Via\u021ba adolescen\u021bilor de ast\u0103zi se concentreaz\u0103 \u00een jurul imperativului (auto)cunoa\u0219terii, de aceea, a le propune o abordare a textului literar din perspectiva psihanalizei lui Freud echivaleaz\u0103 cu a-i ajuta s\u0103 se (auto)defineasc\u0103, dar \u0219i s\u0103 se apropie de opera literar\u0103. Astfel, din simpli cititori, ei se transform\u0103 \u00een veritabili lectori.
\n<\/p>\n
Literatura \u0219i (auto)cunoa\u0219terea<\/strong><\/p>\n (Dez)interesul elevilor fa\u021b\u0103 de literatur\u0103 a devenit, din nefericire, o etichet\u0103 care se \u021bine sau se vrea a fi \u021binut\u0103 bine lipit\u0103 de cel pe care se presupune c\u0103 \u00eel reprezint\u0103. Ori, mul\u021bi sunt cei care \u0219tiu \u0219i aprob\u0103 faptul c\u0103 acest gen de etichet\u0103ri ar trebui evitat, \u00eens\u0103 pu\u021bini ac\u021bioneaz\u0103, prefer\u00e2nd s\u0103 ofere replici precum \u201eTinerii din ziua de azi sunt interesa\u021bi de tehnologie; pentru ei exist\u0103 doar smartphone-urile sau tableta<\/em>\u201d. \u00centrebarea mea este: \u201e\u0218i \u00een ce scop le folosesc?<\/em>\u201d; r\u0103spunsul e la \u00eendem\u00e2na oricui: s\u0103 discute cu prietenii, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 u\u0219or \u0219i rapid informa\u021bii de care au nevoie, s\u0103 asculte muzic\u0103, s\u0103 se joace sau s\u0103 \u021bin\u0103 leg\u0103tura cu familia. Dac\u0103 analiz\u0103m activitatea acestor tineri, ne putem da seama c\u0103 aceasta este concentrat\u0103 \u00een jurul lecturii, mai bine spus al citirii (cel pu\u021bin). Cititul e nelipsit c\u00e2nd vine vorba de tehnologie, a\u0219a c\u0103, poate, ar trebui s\u0103 privim liceeni drept tineri neexperimenta\u021bi, asemenea unui Harap-Alb, care au nevoie de \u00eendrumarea noastr\u0103 pentru a putea p\u0103\u0219i pe drumul ini\u021bierii \u00een arta lecturii, dep\u0103\u0219ind nivelul citirii.<\/p>\n Astfel c\u0103 propunerea mea se concentreaz\u0103 \u00een jurul ideii de a-l apropia de opera literar\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 \u00een care s\u0103-i simt\u0103 utilitatea; \u00een acest fel, va ajunge s\u0103 cear\u0103 el \u00eensu\u0219i texte \u00een care s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceea ce are nevoie (relaxare, evadare, consolare etc.), apropiindu-se, ca atare, de statutul de lector.<\/p>\n \u00cen linii mari, lucrarea de fa\u021b\u0103 aduce \u00een prim-plan posibilitatea de a privi textul literar din prisma psihanalizei, obiectivul fiind acela de a ajuta adolescen\u021bii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 anumite comportamente umane \u0219i, de ce nu, s\u0103 se cunoasc\u0103; \u0219i cum impactul autocunoa\u0219terii \u021bine de pragmatism, iar adolescen\u021bii de azi au nevoie de acele \u201elucruri palpabile\u201d pentru a se l\u0103sa c\u0103l\u0103uzi\u021bi \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u021bie \u2013 s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, pentru ei, \u00eencrederea \u00een sine \u0219i \u00een ceilal\u021bi constituie un subiect sensibil \u2013 o astfel de abordare pare a fi bine-venit\u0103.