{"id":5991,"date":"2017-06-15T14:48:07","date_gmt":"2017-06-15T14:48:07","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=5991"},"modified":"2017-06-15T15:41:34","modified_gmt":"2017-06-15T15:41:34","slug":"studiul-literaturii-din-perspectiva-modelului-dezvoltarii-personale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/studiul-literaturii-din-perspectiva-modelului-dezvoltarii-personale","title":{"rendered":"Studiul literaturii din perspectiva modelului dezvolt\u0103rii personale"},"content":{"rendered":"

Cele patru modele mari de studiu al literaturii ofer\u0103 perspective diferite asupra felului \u00een care literatura poate fi abordat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, dezvolt\u00e2ndu-se, \u00een timp, \u015fi practici didactice specifice: modelul cultural sau istoric, modelul lingvistic, modelul social, modelul dezvolt\u0103rii personale.
\nArticolul propune c\u00e2teva activit\u0103\u0163i didactice –\u00a0Ecranizarea operei literare, Situa\u021bia de op\u021biune moral\u0103, Ideea migratoare<\/em>\u00a0– ce urm\u0103resc modelul dezvolt\u0103rii personale, orientate c\u0103tre formarea \u0219i dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii elevilor.
\n<\/p>\n

Modelul dezvolt\u0103rii personale apare spre sf\u00e2r\u015fitul secolului al XX-lea, ca o abordare a lecturii \u00een care profesorul pune accent pe efectul pe care textul \u00eel are asupra elevului-cititor. Scopul principal este dezvoltarea personal\u0103 a elevilor, prin propria reflec\u0163ie asupra textului \u015fi prin participarea activ\u0103 la experien\u0163a lecturii. Accentul cade pe motivarea\u00a0 elevului pentru lectur\u0103 prin\u00a0 corelarea temelor \u015fi aspectelor\u00a0 \u00eent\u00e2lnite \u00een textele literare cu experien\u0163a personal\u0103 a acestuia.<\/p>\n

Pornind de la ideea c\u0103 fiecare cititor aduce \u00een procesul lecturii alte experien\u0163e (cognitive \u015fi afective), modelul dezvolt\u0103rii personale \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare aceste experien\u0163e pentru a \u00eencuraja apropierea elevilor de text \u015fi formarea imaginii de sine. Elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a citi, de a scrie despre ceea ce citesc, de a vorbi despre ceea ce citesc \u015fi scriu. Ei nu mai sunt dependen\u0163i de un profesor-expert, ci sunt ghida\u0163i de profesori s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 propria \u00een\u0163elegere asupra literaturii \u015fi s\u0103-\u015fi dezvolte propriile preferin\u0163e de lectur\u0103. Metodele de evaluare, la fel de dificil de conceput ca \u015fi \u00een cazul modelului social, se bazeaz\u0103 pe portofoliile de lectur\u0103.<\/span><\/p>\n

Propun c\u00e2teva activit\u0103\u0163i – Ecranizarea operei literare, Situa\u021bia de op\u021biune moral\u0103, Ideea migratoare<\/em> – ce urm\u0103resc modelul dezvolt\u0103rii personale, al orient\u0103rii spre cititor, prin stimularea reflec\u0163iei asupra celor citite, prin implicarea propriu-zis\u0103 a elevului \u00een lectur\u0103. Acest tip de activit\u0103\u021bi specifice sistemului alternativ urm\u0103resc formarea unor competen\u0163e de via\u0163\u0103 care permit dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii, dar \u0219i a unor competen\u0163e de \u00eenv\u0103\u0163are – motiva\u0163ia de \u00eenv\u0103\u0163are, stimularea creativit\u0103\u0163ii\/ competitivit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Ecranizarea operei literare<\/strong><\/p>\n

Metoda se poate aplica la clasa a VII-a \u00een etapa de interpretare a operei Pa\u015fa Hassan de George Co\u015fbuc. Elevilor li se explic\u0103 \u00een ce va consta activitatea \u015fi li se d\u0103, \u00een prealabil, o fi\u015f\u0103 cu ni\u015fte \u00eentreb\u0103ri-reper care vor fi ca un ghid pentru a se ajunge la ecranizarea \u00een baza operei studiate. La or\u0103, frontal, se vor discuta \u00eentreb\u0103rile:<\/p>\n

