Activitatea profesorilor la catedr\u0103 poate fi foarte stresant\u0103, duc\u00e2nd uneori la epuizare psihic\u0103 cu consecin\u0163e grave asupra st\u0103rii lor de bine, dar \u0219i a celor cu care interac\u021bionez\u0103. \u00cen acest articol, am dorit s\u0103 trag un semnal de alarm\u0103 asupra unui comportament care este etichetat cu superficialitate drept rea voin\u021b\u0103 sau indolen\u021b\u0103 \u0219i sa fac c\u00e2teva recomand\u0103ri practice pe care profesorii \u0219i conducerea le pot lua \u00een calcul \u00een cazul cadrelor didactice care manifest\u0103 epuizare psihice. Prevenirea este important\u0103 deoarece starea de bine a profesorilor este un factor esen\u021bial pentru calitatea procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.
\n<\/p>\n
Ideea subiectului a izvor\u00e2t \u00een timpul particip\u0103rii la un workshop de dezvoltare personal\u0103,\u00a0 plec\u00e2nd de la un moment de reflec\u021bie\u00a0 cu privire la comportamentul observat la elevi dar, din ce \u00een ce mai des, \u0219i la cadrele didactice.<\/p>\n
Ce nu este burnout?<\/strong><\/p>\n \u201dBurnout poate fi rezultatul unui stres \u00eendelungat, \u00eens\u0103 nu este acela\u0219i lucru cu prea mult stres. Stresul implic\u0103 prea mult: prea mult\u0103 presiune, prea multe cerin\u021be. Acest prea mult te apas\u0103, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2i \u00eencrez\u0103tor \u00een viitor \u0219i \u0219tii c\u0103 \u00een momentul \u00een care lucrurile reintr\u0103 \u00een normal te vei sim\u021bi imediat mai bine. Burnout dimpotriv\u0103, implic\u0103 prea pu\u021bin: prea pu\u021bin\u0103 recunoa\u0219tere, prea pu\u021bin\u0103 certitudine, prea pu\u021bin control. C\u00e2nd e\u0219ti burnout te sim\u0163i golit, demotivat, nep\u0103s\u0103tor \u015fi speran\u021ba unui viitor mai bun te p\u0103r\u0103se\u0219te. C\u00e2nd e\u0219ti stresat, te sim\u021bi \u00eenecat; c\u00e2nd e\u0219ti burnout, te sim\u021bi secat. Burnout \u00ee\u021bi reduce productivitatea \u0219i \u00ee\u021bi \u201cdevoreaz\u0103\u201d energia f\u0103c\u00e2ndu-te s\u0103 te sim\u021bi neajutorat \u0219i plin de resentimente. Stresul intensific\u0103 emo\u021biile, burnout le anuleaz\u0103; stresul produce o senza\u021bie de urgen\u021b\u0103 \u0219i hiperactivitate, burnout produce \u00eencremenire lipsit\u0103 de speran\u021b\u0103; stresul determin\u0103 pierderea energiei, burnout determin\u0103 pierderea motiva\u021biei, idealurilor \u0219i speran\u021belor; stresul ne afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd fizic, burnout ne afecteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd emo\u021bional.<\/em>\u201d (Nire\u0219tean, 2010, p. 24).<\/p>\n Sindromul burnout<\/em>, sau, cu alte cuvinte, fenomenul epuiz\u0103rii emo\u021bionale<\/strong><\/p>\n Cotat\u0103 ca fiind o profesiune frumoas\u0103 \u0219i curat\u0103, meseria de profesor implic\u0103 mult mai mult dec\u00e2t ceea ce se vede pe \u201dscena\u201d clasei,\u00a0 adic\u0103 din calitate de spectator.\u00a0\u00cen primul r\u00e2nd, aceast\u0103 meserie presupune alocarea unui volum mare de timp si de efort intelectual necesar preg\u0103tirii corespunz\u0103toare pentru lec\u021bie: multe ore de studiu, de analiz\u0103 a articolelor \u0219i a lucr\u0103rilor de specialitate, elaborarea strategiei de abordare a fiec\u0103rei lec\u021bii, pentru fiecare clas\u0103, preg\u0103tirea materialelor didactice, a\u00a0 instrumentelor de evaluare, analiza lec\u021biilor desf\u0103\u0219urate, aprecierea elevilor, a produselor activit\u0103\u021bilor acestora, activit\u0103\u021bi administrative etc.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, cadrele didactice \u00ee\u015fi petrec foarte mult timp implicate \u00een gestionarea unor rela\u0163ii at\u00e2t cu elevii, c\u00e2t \u015fi cu managerii unit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, colegii de serviciu, p\u0103rin\u021bii etc., toate aceste rela\u0163ii fiind mari \u201dconsumatoare\u201d de resurse energetice mentale, emo\u021bionale, chiar \u0219i fizice.