Articolul realizeaz\u0103 o scurt\u0103 prezentare a evolu\u021biei metodelor de predare a limbilor str\u0103ine, cu accent pus pe perspectiva comunicativ\u0103 \u0219i pe cea ac\u021bional\u0103. Sunt enumera\u021bi descriptorii din Cadrul european comun de referin\u021b\u0103 pentru limbi, apoi este prezentat\u0103 perspectiva comunicativ-ac\u021bional\u0103 ca metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare prin ac\u021biune.
\n<\/p>\n
Predarea limbilor str\u0103ine a \u00eenceput \u00een secolul al XVII-lea c\u00e2nd latina \u0219i greaca veche au \u00eenceput s\u0103 fie studiate \u00een \u0219coal\u0103, \u00eens\u0103 nu cu scopul de a comunica \u00een cele dou\u0103 limbi, ci doar de dragul studiului, pentru a cre\u0219te abilit\u0103\u021bile intelectuale ale c\u0103rturarilor. \u020anv\u0103\u021barea se f\u0103cea prin citirea textelor clasice \u0219i prin traducerea acestora. Ulterior, pe m\u0103sur\u0103 ce lumea civilizat\u0103 intra \u00een Epoca industrial\u0103, nevoia de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i respectiv predare a limbilor str\u0103ine a devenit tot mai mare, a\u0219a c\u0103 limbi precum engleza, franceza sau germana au \u00eenceput s\u0103 fie predate la scar\u0103 larg\u0103. \u00cen \u0163ara noastr\u0103, limba francez\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 a intrat \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XIX-lea, iar \u00een a doua jum\u0103tate a aceluia\u015fi secol a devenit limb\u0103 de studiu obligatorie in \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti. O data cu secolul al XX-lea, cercet\u0103rile \u00een domeniul didacticii pred\u0103rii limbilor au dus la dezvoltarea altor metode de predare, astfel c\u0103 de la metoda clasic\u0103 a traducerii, trec\u00e2nd prin metodele audio-lingual\u0103 \u015fi structurala,\u00a0 s-a ajuns la metoda comunicativ\u0103<\/em>, iar mai nou, la cea comunicativ-ac\u021bional\u0103<\/em>.<\/p>\n \u020an esen\u0163\u0103, nu exist\u0103 \u201ecea mai bun\u0103\u201d metod\u0103. Fiecare dintre ele \u00ee\u015fi poate g\u0103si locul \u00eentr-o etap\u0103 sau alta de \u00eemv\u0103\u0163are a unei limbi. De exemplu, metoda clasic\u0103 sau metoda traducerii<\/strong>\u00a0 (Grammar Translation Method<\/em>) presupune \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi str\u0103ine prin predarea structurilor gramaticale, care apoi se fixeaz\u0103 prin exerci\u021bii de gramatic\u0103 \u0219i vocabular \u0219i prin traducerea de texte. De\u0219i sunt multe voci care se pronun\u021b\u0103 \u00eempotriva acestei metode, are \u0219i ea avantajele ei: v\u0103z\u00e2nd lucrurile din perspectiva profesorului, ea este foarte u\u015for de aplicat \u015fi evalut, iar din cea a elevului, metoda men\u0163ionat\u0103 face ca lucrurile s\u0103 fie clare \u0219i foarte structurate,\u00a0 pret\u00e2ndu-se cel mai bine \u00eencep\u0103torilor. \u00cens\u0103 este evident c\u0103 ea nu poate fi aplicat\u0103 pe tot parcursul unei lec\u021bii \u0219i \u00een niciun caz nu ar trebui s\u0103 fie preponderent\u0103.