Fi\u015f\u0103 cu \u00eentreb\u0103ri-reper
\n– Ce fel de film vre\u0163i s\u0103 ecraniz\u0103m?<\/em>
\n – \u00cemp\u0103r\u0163i\u0163i opera \u00een episoade. Ce episoade ve\u0163i alege pentru ecranizare? De ce? Ce vre\u0163i s\u0103 eviden\u0163ia\u0163i introduc\u00eendu-le?<\/em>
\n –\u00a0 Cu ce episod ve\u0163i \u00eencepe \u015fi de ce?<\/em>
\n –\u00a0 Ce episoade vor urma \u015fi de ce?<\/em>
\n – Dac\u0103 a\u0163i schimba succesiunea evenimentelor, ce ve\u0163i urm\u0103ri?<\/em>
\n – \u00cen ce loc dintr-un ora\u015f sau sat ve\u0163i filma? Avem \u00een oper\u0103 descris locul? Cita\u0163i. Prin ce impresioneaz\u0103 a\u015fez\u0103rile descrise?<\/em><\/p>\n

\u00cen scopul caracteriz\u0103rii personajelor, se pot pune urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri:
\n– Alege\u0163i rolurile. Motiva\u0163i de ce a\u0163i fi potrivit pentru un anumit rol?<\/em>
\n – Pe cine ai propune \u00een rolurile respective dintre colegii de clas\u0103?<\/em>
\n –\u00a0 Pe cine ai propune \u00een rolul X dintre actorii cunoscu\u0163i de tine? De ce? I-ai v\u0103zut \u015fi pe ei \u00een astfel roluri? Povesti\u0163i despre rolurile lor.<\/em>
\n – Cum vom \u00eembr\u0103ca actorul? Este descris\u0103 \u00een oper\u0103 modalitatea de a se \u00eembr\u0103ca personajul respectiv?<\/em>
\n – Cum vom plasa personajele \u00een cadru?<\/em><\/p>\n

Apoi, elevii se \u00eempart \u00een grupuri. Profesorul va indica fiec\u0103rui grup un episod, dup\u0103 care vor urma preg\u0103tirile cu toate atributele, rechizitele necesare.<\/p>\n

Elevii clasei a VII-a pot fi pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a turna un film dup\u0103 opera lui George Co\u015fbuc, Pa\u015fa Hassan, preciz\u00e2ndu-se din start natura filmului \u2013 film istoric, pentru c\u0103 sunt redate evenimentele din timpul domniei lui Mihai Viteazul, descriindu-se lupta de la C\u0103lug\u0103reni din 1595.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0163ind opera \u00een cadre, elevii aleg secven\u0163e pentru filmul lor: ex. Mihai Viteazul \u00een fruntea o\u015ftii rom\u00e2ne, Urm\u0103rirea pa\u015fei de c\u0103tre domnitorul rom\u00e2n, Sc\u0103parea pa\u015fei \u00een tab\u0103ra otoman\u0103. Apoi sunt solicita\u0163i s\u0103 numeasc\u0103 episoadele pe care le vor introduce \u00een film, s\u0103 aleag\u0103 episodul potrivit pentru \u00eenceputul filmului, s\u0103 aleag\u0103 spa\u0163iul de desf\u0103\u015furare a ac\u0163iunii \u0219i s\u0103-\u0219i argumenteze op\u0163iunile,<\/p>\n

Caracterizarea personajelor se realizeaz\u0103 pornind de la problema \u2013 Ce actor ar putea interpreta rolul lui Mihai Viteazul? Ce vestimenta\u0163ie trebuie folosit\u0103?<\/em><\/p>\n

\u00cen concluzie, \u00een procedeul ecraniz\u0103rii operei literare, elevii \u00ee\u015fi prezint\u0103 diferite opinii, referitoare la compozi\u0163ia operei, la personaje etc. apel\u00e2nd at\u00e2t la experien\u0163a lor de via\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi la informa\u0163iile din oper\u0103. Procedeul acesta provoac\u0103 imagina\u0163ia elevilor, la reconstruire \u015fi reflectare. Partea ludic\u0103 a procedeului a asigurat interesul elevilor pentru lectur\u0103. Profesorul, \u00een calitate de moderator, trebuie s\u0103-i ajute pe elevi s\u0103 recepteze profund opera literar\u0103.<\/p>\n