<\/p>\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, reforma continu\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din Rom\u00e2nia are ca efect\u00a0 restructurarea curriculumului, a planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, profesorul fiind pus \u00een permanen\u021b\u0103\u00a0 \u00een fa\u0163a noului, f\u0103r\u0103 a avea libertatea\u00a0 de a alege ceva, la aceasta ad\u0103ug\u00e2ndu-se m\u0103rirea efectivului de elevi la clas\u0103, volumul mare al sarcinilor administrative, cerin\u0163ele zilnice, uneori exagerate, legate de serviciu, c\u00e2t \u015fi cele de performan\u0163a proprie.<\/p>\n A\u0219adar, termenele limit\u0103, preg\u0103tirea lec\u0163iilor, expunerea la dialog prelungit, climatul organiza\u0163ional, schimbarea continu\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, reprezint\u0103 \u201dfactori de stres\u201d pentru cadrele didactice din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar.<\/p>\n \u00cen aceste condi\u021bii, \u00een timp, bucuria succesului \u015fi emo\u0163iile realiz\u0103rilor devin din ce \u00een ce mai dificil de atins, iar acest fapt erodeaz\u0103 energia \u015fi entuziasmul profesorului. C\u00e2nd \u201dstocul\u201d emo\u021bional este epuizat, organismul nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 mai fac\u0103 fa\u0163\u0103 situa\u0163iei stresante \u015fi se dezvolt\u0103 \u201darderea emo\u0163ional\u0103\u201d, adic\u0103 diminuarea dedica\u0163iei profesionale.<\/p>\n Arderea emo\u021bional\u0103 se manifest\u0103 prin alterarea imaginii de sine, afectarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cre\u0219terea tensiunilor \u00een rela\u021biile interumane, a dezinteresului fa\u021b\u0103 de sarcinile de serviciu,\u00a0 absenteismul de la serviciu \u0219i poate culmina cu abandonarea profesiei.<\/p>\n Prevenire<\/strong><\/p>\n Partea frumoas\u0103 este c\u0103 aceste efecte pot fi prevenite si diminuate prin participarea cadrelor didactice la ateliere de dezvoltare personal\u0103 care au ca obiective familiarizarea cu no\u0163iunea de ardere emo\u0163ional\u0103<\/em> (cunoa\u015fterea cauzelor, caracteristicilor \u015fi consecin\u0163elor acestui fenomen), diminuarea nivelului de ardere emo\u0163ional\u0103\u00a0 prin dezvoltarea strategiilor personale de gestionare a resurselor, dezvoltarea competen\u0163elor emo\u0163ionale \u0219i sociale, restructurarea cognitiv-perceptiv\u0103 \u0219i dezvoltarea g\u00e2ndirii pozitive, adoptarea unui stil de via\u021b\u0103 echilibrat, cu efecte benefice asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n \u00cen concluzie, faptul c\u0103 expunerea prelungit\u0103 la experimentarea unor tr\u0103iri\u00a0 afective,\u00a0 pozitive\/ negative, se acumuleaz\u0103 \u00een timp \u0219i c\u0103 ne\u00a0 influen\u021beaz\u0103 comportamentul, conduc\u00e2nd la dezvoltarea unor tendin\u0163e comportamentale \u201dreflexe\u201d, este cunoscut. Dac\u0103 aceste tendin\u021be sunt determinate de experimentarea constant\u0103 a unor tr\u0103iri afective negative, \u00een cele din urm\u0103 ele se manifest\u0103 in spa\u021biul emo\u021bional prin extenuare psihic\u0103, blocat\u0103 de mecanismul de autoap\u0103rare a organismului, prin sindromul arderii emo\u0163ionale.<\/p>\n Profesorii care sunt con\u0219tien\u021bi de sursele \u0219i simptomele arderii emo\u021bionale \u015fi care sunt informa\u0163i de existen\u0163a strategiilor de adaptare \u0219i a m\u0103surilor de prevenire pot fi capabili s\u0103 evite aceast\u0103 stare.\u00a0Este mai u\u0219or s\u0103 previi dec\u00e2t s\u0103 repari!<\/span><\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Activitatea profesorilor la catedr\u0103 poate fi foarte stresant\u0103, duc\u00e2nd uneori la epuizare psihic\u0103 cu consecin\u0163e grave asupra st\u0103rii lor de bine, dar \u0219i a celor cu care interac\u021bionez\u0103. \u00cen acest articol, am dorit s\u0103 trag un semnal de alarm\u0103 asupra … Cite\u0219te continuarea
\n1. Nirestean, Aurel (2010). Personalitate si deschidere spirituala. Editura University Press.
\n2. Preda, Vasile Radu (2010). Efecte ale stresului \u015fi strategii de coping la cadre didactice \u015fi la elevi. Babe\u0219 Bolyai.
\n3. Druncea, Simona (2014). De la stres la sindrom burnout. Simptome si solutii. Online: http:\/\/www.psychologies.ro\/sanatate-2\/de-la-stres-la-sindrom-burnout-simptome-si-solutii-2141466<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"