<\/p>\n (Auto)cunoa\u0219terea \u00een stilul psihanalizei lui Freud<\/strong><\/p>\n \u00cen scrierea \u201eDincolo de principiul pl\u0103cerii\u201d (1920), p\u0103rintele psihanalizei, Sigmund Freud, \u00ee\u0219i prezint\u0103 teoria despre modelul structural al personalit\u0103\u021bii, bazat\u0103 pe diviziunile aparatului psihic: Id (Sinele\/Se), Ego (Eul) \u0219i Superego (Supraeul); el consider\u0103 c\u0103 acestea lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru a produce toate comportamentele umane complexe, \u00eentre ele exist\u00e2nd, de asemenea, raporturi complexe: \u201eAm recunoscut tot mai clar c\u0103 evenimentele istoriei omenirii, interac\u021biunile dintre natura omului, dezvoltarea culturii \u0219i acele precipitate ale tr\u0103irilor primordiale drept al c\u0103ror reprezentant caut\u0103 s\u0103 se eviden\u021bieze, religia, sunt numai oglindirea conflictelor dinamice dintre Eu, Se \u0219i Supraeu, pe care psihanaliza le studiaz\u0103 la individ, acelea\u0219i procese, repetate pe o scen\u0103 mai mare<\/em>\u201d (Freud, 2007: 203).<\/p>\n Idul sau Sinele\/ Seul e acea parte a personalit\u0103\u021bii prezent\u0103 \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere, care \u00eenglobeaz\u0103 \u00eendeosebi instinctele; aceast\u0103 zon\u0103 arhaic\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 ne satisfacem nevoile esen\u021biale, baz\u00e2ndu-se pe principiul pl\u0103cerii. Sinele nu are \u00een vedere factorii externi; dorin\u021bele, pasiunile, emo\u021biile sunt singurele care conteaz\u0103 pentru Se. O persoan\u0103 cu un Sine prea puternic este inseparabil asociat\u0103 cu mul\u021bumirea de sine. Atunci c\u00e2nd copilul con\u0219tientizeaz\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 \u0219i alte lucruri \u0219i persoane \u00een jurul lui cu propriul lor Se, apare Egoul sau Eul. Concentrat \u00een jurul principiului realit\u0103\u021bii \u0219i fiind responsabil de partea ra\u021bional\u0103 a personalit\u0103\u021bii, Egoul \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne \u201eeduce\u201d s\u0103 nu fim impulsivi sau egoi\u0219ti (a\u0219a cum ne-o cere Sinele) pentru c\u0103 \u00eei putem r\u0103ni pe ceilal\u021bi.\u00a0 Dac\u0103 acest Eu este prea puternic, ne dovedim a fi extrem de ra\u021bionali \u0219i eficien\u021bi, dar reci, distan\u021bi, poate chiar plictisitori. \u00cen acela\u0219i timp, Superegoul sau Supraeul de dezvolt\u0103 datorit\u0103 constr\u00e2ngerilor morale \u0219i etice venite din partea celor apropia\u021bi \u0219i reprezint\u0103 acea structur\u0103 a personalit\u0103\u021bii care ne dicteaz\u0103 ce e corect sau gre\u0219it, bine sau r\u0103u. A avea un Supraeu prea puternic \u00eenseamn\u0103 a te sim\u021bi vinovat tot timpul , ba chiar a avea o personalitate exagerat de \u201esf\u00e2nt\u0103\u201d. Dintre Sine, Eu \u0219i Supraeu, Eul este cel care salveaz\u0103 situa\u021bia: e un mediator \u00eentre Sine \u0219i Supraeu \u00een a\u0219a manier\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 satisfac\u0103 nevoile Seului, s\u0103 nu \u00eel supere pe Supraeu \u0219i, totu\u0219i, s\u0103 ia \u00een considerare realitatea fiec\u0103rei situa\u021bii. E drept, sarcina Eului nu este una u\u0219oar\u0103 deloc, \u00eens\u0103 oamenii au supravie\u021buit, Felix a f\u0103cut acela\u0219i lucru, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, da, e greu, dar nu imposibil.