{"id":596,"date":"2012-04-09T10:38:15","date_gmt":"2012-04-09T10:38:15","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=596"},"modified":"2012-04-25T12:13:17","modified_gmt":"2012-04-25T12:13:17","slug":"fle-lectura-in-scoala-abordari-conceptuale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/fle-lectura-in-scoala-abordari-conceptuale","title":{"rendered":"FLE: Lectura \u00een \u015fcoal\u0103 – abord\u0103ri conceptuale"},"content":{"rendered":"

Articolul trateaz\u0103 succint patru abord\u0103ri conceptuale ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii lecturii \u00een \u015fcoal\u0103 potrivite at\u00e2t pentru studiul limbii materne, c\u00e2t \u015fi pentru studiul limbilor str\u0103ine, \u00een\u00a0 func\u0163ie de tipurile de abord\u0103ri \u015fi demersuri pedagogice.\u00a0Aceste patru abord\u0103ri sunt fondate pe lucr\u0103rile de cercetare \u00een acest domeniu ale Jocelynei Giasson care leprezint\u0103 mai amplu \u00een lucrarea sa ”La lecture. De la th\u00e9orie \u00e0 la pratique<\/em>”.\u00a0Cercet\u0103toarea canadianc\u0103 propone \u015fi o abordare echilibrat\u0103, care s\u0103 ghideze pozitiv, activ elevul \u00een dob\u00e2ndirea strategiilor de lectur\u0103 \u015fi conform nevoilor sale la un moment dat.<\/p>\n

Azi, este mult mai folosit termenul de abordare metodologic\u0103 pentru ceea ce este exterior elevului, studentului, adic\u0103 obiective diverse, con\u0163inuturi propuse studiului, tipuri de suport, iar demersul pedagogic \u015fi metodologia se refer\u0103 la ceea ce \u0163ine de elevii \u00een\u015fi\u015fi: strategii proprii de \u00eenv\u0103\u0163are, procese metacognitive, cuno\u015ftin\u0163e anterioare mai mult sau mai pu\u0163in solide.<\/p>\n

Cercet\u0103torii \u00een domeniu s-au pus la unison cu privire la rolul pe care trebuie s\u0103-l ocupe elevul \u00een procesul lecturii. Lectura este un proces activ, care presupune trei actan\u0163i: cititor, text \u015fi context. Elevul nu mai este un vas gol care trebuie umplut de profesor cu cuno\u015ftin\u0163ele sale, ci elevului trebuie s\u0103 i se cultive autonomia, independen\u0163a actului \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een general \u015fi al lecturii \u00een paticular prin asumarea de proprii obiective, proprii strategii de atingere a acelor obiective.<\/p>\n

Domeniu major de cercetare \u00een ultimele decenii, situa\u0163ie datorat\u0103 faptului c\u0103 \u00een procente tot mai mari elevii prezint\u0103 dificult\u0103\u0163i de \u00een\u0163elegere a ceea ce citesc la finele \u015fcolarit\u0103\u0163ii obligatorii, lectura cunoa\u015fte actualmente o oarecare acalmie \u00een privin\u0163a controverselor cu privire la metoda de abordare \u00een \u015fcoal\u0103 at\u00e2t la limba atern\u0103 c\u00e2t \u015fi ca limb\u0103 str\u0103in\u0103.<\/p>\n

Astfel, Jocelyne Giasson, \u00een lucrarea sa La lecture. De la th\u00e9orie \u00e0 la pratique<\/em>, prezint\u0103 patru tipuri de abord\u0103ri, de concep\u0163ii la nivelul pred\u0103rii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii lecturii \u00een \u015fcoal\u0103.
\n1. Metoda alfabetic\u0103 sau sintetic\u0103, numit\u0103 \u015fi fonetic\u0103, silabic\u0103
\n2. Metoda analitic\u0103
\n3. Metoda mixt\u0103
\n4. Metoda echilibrat\u0103.<\/p>\n

Metoda alfabetic\u0103<\/strong> sau sintetic\u0103, este numit\u0103 \u015fi fonetic\u0103, silabic\u0103. Studii interna\u0163ionale ale unor cercet\u0103tori importan\u0163i \u00een domeniu, ca Giasson, Braibant, Goigoux – pentru a cita doar acele nume din mediul francofon – prezint\u0103 locul privilegiat pe care \u00eel ocup\u0103 metoda silabic\u0103 (apelativ \u00eent\u00e2lnit de noi cel mai frecvent) \u00een \u00een\u0163elegerea textului scris. Concluzia lor ar fi c\u0103 predarea deliberat\u0103, sistematic\u0103 a decod\u0103rii mesajului ar fi capacitatea de baz\u0103 care trebuie dezvoltat\u0103 la elevi pentru a putea parcurge la etapele superioare \u00een procesul lecturii \u00een FLE pentru elevii care au dificult\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n