Situa\u0163ia de op\u0163iune moral\u0103<\/strong><\/p>\n

Metoda Situa\u0163ia de op\u0163iune moral\u0103 este o variant\u0103 a problematiz\u0103rii ce se bazeaz\u0103 pe crearea unei situa\u0163ii conflictuale care va conduce g\u00e2ndirea elevului spre rezolvarea cazului prezentat. Se poate aplica metoda la clasa a VIII-a \u00een etapa de interpretare a operei Baltagul de Mihail Sadoveanu.<\/p>\n

Descrierea cazului: La sf\u00e2r\u015fitul unei toamne, Vitoria Lipan, so\u0163ia unui oier de pe Valea Tarc\u0103ului, este \u00eengrijorat\u0103 c\u0103 b\u0103rbatul ei, Nechifor Lipan, plecat la Vatra Dornei s\u0103 cumpere oi de peste 2 luni, \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103. Ea caut\u0103 sfat la p\u0103rintele D\u0103nil\u0103 \u015fi la baba Maranda, vr\u0103jitoarea satului. Unele vise \u015fi presim\u0163iri o fac s\u0103 cread\u0103 c\u0103 lui Nechifor i s-a \u00eent\u00e2mplat ceva r\u0103u \u015fi de aceea \u00eel cheam\u0103 acas\u0103 pe Gheorghi\u0163\u0103, feciorul ei.<\/p>\n

Cum ar trebui s\u0103 reac\u0163ioneze Vitoria Lipan vizavi de dispari\u0163ia so\u0163ului s\u0103u?\u00a0 Alege\u0163i dintre variantele de r\u0103spuns propuse \u015fi argumenta\u0163i:<\/em>
\n 1) Vitoria ar trebui s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 afle ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu so\u0163ul ei. Femeia trebuie s\u0103-\u015fi caute dreptatea.<\/em>
\n 2) Nechifor Lipan este un adult. Nu merit\u0103 s\u0103 se \u00eengrijoreze. Sigur va ajunge acas\u0103 teaf\u0103r.<\/em>
\n 3) Femeia ar trebui s\u0103-\u015fi \u00eengrijeasc\u0103 gospod\u0103ria \u015fi s\u0103 a\u015ftepte s\u0103 se rezolve lucrurile de la sine.<\/em>
\n 4) Nechifor Lipan a l\u0103sat-o pentru o femeie cu ochi verzi, a\u015fa cum spune baba Maranda, deci Vitoria ar trebui s\u0103-l uite.<\/em>
\n 5) Vitoria este o femeie f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, nu poate pleca \u00een c\u0103utarea so\u0163ului ei. S\u0103 lase autorit\u0103\u0163ile s\u0103 afle adev\u0103rul.<\/em>
\n 6) Vitoria trebuie s\u0103 porneasc\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi \u00een c\u0103l\u0103torie pentru a afla adev\u0103rul. Este o datorie moral\u0103 \u015fi o dovad\u0103 de iubire fa\u0163\u0103 de Nechifor.<\/em>
\n 7) Alt\u0103 opinie.<\/em><\/p>\n

Fiecare elev \u00ee\u015fi alege o solu\u0163ie din cele propuse ori formuleaz\u0103 alta \u015fi \u00ee\u015fi argumenteaz\u0103 \u00een scris, \u00een 3-5 enun\u0163uri, solu\u0163ia aleas\u0103.<\/p>\n

Elevii se \u00eempart \u00een grupuri, \u00een func\u0163ie de op\u0163iunile lor, apoi vor c\u0103uta argumentele pro \u015fi contra pentru fiecare punct de vedere ales. \u00cen timpul discu\u0163iei colective, elevii vor avea \u00een vedere \u00eentreb\u0103rile: Care sunt cele mai conving\u0103toare argumente \u015fi de ce?, Care ar fi consecin\u0163ele aplic\u0103rii solu\u0163iei pentru personajele implicate?, Care sunt alternativele?<\/em><\/p>\n

Joc de rol: \u00cen urm\u0103toarea etap\u0103, elevii sunt solicita\u0163i \u201es\u0103 intre\u201d \u00een pielea personajului, av\u00e2nd ca punct de plecare \u00eentrebarea: \u201eCum a\u015f proceda eu \u00een locul Vitoriei?\u201d<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul jocului de rol, se vor discuta urm\u0103toarele aspecte: Cum v-a\u0163i sim\u0163it \u00een rolul respectiv?, De ce au tratat \u00een modul respectiv situa\u0163ia sau personajul?, Ce au \u00eenv\u0103\u0163at din experien\u0163a tr\u0103it\u0103?<\/em><\/p>\n