<\/p>\n Psihanaliza lui Freud \u0219i eroul c\u0103linescian Felix<\/strong><\/p>\n Felix… e un erou cu un caracter excep\u021bional, un aparent alter ego al autorului \u00eensu\u0219i. Acesta parcurge una dintre etapele drumului \u00eenspre maturitate odat\u0103 cu intrarea \u00een casa din strada Antim; aici se \u00eenfirip\u0103 dragostea pentru Otilia \u2013 pur\u0103, platonic\u0103 \u2013 care constituie, de altfel, un element-cheie \u00een abordarea protagonistului din perspectiva psihanalizei freudiene. Propunerea unei astfel de abord\u0103ri nu este una \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, scrierea \u201eEnigma Otiliei\u201d de George C\u0103linescu fiind privit\u0103 drept roman de sintez\u0103 estetic\u0103; dincolo de a fi un roman realist, creat cu ajutorul a dou\u0103 metode de crea\u021bie \u2013 balzacianismul \u0219i caragialismul -, acesta exemplific\u0103 sublimarea realit\u0103\u021bii \u00eentr-o \u201eimagine artistic\u0103 cu evidente calit\u0103\u021bi moderne, tema social\u0103 fiind ad\u00e2ncit\u0103 prin fixarea unor tipuri psihologice cercetate analitic<\/em>\u201d (Gavril\u0103, 2003: 205). Mai mult, protagonistul c\u0103linescian este un t\u00e2n\u0103r preocupat de realizarea sa profesional\u0103, de cariera sa de medic, fiind \u00eenzestrat cu un spirit ra\u021bional, lucid, care aminte\u0219te de condi\u021bia omului superior \u0219i, de ce nu, de intelectual lucid \u2013 erou al romanelor moderne. De\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile sunt relatate dintr-o perspectiv\u0103 narativ\u0103 obiectiv\u0103 (specific\u0103 romanului realist), lectorul poate \u201esim\u021bi\u201d implicarea eroului \u00een actul nar\u0103rii, semnifica\u021bia personajului devenind \u0219i cea de martor al nara\u021biunii.<\/p>\n Astfel, romanul se deschide cu imaginea t\u00e2n\u0103rului Felix care, \u201ela \u00eenceputul lui iulie 1909\u201d (C\u0103linescu, 2001:11), str\u0103bate strada Antim pentru a ajunge la casa unchiului s\u0103u, Costache Giurgiuveanu; indus \u00een eroare de r\u0103spunsul b\u0103tr\u00e2nului \u2013 \u201e\u2014 Nu-nu-nu \u0219tiu… nu-nu st\u0103 nimeni aici, nu cunosc…<\/em>\u201d -, acesta face apel la rememorare pentru a se asigura c\u0103 nu a gre\u0219it adresa. Ca atare, primele trei capitole care prezint\u0103 sosirea \u0219i acomodarea eroului cu noua sa via\u021b\u0103 eviden\u021biaz\u0103 tendin\u021ba Supraeului de a-\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba; oric\u00e2nd simte c\u0103 nu are control asupra situa\u021biei \u00een care se afl\u0103, fiind cuprins de st\u0103ri derutante (contrarierea datorat\u0103 r\u0103spunsului unchiului s\u0103u pus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu certitudinea amintiri sau ru\u0219inea ce \u00eel acapareaz\u0103 atunci c\u00e2nd aude limbajul celor din casa lui Giurgiuveanu), Felix apeleaz\u0103 la ra\u021biune \u0219i legile morale \u00een \u00eencercarea de a-\u0219i g\u0103si echilibrul; cu alte cuvinte, de\u0219i Eul s\u0103u pare a-\u0219i \u00eendeplini sarcina, tendin\u021ba eroului de a miza pe luciditate \u00eei solicit\u0103 Supraeul care d\u0103 na\u0219tere analizei lucide a evenimentelor la care ia parte acesta. Aceast\u0103 \u00eenclinare este sus\u021binut\u0103 \u0219i de unele adjective \u0219i adverbe utilizate: \u201eblestematul\u201d, \u201egrozav\u201d, \u201eridicola\u201d. Din momentul \u00een care eroul particip\u0103 la \u00eent\u00e2lnirile cu Otilia \u0219i Pascalopol, iar experien\u021ba sa erotic\u0103 \u00eencepe s\u0103 prind\u0103 contur, se pot remarca unele semnale ale Sinelui, anihilate \u00eens\u0103 de cele mai multe ori de c\u0103tre Supraeu; tendin\u021ba lui Felix de a se refugia \u00een odaia