea atitudinii? C\u00e2\u015ftigarea de noi membri? Altele?
\n– Cum poate fi implicat\u0103 audien\u021ba at\u00e2t \u00een influen\u0163area c\u00e2t \u015fi \u00een atingerea scopurilor?<\/p>\n
\n– Care este structura potrivit\u0103 pentru aceast\u0103 situa\u0163ie? Posibilita\u0163ile includ:un grup de ini\u0163iativ\u0103 (interes ini\u0163ial comun) care se va limita la \u00eentruniri informale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele urgente, un comitet permanent sau un club informal, sau o organiza\u0163ie permanent\u0103 cu statut \u015fi structur\u0103 definit\u0103.
\n– Va fi o organiza\u0163ie cu membri, cu sarcini?<\/p>\n
\n– Care sunt sursele poten\u0163iale de finan\u0163are? Cine le caut\u0103? Care sunt cheltuielile pentru proiect? Echilibra\u0163i bugetul de intr\u0103ri \u015fi cheltuieli.<\/p>\n
\n– Conduc\u0103torii ini\u0163iali ai grupului pot sau nu s\u0103 fie cei mai buni pentru func\u0163ionarea grupului sau a orgniza\u0163iei. Cum vor fi ale\u015fi liderii? Care este mecanismul acestui proces de selec\u0163ie?
\n– Ce autoritate au liderii? Vorbesc grupului? Se ocup\u0103 de fonduri? Etc.<\/p>\n
\n– Ce fel de decizii pot lua conduc\u0103torii?
\n– Ce fel de decizii trebuie s\u0103 fie luate \u00een grup?
\n– Ce fel de structuri vor prezenta garan\u0163ii c\u0103 deciziile sunt luate a\u015fa cum dore\u015fte grupul?<\/p>\n
\nLingelbach,\u00a0Jenepher & Garrett,\u00a0Linda (1995). Programe de educa\u0163ie ecologic\u0103 pentru tineri<\/em>. Vermont: Institutul pentru Stiin\u0163ele Naturii Woodstock.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"