Dup\u0103 ce se lucreaz\u0103 propriu-zis cu opera literar\u0103, se va relua dezbaterea colectiv\u0103, elevii sus\u0163in\u00e2ndu-\u015fi punctul de vedere cu argumente din opera literar\u0103. Este posibil ca unii dintre ei s\u0103-\u015fi schimbe op\u0163iunea ini\u0163ial\u0103, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 grupul \u015fi s\u0103 adere la altul.<\/p>\n

Metoda antreneaz\u0103 elevii \u00een rezolvarea unei dileme, genereaz\u0103 emo\u0163ii \u015fi sentimente puternice, \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 coreleze faptele personajelor cu propriile experien\u0163e.<\/p>\n

Ideea migratoare<\/strong><\/p>\n

Metoda se poate aplica \u00een etapa de prelectur\u0103 a poeziei Ce te legeni…de Mihai Eminescu. Elevii sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe 4 grupe; se selecteaz\u0103 din opera literar\u0103 5 cuvinte care reprezint\u0103 elementele ale cadrului natural: frunz\u0103, p\u0103s\u0103ri, nori, v\u00e2nt, codru.\u00a0 Se explic\u0103 elevilor procedura de lucru \u015fi ace\u015ftia creeaz\u0103 poezii.Se analizeaz\u0103 frontal textele elevilor din punctul de vedere al mesajului \u015fi al modului lui de transmitere;<\/p>\n

Apoi se cite\u0219te poezia Ce te legeni\u2026<\/em> \u015fi se compar\u0103 textele elevilor cu opera literar\u0103 din perspectiva mesajului (dac\u0103 exprim\u0103 sau nu acela\u015fi mesaj), a rela\u0163iilor dintre cei cinci termeni-cheie cu alte cuvinte, a for\u0163ei de sugestie pe care ei o dob\u00e2ndesc \u00een urma acestor rela\u0163ii (poezia era bine cunoscut\u0103 elevilor \u015fi au putut realiza cu u\u015furin\u0163\u0103 o analiz\u0103 a textului\u00a0 literar \u015fi a crea\u0163iilor lor); s-au formulat concluzii pe marginea operei studiate.<\/p>\n

Tehnica Ideea migratoare, aplicat\u0103 \u00een procesul de receptare a operei literare, treze\u015fte interesul elevilor, dezvolt\u00e2ndu-le imagina\u0163ia \u015fi logica g\u00e2ndirii, prin compara\u0163ie, asociere, analiz\u0103, \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, stimulez\u0103 crea\u0163ia literar\u0103 \u00een r\u00e2ndul elevilor.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nMARIN, Mariana, Didactica lecturii. Interac\u0163iunea elev-oper\u0103 literar\u0103 din perspectiva atitudinilor \u015fi valorilor literar-artistice, Editura Cartier, Chi\u015fin\u0103u, 2013.
\nPETEAN, Ana, PETEAN, Mircea, Ocolul lumii \u00een 50 de jocuri creative, Editura Limes, 2010, Cluj-Napoca.
\nS\u00c2MIH\u0102IAN, Florentina, O didactic\u0103\u00a0 a limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne. Provoc\u0103ri actuale pentru profesor \u015fi elev, Editura Art, Bucure\u015fti, 2014.
\n\u0218CHIOPU, Constantin, Procedee de valorificare a textului literar. Situa\u0163ia de op\u0163iune moral\u0103, \u00een revista \u201eLimba rom\u00e2n\u0103. Revist\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103\u201d, nr. 1-3, anul XIV, Chi\u015fin\u0103u, 2004.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cele patru modele mari de studiu al literaturii ofer\u0103 perspective diferite asupra felului \u00een care literatura poate fi abordat\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, dezvolt\u00e2ndu-se, \u00een timp, \u015fi practici didactice specifice: modelul cultural sau istoric, modelul lingvistic, modelul social, modelul dezvolt\u0103rii personale. Articolul … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[677],"class_list":["post-5991","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-dorina-ciobotaru"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5991"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5995,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5991\/revisions\/5995"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5991"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5991"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5991"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}