sa, \u00eencercarea e\u0219uat\u0103 de a o spiona pe Otilia, indispozi\u021bia din timpul \u0219ederii la mo\u0219ia lui Pascalopol, insisten\u021ba fa\u021b\u0103 de t\u00e2n\u0103r\u0103 pentru a-i vorbi \u0219i a o convinge s\u0103-i accepte iubirea denot\u0103 activizarea Sinelui; aceasta este de\u00eendat\u0103 redus\u0103, poate chiar \u00eenl\u0103turat\u0103 prin trecerea protagonistului \u00een cealalt\u0103 extrem\u0103, cea a Supraeului, care \u00eel ajut\u0103 s\u0103-\u0219i filtreze tr\u0103irile apel\u00e2nd la ra\u021biune (renun\u021b\u0103 la urm\u0103rire, analizeaz\u0103 programul pe care \u00eel face Pascalopol, concluzioneaz\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 fie bogat pentru a avea parte de iubirea Otiliei, decide c\u0103 nu \u00ee\u0219i poate declara dragostea \u00een orice \u00eemprejur\u0103ri). Totu\u0219i, Eul \u00eencearc\u0103, din nou, s\u0103 tempereze eroul \u00een situa\u021biile care permit acest lucru (Felix alege s\u0103 ii scrie fetei pentru a-i declara iubirea \u0219i \u00eei propune s\u0103 \u00eel accepte m\u0103car \u00een calitate de frate), ceea ce concur\u0103 la restabilirea echilibrului \u00een manifest\u0103rile sale. Totodat\u0103, activitatea lui Felix din cadrul facult\u0103\u021bii \u0219i al spitalului relev\u0103 acel Sine ascuns care \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba arareori, \u00een momente de \u00eencordare, pentru un timp scurt; mai precis, atitudinea colegilor de aparent\u0103 nep\u0103sare fa\u021b\u0103 de succesul \u0219i str\u0103duin\u021ba sa treze\u0219te ura \u00een sufletul eroului. Sinele personajului se manifest\u0103 cu o intensitate slab\u0103, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i \u00een \u00eemprejur\u0103rile \u00eent\u00e2lnirilor cu Georgeta; nu \u00eei convine atunci c\u00e2nd aude despre posibilitatea c\u0103s\u0103toririi acesteia cu Titi, sim\u021bindu-se at\u00e2t umilit, c\u00e2t \u0219i gelos, de\u0219i el \u00eens\u0103\u0219i \u00ee\u0219i recunoa\u0219te r\u0103ceala cu care o trateaz\u0103 : \u201e\u0219i-\u0219i d\u0103dea seama c\u0103 r\u0103ceala lui e jignitoare pentru o femeie care mersese at\u00e2t de departe<\/em>\u201d (C\u0103linescu, 2001: 213). Egoismul \u0219i orgoliul de care d\u0103 dovad\u0103 apar \u0219i \u00een privin\u021ba Otiliei, pe care ar fi vrut-o numai pentru el: \u201eAr fi vrut-o pe Otilia c\u0103lug\u0103rit\u0103, refuz\u00e2ndu-se tuturor<\/em>\u201d (C\u0103linescu, 2001: 255), gelozia fiindu-i iar\u0103\u0219i accentuat\u0103 atunci c\u00e2nd discut\u0103 cu Pascalopol despre sentimentele mo\u0219ierului fa\u021b\u0103 de t\u00e2n\u0103ra cochet\u0103: \u201e\u00cens\u0103 Felix era \u00eentunecat dintr-o obscur\u0103 gelozie<\/em>\u201d (C\u0103linescu, 2001: 343).<\/p>\n De altfel, Supraeul protagonistului pare s\u0103 aib\u0103 c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103, aspect ce reiese din descrierea punctului s\u0103u de vedere asupra rela\u021biei cu o femeie; Felix pledeaz\u0103 \u00een favoarea discu\u021biei despre femei, a urm\u0103ririi \u00een permanen\u021b\u0103 a unui demers prestabilit \u0219i a existen\u021bei femeii \u00een calitate de sus\u021bin\u0103tor al s\u0103u. Elocvent\u0103 \u00een acest sens este \u0219i caracterizarea direct\u0103 realizat\u0103 eroului de c\u0103tre Weissmann: \u201eE\u0219ti un escroc al logicii\u201d (C\u0103linescu, 2001: 263).