<\/p>\n La r\u00e2ndul ei, metoda structural\u0103<\/strong> ajut\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163area structurilor frecvente prin formarea de automatisme, dar nu este suficient\u0103 pentru o comunicare eficient\u0103 intr-o situa\u0163ie concret\u0103. \u020an acest context a ap\u0103rut Cadrul european comun de referin\u0163\u0103 pentru limbi (CECRL), un document cu caracter orientativ dar care a devenit norm\u0103 \u00een r\u00e2ndul celor care predau, evalueaz\u0103 competen\u0163ele \u00een limbi str\u0103ine. Ce face CECRL? Printre altele, dispune ce \u015fi cum evalu\u0103m la examenele de certificare cu recunoa\u015ftere interna\u0163ional\u0103, tocmai datorit\u0103 caracterului comunicativ al metodei pe care o promoveaz\u0103. Iar la modul concret, acesta este un instrument de lucru care define\u0219te nivelurile de st\u0103p\u00e2nire a unei limbi str\u0103ine, \u00een func\u021bie de \u201ece \u0219tii s\u0103 faci\u201d, \u00een diferite domenii de competen\u021b\u0103 (cele patru men\u0163ionate anterior).<\/p>\n Inova\u021bia principal\u0103 a CECRL const\u0103 \u00eentr-o scar\u0103 de evaluare a st\u0103p\u00e2nirii unei limbi, independent de organismul evaluator, \u0219i transpozabil indiferent c\u0103rei limbi, contrar altor sisteme de evaluare care sunt adesea proprii unei \u021b\u0103ri, vezi organism, \u0219i \u00een general aplicabile unei singure limbi . Din aceste motive, din ce \u00een ce mai multe organisme evaluatoare \u00ee\u0219i aliniaz\u0103 sc\u0103rile de evaluare pe nivelurile CECRL, sau, cel pu\u021bin, furnizeaz\u0103 o gril\u0103 de conversie.<\/p>\n Acest document define\u0219te \u015fase niveluri de referin\u021b\u0103: A1, A2, B1, B2, C1, C2, astfel: Documentul ofer\u0103 \u015fi o gril\u0103 de autoevaluare, aceasta fiind \u015fi une din metodele recomandate de evaluare. \u00cen acest caz procesul de predare este centrat pe elev \u0219i pe interactivitate (profesor-elevi, elevi \u00eentre ei), asta \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 to\u021bi elevii sunt, at\u00e2t receptori c\u00e2t \u015fi emi\u021b\u0103tori de mesaje orale, iar activit\u0103\u021bile au un scop precis, cum ar fi descoperirea unei reguli, exprimarea unui dorin\u021be, o cerere etc.\u00a0 ceea ce face lucrurile mai interesante \u0219i mai motivante.<\/p>\n \u00cen loc de memorarea unor reguli gramaticale \u0219i a unui vocabular izolat, se prezint\u0103 o limb\u0103 contextualizat\u0103 \u0219i se pune accent pe dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor lingvistice din toate ariile prin diferite activit\u0103\u021bi precum discu\u0163ii, dezbateri, jocuri de rol, activit\u0103\u0163i de comunicare scrise, chiar \u0219i teatru. \u00cen acest caz, profesorul devine mai degrab\u0103 un facilitator \u015fi un manager al activit\u0103\u0163ii elevilor, dar \u015fi un partener al acestora.<\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce abordarea comunicativ\u0103 a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103, teoreticienii au concluzionat c\u0103 trebuie cumva prioritarizat\u0103 dimensiunea ac\u0163ional\u0103 despre care scriam anterior. \u015ei astfel a luat na\u015ftere metoda comunicativ-actional\u0103<\/strong>.