Aceast\u0103 concep\u0163ie este bazat\u0103 pe decodarea mesajului \u015fi pe exerci\u0163ii de segmentare, de fuziune, de concatenare. Se porne\u015fte de la liter\u0103, spre silab\u0103, cuv\u00e2nt, fraz\u0103, text. Ele se bazeaz\u0103 pe combina\u0163ii de litere pornindu-se de la cuvintele simple dintr-o singur\u0103 silab\u0103, spre cuvintele care con\u0163in grafeme complexe de tipul: \u00abch\u00bb, \u00abph\u00bb, \u00abai\u00bb, \u00abeau\u00bb, \u00abau\u00bb, \u00aboi\u00bb, \u00abqu\u00bb, etc. Construc\u0163ia porne\u015fte a\u015fadar de la unitatea minimal\u0103 spre propozi\u0163ii \u015fi fraze semnificative.<\/p>\n

Metoda analitic\u0103<\/strong> presupune analiza datelor oferite. Astfel, se procedeaz\u0103 inversul metodei silabice: unitatea de la care se porne\u015fte construc\u0163ia sensului este textul, apoi fraza, apoi propozi\u0163ia, cuv\u00e2ntul. Aceast\u0103 metod\u0103 propune o abordare global\u0103 a textului, o lectur\u0103 rapid\u0103, iar sarcinile de lucru nu mai sunt \u00eemp\u0103r\u0163ite pe subsarcini, ci sunt urm\u0103rite nevoile de avansare \u00een text ale elevului, la nivel individual.<\/p>\n

Metoda mixt\u0103<\/strong>\u00a0presupune o abordare conceptual\u0103 viz\u00e2nd at\u00e2t dezvoltarea competen\u0163elor de decodare a mesajului scris c\u00e2t \u015fi de \u00een\u0163elegere global\u0103 cu sprijin pe manuale de lectur\u0103 \u00een func\u0163ie de nevoile elevului prin analiz\u0103, sintez\u0103 \u015fi prin atragerea aten\u0163iei asupra grafemelor complexe. Azi ele sunt cele mai populare.<\/p>\n

Metoda echilibrului<\/strong> presupune o sinestezie bine g\u00e2ndit\u0103 a deciziilor pe care profesorul este capabil s\u0103 le ia la un moment dat pentru a a identifica, interveni, m\u0103sura, respecta, da un ritm \u015fi a rezolva problemele de parcurs ale elevilor \u00een dificultate sau ale celor capabili de performan\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi ajusteze demersurile pentru a reu\u015fi.<\/p>\n

\"\"<\/a>

FLE \u015ease principii fundamentale ale abord\u0103rii echilibrate (Sursa: Jocelyne Giasson. La lecture: De la th\u00e9orie \u00e0 la pratique, De Boeck, Bruxelles, 2005)<\/p><\/div>\n

Noi credem c\u0103 o astfel de abordare echilibrat\u0103 a lecturii \u00een clas\u0103 este benefic\u0103 \u00een principal elevilor care au dificult\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi c\u0103 aceast\u0103 concep\u0163ie sprijinit\u0103 fie pe un program de lectur\u0103 personal\u0103 <\/em>(lectur\u0103 \u00een g\u00e2nd continu\u0103 timp de 15 minute \u00een clas\u0103, imediat dup\u0103 recrea\u0163ie), supravegheat\u0103 \u015fi evaluat\u0103 \u00een clas\u0103 de un profesor care nu corecteaz\u0103 lucr\u0103ri, nu cite\u015fte altceva ci supravegheaz\u0103 activ, \u00a0fie\u00a0 pe baza unor metode de trezire a interesului pentru lectur\u0103 ca de exemplu „scenariul de lectur\u0103 \u00een care profesorul are un rol primordial”,\u00a0 ar putea s\u0103-i determine pe elevi s\u0103 nu mai resping\u0103 lectura, ci s\u0103 ajung\u0103 la\u00a0 dorin\u0163a de a citi din pasiune \u015fi \u00een afara clasei \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u0163\u0103 de \u015fcoal\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Articolul trateaz\u0103 succint patru abord\u0103ri conceptuale ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii lecturii \u00een \u015fcoal\u0103 potrivite at\u00e2t pentru studiul limbii materne, c\u00e2t \u015fi pentru studiul limbilor str\u0103ine, \u00een\u00a0 func\u0163ie de tipurile de abord\u0103ri \u015fi demersuri pedagogice.\u00a0Aceste patru abord\u0103ri sunt fondate pe lucr\u0103rile de cercetare … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":608,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[34],"class_list":["post-596","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole-propuse","tag-ruxandra-manea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/596","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=596"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/596\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":685,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/596\/revisions\/685"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media\/608"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}