<\/em> \u00censpre finalul romanului, \u00eens\u0103, Eul lui Felix \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba, ilustrative \u00een acest sens fiind c\u00e2teva reflec\u021bii ale eroului-martor asupra modului \u00een care a (re)ac\u021bionat; acesta se arat\u0103 a fi nemul\u021bumit de orgoliul de care a dat dovad\u0103 deseori, fapt pentru care \u00ee\u0219i propune s\u0103 fie ambi\u021bios, \u00ee\u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 egoismul ce i-a determinat r\u0103ceala din atitudine \u0219i chiar lupta dintre impulsuri \u0219i ra\u021biune. Singurul moment \u00een care Eul e l\u0103sat s\u0103-\u0219i duc\u0103 la bun\u0103 \u00eendeplinire misiunea este prezentat \u00eentr-o secven\u021b\u0103 narativ\u0103 din ultimul capitol al romanului \u00een care Felix \u00ee\u0219i d\u0103 fr\u00e2u liber sentimentelor \u0219i se comport\u0103 asemeni unui \u00eendr\u0103gostit (\u201eFelix lu\u0103 pe Otilia \u00een bra\u021be \u0219i o n\u0103p\u0103di cu s\u0103rut\u0103ri, o \u00eenv\u00e2rti prin odaie, o puse la loc, o bombard\u0103 din nou cu s\u0103rut\u0103ri, \u00een vreme ce fata \u00ee\u0219i ap\u0103ra obrajii cu am\u00e2ndou\u0103 palmele.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 447)).<\/em> Felix sunt EU<\/strong><\/p>\n Dup\u0103 cum se poate remarca, demersul propus se vrea a fi acel \u201ealtceva\u201d care are menirea de a trezi interesul elevului, sco\u021b\u00e2ndu-l din ceea ce numim \u201eordinar\u201d. T\u00e2n\u0103rul licean se poate reg\u0103si \u00een t\u00e2n\u0103rul Felix; ori, poate identifica pe cineva apropiat sau chiar pe modelul s\u0103u. \u00cen orice caz, av\u00e2nd o viziune de ansamblu asupra personalit\u0103\u021bii individului lucid \u0219i a manierei \u00een care \u00eei afecteaz\u0103 deciziile, comportamentul, atitudinea, via\u021ba \u00een general, are posibilitatea de a se corecta, de a aduce schimb\u0103rile necesare care \u00eel pot echilibra, asigur\u00e2ndu-i succesul.<\/p>\n Bine\u00een\u021beles, nu uit\u0103m faptul c\u0103 trebuie avut\u0103 \u00een vedere programa \u0219colar\u0103, al\u0103turi de preg\u0103tirea adolescentului pentru examenul de bacalaureat; citatele extrase pentru a realiza abordarea psihanalitic\u0103 sunt de bun augur atunci c\u00e2nd \u021binem cont, de pild\u0103, de eseul ce vizeaz\u0103 particularit\u0103\u021bile de construc\u021bie a personajului. Totodat\u0103, elevul nu se simte constr\u00e2ns s\u0103 participe la activitatea de predare-\u00eenv\u0103\u021bare din ve\u0219nicul (lait)motiv al examenului, ceea ce conteaz\u0103 enorm, \u00eentruc\u00e2t \u021belul nostru este cel de a le demonstra c\u0103 \u00eenva\u021b\u0103 pentru ei \u00een\u0219i\u0219i, pentru formarea lor \u0219i nu de dragul unei evalu\u0103ri sau a purei inform\u0103ri.<\/p>\n Bibliografia operei:<\/strong><\/em> Bibliografie critic\u0103\/ selectiv\u0103:<\/strong><\/em> Via\u021ba adolescen\u021bilor de ast\u0103zi se concentreaz\u0103 \u00een jurul imperativului (auto)cunoa\u0219terii, de aceea, a le propune o abordare a textului literar din perspectiva psihanalizei lui Freud echivaleaz\u0103 cu a-i ajuta s\u0103 se (auto)defineasc\u0103, dar \u0219i s\u0103 se apropie de opera literar\u0103. … Cite\u0219te continuarea
\n\u201eCu \u00eendoiala \u00een suflet, \u00eens\u0103 hot\u0103r\u00e2t, t\u00e2n\u0103rul se \u00eentoarse \u00eenapoi \u0219i, dup\u0103 o scurt\u0103 codire, intr\u0103 din nou \u00een curte \u0219i \u00een anticamer\u0103 \u0219i trase de blestematul clopo\u021bel\u201d (C\u0103linescu, 2001: 16).<\/em>