<\/p>\n Ce aduce \u00een plus aceast\u0103 abordare? \u020ancep\u00e2nd cu secolul al XX-lea, limbile au \u00eenceput a fi studiate cu scopul de a comunica. Se \u00eencuraja comunicarea pentru dezvoltarea rela\u0163iilor sociale, economice, politice. Societatea a intrat astfel \u00een sala de clas\u0103, iar comunicarea a devenit un scop \u00een sine. Comunicam pentru a comunica. Odat\u0103 cu perspectiva ac\u0163ional\u0103, comunicarea este in slujba ac\u0163iunii. Se face astfel trecerea de la interac\u0163iune (a vorbi cu ceilal\u0163i), la co-ac\u0163iune sau comunic-ac\u0163iune, adic\u0103 a ac\u0163iona cu ceilal\u0163i, a comunica pentru a ac\u0163iona. Comunic\u0103m pentru a face ceva. Astfel, comunicarea \u015fi aciunea devin indisociabile.\u00a0\u00a0 Elevul devine utilizator, actor social care trebuie sa \u00ee\u015fi pun\u0103 \u00een joc cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi competen\u0163ele pentru a \u00eendeplini sarcini, dintre care unele complexe \u015fi care nu sunt doar de natura lingvistic\u0103. Actele de vorbire se \u00eenscriu \u00een interiorul ac\u0163iunilor \u00een context social, care le d\u0103 sens.<\/p>\n Cum se pot pune \u00een practic\u0103 toate aceste elemente teoretice? Didacticienii recomand\u0103 utilizarea proiectului, care implic\u0103 unul sau mai mul\u0163i elevi, care permite punerea \u00een practic\u0103 \u015fi a altor compten\u0163e, extralingvistice, pe care le de\u0163ine deja elevul sau care pot fi achizi\u0163ionate tocmai pentru a \u00eendeplini sarcina. Elevul va primi un scenariu de proiect care include o punere \u00een scen\u0103 (e\u015fti …, ocupi func\u0163ia de …), o sarcin\u0103 de \u00eendeplinit (misiunea) \u015fi constr\u00e2ngerile sarcinii (nu uita s\u0103…, aten\u0163ie la…), sarcinile comunicative (vei asculta…, vei privi…., vei comunica cu…) \u015fi metodele prin care va fi f\u0103cut\u0103 evaluarea proiectului (oral, sub form\u0103 de prezentare, dialog, \u00een scris, sub form\u0103 de coresponden\u0163\u0103, raport etc).<\/p>\n Exemplu de proiect: A\u015fadar, perspectiva comunicativ-ac\u0163ional\u0103 pune elevul \u00een ac\u0163iune, d\u00e2ndu-i o sarcina de \u00eendeplinit, cu scopul de a \u00eenv\u0103\u0163a limba respectiv\u0103 \u00een timpul\/ cadrul \u00eendeplinirii unei sarcini, nu doar lingvistice. Capacitatea de comunicare va fi str\u00e2ns legat\u0103 de reu\u015fita sarcinii, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 activit\u0103\u0163ile de limb\u0103 sunt \u00een serviciul sarcinii. Un alt scop al metodei este de a dezvolta strategii care permit elevului s\u0103 devin\u0103 utilizator autonom al limbii.<\/p>\n Astfel c\u0103 educabilul nu doar acumuleaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163e, dar este \u015fi capabil s\u0103 aleag\u0103 cunostin\u0163ele pertinente pentru atingerea unui obiectiv. Educabilii vor \u00eenv\u0103\u0163a pentru a face \u015fi vor face pentru a \u00eenv\u0103\u0163a. (Freinet, \u201ePreg\u0103te\u015fte copiii \u015fi adolescen\u0163ii de azi sa fie capabili s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een lumea de m\u00e2ine<\/em>\u201d).<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nLa momentul respectiv, \u00een predare se utiliza metoda clasic\u0103 (a traducerii)<\/em>, fiind singura metod\u0103 cunoscut\u0103 la acea dat\u0103.<\/p>\n