\n \u201econtrariat c\u0103 nu vine nimeni s\u0103-i ia valiza din m\u00e2n\u0103\u201d (C\u0103linescu, 2001: 17).<\/em>
\n \u201eru\u0219inat de brusche\u021bea expresiunii \u00abm\u0103-sa\u00bb\u201d (C\u0103linescu, 2001: 19).<\/em>
\n \u201e\u00cel sup\u0103ra de altfel grozav ridicola valiz\u0103, pe care o trecuse \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103, neav\u00e2nd r\u0103gazul s-o a\u0219eze undeva.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 20).<\/em>
\n \u201eexamina mediul \u00een care c\u0103zuse\u201d (C\u0103linescu, 2001: 22).<\/em>
\n \u201eFelix avu impulsiunea, ca \u0219i cu prilejul pr\u0103jiturii, s\u0103 declare c\u0103 nu avea nevoie de nimic, \u00eens\u0103 i se p\u0103ru absurd, deoarece neap\u0103rat trebuia s\u0103 doarm\u0103 undeva.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 28).<\/em>
\n \u201eUn sim\u021b de disciplin\u0103 \u00eenn\u0103scut ferea pe Felix de excese\u201d (C\u0103linescu, 2001: 62).<\/em><\/p>\n
\n\u201eFelix plec\u0103 neobservat \u0219i se ascunse \u00een odaia lui, f\u0103r\u0103 a mai a\u0219tepta pr\u0103jiturile Aurichii\u201d (C\u0103linescu, 2001: 71).<\/em>
\n \u201eO ispit\u0103, mai tare dec\u00e2t el, \u00eel \u00eendemn\u0103 s-o urm\u0103reasc\u0103. […] Felix se ru\u0219in\u0103 de ipotezele lui \u0219i, renun\u021b\u00e2nd la urm\u0103rire, se \u00eentoarse \u00eenapoi\u201d (C\u0103linescu, 2001: 72).<\/em>
\n \u201eFelix mul\u021bumi, rezerv\u00e2ndu-\u0219i s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103, \u00eens\u0103 nu putu s\u0103 nu remarce c\u0103 Pascalopol \u00eei f\u0103cea un program deosebit, izolat de al Otiliei. Asta \u00eel indispuse.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 92).<\/em>
\n \u201eAcesta [Pascalopol] p\u0103rea s\u0103 r\u00e2d\u0103 foarte voios \u0219i-\u0219i apropia pe c\u00e2t putea \u00een mers obrazul lui de al fetei. Felix sim\u021bi o mare ciud\u0103\u201d (C\u0103linescu, 2001: 92).<\/em>
\n \u201eM-am obi\u0219nuit cu tine \u0219i \u00eencep s\u0103 m\u0103 tem c\u0103 voi r\u0103m\u00e2ne iar\u0103\u0219i singur\u201d (C\u0103linescu, 2001: 97).<\/em>
\n \u201e- Va s\u0103 zic\u0103, cuget\u0103 tare Felix, ca s\u0103 fiu iubit, va trebui neap\u0103rat s\u0103 devin bogat?\u201d (C\u0103linescu, 2001: 99).<\/em>
\n \u201e\u2014 Otilia, se exalt\u0103 Felix, fac pentru tine tot ce-mi spui. \u0218tii c\u0103 am oarecare venit, o cas\u0103, vei fi… sora mea, dac\u0103 vrei a\u0219a.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 106).<\/em>
\n \u201eLui Felix i se p\u0103ru ridicol s\u0103 fac\u0103 o declara\u021bie \u00een asemenea \u00eemprejur\u0103ri.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 121).<\/em>
\n \u201eNe\u00eendr\u0103znind s\u0103 \u00eenfrunte oral pe Otilia, se decise s\u0103-i scrie.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 122).<\/em>
\n \u201e\u2014 Otilio, nu te juca cu mine, spune-mi, m\u0103 iube\u0219ti?\u201d (C\u0103linescu, 2001: 126).<\/em>
\n \u201e\u2014 Vreau s\u0103-\u021bi vorbesc neap\u0103rat, trebuie.<\/em>
\n \u2014 Nu e\u0219ti cuminte deloc, ai s\u0103-mi vorbe\u0219ti m\u00e2ine.<\/em>
\n \u2014 Acum, acum! insist\u0103 Felix, \u00eemping\u00e2nd u\u0219a.<\/em>
\n \u2014 Otilia, nu se poate, nu se poate f\u0103r\u0103 tine. Te a\u0219tept c\u00e2t vrei tu, voi t\u0103cea, voi face tot ce-mi spui tu, te voi ap\u0103ra, dar las\u0103-m\u0103 s\u0103 te iubesc.\u201d\u00a0 (C\u0103linescu, 2001: 126-127)<\/em>
\n \u201e\u2014 Ce-ai zice tu, Otilia, spuse Felix, dac\u0103 a\u0219 renun\u021ba deocamdat\u0103 la facultate \u0219i mi-a\u0219 g\u0103si un post?\u201d (C\u0103linescu, 2001: 169).<\/em><\/p>\n
\n\u201eTo\u021bi colegii lui nu-i remarcau niciun merit, p\u0103reau insensibili. Nu urm\u0103reau \u0219i ei acelea\u0219i scopuri, nu credeau ca \u0219i el \u00een valoarea culturii? […] Ur\u00ee \u00een clipa aceea cu pasiune pe to\u021bi colegii.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 201)<\/em><\/p>\n
\n \u201eFelix sim\u021bea, mai mult dec\u00e2t nevoia fiziologic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 de a avea femei \u0219i de a le iubi, necesitatea de a discuta despre femei, de a-\u0219i g\u0103si un punct de vedere metafizic, \u00een care \u0219\u0103-\u0219i ordoneze via\u021ba sentimental\u0103.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 257).<\/em>
\n \u201eTot sufletul lui, voluntar \u0219i idealist, tr\u0103ia \u00een temeiul unui program, niciodat\u0103 mul\u021bumit cu prezentul.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 337).<\/em>
\n \u201e\u2014 Atunci tu, Felix, \u021bii mai mult la cariera ta dec\u00e2t la dragoste. Ce rol ar juca femeia \u00een existen\u021ba ta?<\/em>
\n \u2014 Femeia o \u00een\u021beleg ca tovar\u0103\u0219\u0103 a aspira\u021biilor mele, ca un scop \u00een acela\u0219i timp al tuturor sfor\u021b\u0103rilor.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 449).<\/em>
\n \u201e\u2014 Felix, g\u00e2nde\u0219te-te bine \u0219i apoi r\u0103spunde-mi. Dac\u0103 o fat\u0103 \u021bi-ar spune: am gust s\u0103 cutreier lumea cu tine, s\u0103 fac cele mai fantastice meserii, s\u0103 ajungem dansatori \u00een Mexic, \u021bi-ai l\u0103sa, iubind-o, rosturile tale, ai renun\u021ba la cariera ta, la studiile tale?<\/em>
\n T\u00e2n\u0103rul o privi mirat:<\/em>
\n \u2014 E cineva, zise el, care s\u0103-mi cear\u0103, cu tot dinadinsul, a\u0219a ceva?<\/em>
\n \u2014 Nu, Felix. Am pus \u0219i eu o \u00eentrebare nebun\u0103.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 481-482).<\/em><\/p>\n
\n \u201e\u00abVoi c\u0103uta s\u0103 fiu bun cu toat\u0103 lumea \u0219i modest, \u0219i s\u0103-mi fac o educa\u021bie de om. Voi fi ambi\u021bios, nu orgolios.\u00bb\u201d (C\u0103linescu, 2001: 264).<\/em>
\n \u201eFusese un \u00eenfumurat egoist, mul\u021bumit c\u0103 are o stare, necunosc\u00e2nd nici o mizerie, purt\u00e2ndu-se cu lumea rece.\u201d (C\u0103linescu, 2001: 264).<\/em>
\n \u201eEra \u00eens\u0103 nemul\u021bumit de el \u00eensu\u0219i, de aceast\u0103 lupt\u0103 l\u0103untric\u0103 \u00eentre impulsurile momentane \u0219i nevoia congenital\u0103 de a-\u0219i face un program \u00een via\u021b\u0103.\u201d\u00a0 (C\u0103linescu, 2001: 267).<\/em><\/p>\n
\nC\u0103linescu, George, \u201eEnigma Otiliei\u201d, Editura Litera Interna\u021bional, Bucure\u0219ti-Chi\u0219in\u0103u, 2001.
\nSigmund Freud, post-scriptum la \u201eAutobiografie\u201d, \u201eOpere\u201d, vol. 16 (\u201eVia\u021ba mea \u0219i psihanaliza\u201d), Editura Trei, Bucure\u0219ti, 2007.<\/p>\n
\nGavril\u0103, Camelia; Dobo\u0219, Mihaela, \u201eCompendiu de teorie \u0219i critic\u0103 literar\u0103. Repere pentru bacalaureat\u201d, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2003.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"