\nNecesitatea de a comunica intr-o lume \u00een care vorbim adesea despre globalizare a dus la apari\u0163ia abord\u0103rii comunicative. Aceasta este o pozi\u021bionare teoretic\u0103 cu privire la natura limbii \u0219i la predarea- \u00eenv\u0103\u021barea acesteia, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o metod\u0103 \u00een sine. Avantajul principal al metodei comunicative este acela c\u0103 ea se axeaz\u0103 pe exersarea tuturor competen\u021belor lingvistice (citit, scris, discurs, ascultare), nu doar pe gramatic\u0103. \u020an plus, ea ofer\u0103 elevilor\u00a0 un limbaj viu, func\u021bional, pe care, cel care \u00eenva\u021b\u0103 (nu neap\u0103rat elev \u00eencadrat \u00een sistemul organizat de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt) \u00eel poate lega de nevoile sale directe (la pia\u021ba, la restaurant, la gara etc). De aceea metoda mai este numit\u0103 \u015fi ac\u0163ional\u0103, pentru c\u0103 \u00eei pune pe elevi \u00een postura de a ac\u0163iona pentru a ajunge la finalitatea sarcinii de \u00eenv\u0103\u0163are, atribuindu-le roluri active, \u015fi nu pasive, ca \u00een metodele clasice de predare. Contextul are, de asemenea, o mare importan\u0163\u0103 \u00een cadrul acestei metode, f\u0103c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163area mai u\u015foar\u0103, mai ales c\u0103 metoda comunicativ\u0103 implic\u0103 utilizarea documentelor autentice \u00een procesul de predare\/ \u00eenv\u0103\u0163are\/ evaluare.<\/p>\n
\n– A1 \u2013 este nivelul introductiv<\/strong>. Elevul poate \u00een\u021belege \u0219i utiliza expresii familiare \u0219i cotidiene, precum \u0219i enun\u021buri simple care vizeaz\u0103 satisfacerea nevoilor concrete. Poate s\u0103 se prezinte sau s\u0103 prezinte pe cineva \u0219i s\u0103 pun\u0103 unei persoane \u00eentreb\u0103ri care o privesc (locuin\u021ba, rela\u021bii, ce \u00eei apar\u021bine …). Poate s\u0103 r\u0103spund\u0103 aceluia\u0219i tip de \u00eentreb\u0103ri. Poate comunica simplu dac\u0103 interlocutorul vorbe\u0219te lent \u0219i distinct \u0219i se arat\u0103 cooperant.
\n– A2 – Nivelul de baz\u0103<\/strong>. Elevul poate \u00een\u021belege fraze izolate \u0219i expresii frecvent folosite \u00een rela\u021bia cu domeniile imediate de prioritate (informa\u021bii personale sau familiale,\u00a0 cump\u0103r\u0103turi, mediul \u00eenconjur\u0103tor apropiat, munc\u0103). El poate comunica \u00een situa\u021bii simple \u0219i obi\u0219nuite, care nu cer dec\u00e2t un schimb de informa\u021bii, simplu \u0219i direct, pe subiecte familiare \u0219i obi\u0219nuite. Poate descrie cu mijloace simple familia sa, mediul s\u0103u \u00eenconjur\u0103tor \u0219i evoca subiecte familiare \u0219i obi\u0219nuite sau care corespund nevoilor imediate. Candidatul poate s\u0103 redacteze o scrisoare personal\u0103 foarte simpl\u0103.
\n– B1 – Nivel intermediar<\/strong>. Elevul poate \u00een\u021belege punctele esen\u021biale c\u00e2nd este utilizat\u0103 o limb\u0103 clar\u0103 \u0219i standard \u0219i c\u00e2nd este vorba de lucruri familiare \u00een munc\u0103, la \u0219coal\u0103, \u00een timpul liber, etc… Poate s\u0103 se descurce \u00een cea mai mare parte din situa\u021biile \u00eent\u00e2lnite \u00een c\u0103l\u0103torie \u00een regiunea \u00een care limba este vorbit\u0103. Poate s\u0103 produc\u0103 un discurs simplu \u0219i coerent pe subiecte familiare \u0219i \u00een domenii de interes. Poate povesti un eveniment, o experien\u021b\u0103 sau un vis, s\u0103 descrie o speran\u021b\u0103 sau un \u021bel \u0219i s\u0103 expun\u0103 pe scurt motivele sau explica\u021biile pentru un proiect sau o idee.
\n– B2 – Nivelul post-intermediar<\/strong>. Elevul poate \u00een\u021belege con\u021binutul esen\u021bial al subiectelor concrete sau abstracte \u00eentr-un text complex, inclusiv o discu\u021bie tehnic\u0103 \u00een specialitatea sa. El poate s\u0103 comunice cu un grad de spontaneitate \u0219i cu u\u0219urin\u021b\u0103, precum o conversa\u021bie cu un locutor nativ, care nu comport\u0103 tensiuni nici pentru unul, nici pentru cel\u0103lalt. El poate s\u0103 se exprime \u00eentr-un mod clar \u0219i detailat asupra unei mari game de subiecte, s\u0103 emit\u0103 p\u0103reri asupra unui subiect de actualitate \u0219i s\u0103 expun\u0103 avantajele \u0219i inconvenientele diferitelor posibilit\u0103\u021bi.
\n– C1 – Nivelul autonom<\/strong>. Studentul poate \u00een\u021belege o mare gam\u0103 de texte lungi \u0219i exigente, c\u00e2t \u0219i s\u0103 sesizeze semnifica\u021bii implicite. El poate s\u0103 se exprime spontan \u0219i cursiv, aproape f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 c\u0103-\u0219i caut\u0103 cuvintele. Poate utiliza limba \u00eentr-un mod eficient \u0219i suplu \u00een via\u021ba social\u0103, profesional\u0103 sau academic\u0103. Poate s\u0103 se exprime asupra unor subiecte complexe, \u00eentr-un mod clar \u0219i bine structurat, \u0219i s\u0103-\u0219i manifeste controlul uneltelor de organizare, de articulare \u0219i de coeziune a discursului.
\n– C2 – Nivelul st\u0103p\u00e2nire<\/strong>. Studentul poate \u00een\u021belege, f\u0103r\u0103 efort, practic orice cite\u0219te sau aude. Poate restitui fapte \u0219i argumente din diverse surse scrise \u0219i orale, rezum\u00e2ndu-le \u00eentr-un mod coerent. Poate s\u0103 se exprime spontan, foarte curg\u0103tor \u0219i \u00eentr-un mod precis \u0219i poate s\u0103 fac\u0103 distinc\u021bie \u00eentre nuan\u021be fine de sens, \u00een raport cu subiectele complexe.<\/p>\n
\nE\u015fti angajat al unei agen\u0163ii de turism. Un grup de turi\u015fti sunt interesa\u0163i de o vacan\u0163\u0103. Sarcina ta este sa le g\u0103se\u015fti pachetul de vacan\u0163\u0103 optim. Pentru acest lucru, vei studia chestionarul completat de ace\u015ftia \u015fi vei lua leg\u0103tura telefonic \u015fi prin mail cu reprezentantul lor pentru a stabili detaliile. Nu uita s\u0103 \u00eei \u00eentrebi dac\u0103 au preferin\u0163e de orice fel sau dac\u0103 sunt alte aspecte de care s\u0103 \u0163ii cont (s\u0103n\u0103tate, religie,etc). La final, le vei expune clien\u0163ilor oferta agen\u0163iei (oral) \u015fi \u00eei vei trimite un raport superiorului t\u0103u cu privire la finalitatea muncii depuse.<\/em><\/p>\n
\nBourguignon C., \u00ab De l\u2019approche communicative \u00e0 l\u2019approche communic\u2019actionnelle : une rupture \u00e9pist\u00e9mologique en didactique des langues-cultures \u00bb, in Synergie Europe N\u00b01, 2006, p.7
\nhttp:\/\/abest.ro\/ro\/metoda-clasica-vs-metoda-comunicativa-de-predare-a-limbilor-straine-avantaje-si-dezavantaje\/
\nhttp:\/\/www.cdep.ro\/pdfs\/delegatii\/2010_franco_ro.pdf
\nhttp:\/\/www.france-langue.fr\/page\/niveaux-de-francais-7<\/p>\n