\u00cen educa\u0163ie, comunicarea este vital\u0103: modul \u00een care noi, profesorii, reu\u015fim s\u0103 comunic\u0103m cu elevii este direct responsabil de comportamentele acestora.\u00a0Pentru ca actul de comunicare s\u0103 fie autentic \u015fi de calitate, este necesar ca fiecare profesor s\u0103 asculte, s\u0103 observe, s\u0103 analizeze, s\u0103 controleze calitatea mesajului \u015fi s\u0103 se exprime \u00een func\u0163ie de elev. Iar metodele moderne, centrate pe elev, permit acest lucru mult mai mult dec\u00e2t cele tradi\u0163ionale.
\n<\/p>\n
Studiile din domeniul educa\u0163iei arat\u0103 c\u0103 problema comunic\u0103rii este vital\u0103 \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00eentruc\u00e2t ea este responsabil\u0103, \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103, de eficien\u0163a actului educativ. Comunicarea permite integrarea social\u0103, stabilirea de rela\u0163ii interpersonale, rela\u0163ionarea cu ceilal\u0163i, raportarea la ace\u015ftia. Aceast\u0103 enumerare poate continua, avantajele unei comunic\u0103ri eficiente fiind nenum\u0103rate.<\/p>\n
Profesorii zilelor noastre pun mare accent pe comunicare, at\u00e2t datorit\u0103 schimb\u0103rilor petrecute la nivel economic, social, cultural, c\u00e2t \u015fi pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul este centrat acum pe elev, iar acesta se poate forma adecvat numai \u00eentr-un cadru care s\u0103 \u00eel \u00eencurajeze \u015fi s\u0103-i valorifice la maximum poten\u0163ialul de fiin\u0163\u0103 social\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 comunic\u0103m cu elevii no\u0219tri, atunci nu vom avea niciodat\u0103 rezultate. Deprinderea de comunicare se \u00eenva\u0163\u0103, la fel ca \u015fi cea de rela\u0163ionare cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Ca dasc\u0103li, avem misiunea extrem de important\u0103 de a-i ajuta pe elevi s\u0103 comunice pentru a evita eventualele probleme care pot ap\u0103rea, pentru a evita izolarea de ceilal\u0163i, pentru a-i deschide pe elevi spre lume \u015fi spre tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 aceasta.<\/p>\n
Dificult\u0103\u0163ile de comunicare reduc calitatea \u015fi frecven\u0163a experien\u0163elor de \u00eenv\u0103\u0163are, ceea ce duce la sc\u0103derea randamentului \u015fcolar \u015fi a performan\u0163elor \u015fcolare.<\/p>\n
Un tip special de comunicare este comunicarea de grup (comunicarea \u00eentre membrii grupurilor \u015fi comunicarea dintre oamenii din grupuri cu al\u0163i oameni. Echipa educa\u0163ional\u0103, microgrup rezultat din divizarea clasei de elevi printr-o varietate de tehnici pentru \u00eendeplinirea uneia sau mai multor sarcini educa\u0163ionale, este cea care, \u00een lipsa unei comunic\u0103ri eficiente \u00eentre membrii ei, nu poate func\u021biona.<\/p>\n
\u00cen cadrul\u00a0 acestor microgrupuri educa\u0163ionale se disting urm\u0103toarele ipostaze ale comunic\u0103rii: obi\u015fnuite<\/em> (normale, \u015ftiute, cunoscute, gener\u00e2nd siguran\u0163\u0103) \u015fi neobi\u015fnuite<\/em> (necunoscute, pline de mister, cu elemente ascunse). Profesorului \u00eei revine sarcina ca, pornind de la situa\u0163iile cunoscute, obi\u015fnuite, s\u0103 caute \u0219i s\u0103 aplice metode, strategii care\u00a0 s\u0103 provoace, s\u0103 stimuleze interesul elevilor \u015fi dorin\u0163a lor de participare activ\u0103 la demersul instructiv-educativ.<\/p>\n Metode didactice care stimuleaz\u0103 direct dorin\u0163a de participare a elevilor la actul comunic\u0103rii sunt metodele g\u00e2ndirii critice. Acestea au meritul de a implica activ fiecare membru al grupului format, fie c\u0103 vorbim de clasa \u00eentreag\u0103, fie c\u0103 ne referim la munca pe grupe mici.<\/p>\n Spre exemplu, \u00een predarea c\u00e2mpului lexical, dac\u0103 se va lucra frontal – cum se obi\u015fnuie\u015fte \u00een mod tradi\u0163ional \u2013 doar o parte din elevii clasei vor participa la activitatea instructiv-educativ\u0103, deci implicit la actul comunic\u0103rii. Pentru a determina participarea \u00eentregului grup am aplicat, realmente cu succes, metoda RAI (r\u0103spunde\/ arunc\u0103\/ \u00eentreab\u0103)<\/strong>, adaptat\u0103 sub forma exerci\u0163iului energizant intitulat \u201eMingea vorbitoare<\/em>\u201d: o minge de burete era aruncat\u0103 de la un elev la altul, fiecare rostind la primirea mingii un cuv\u00e2nt din c\u00e2mpul lexical propus de mine sau chiar de c\u0103tre primul elev care a primit mingea. Astfel, elevii to\u0163i au fost antrena\u0163i, cre\u00e2ndu-se totodat\u0103 \u015fi o atmosfer\u0103 relaxat\u0103, de joc, lucru deosebit de important \u00een special pentru elevii de clasa a V-a, c\u0103rora le este greu, de multe ori,\u00a0 a se adapta la trecerea de la ciclul primar la cel gimnazial. Acesta este doar un exemplu de stimulare a comunic\u0103rii \u00een cadrul grupului, exemplu concret, despre care putem afirma, at\u00e2t eu c\u00e2t \u015fi alte cadre didactice care l-au aplicat, c\u0103 are rezultate, at\u00e2t la nivel cognitiv, c\u00e2t \u015fi la nivel afectiv (elevii devin mai relaxa\u0163i \u015fi poate fi aplicat rapid \u00een momente c\u00e2nd dasc\u0103lul simte o stare tensionat\u0103 \u00een colectivul pe care-l \u00eendrum\u0103) \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la nivel psiho-motor (elevii se mi\u015fc\u0103 atunci c\u00e2nd arunc\u0103 \u015fi prind mingea). O astfel de metod\u0103 acoper\u0103 toate cele trei categorii de obiective opera\u0163ionale (cognitive, afective \u015fi psiho-motorii)\u00a0 care ar trebui s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een orice lec\u0163ie sus\u0163inut\u0103 la clas\u0103.<\/p>\n O alt\u0103 metod\u0103 modern\u0103 care asigur\u0103 participarea tuturor elevilor (sau aproape a tuturor elevilor) la actul comunic\u0103rii este metoda \u201e\u015etiu\/ Vreau s\u0103 \u015ftiu\/ Am aflat\u201d<\/strong>. Poate fi aplicat\u0103, spre exemplu, atunci c\u00e2nd se introduc date despre un autor sau opere noi ale unui autor care a mai fost studiat \u00eentr-un an anterior. Fiecare elev va putea participa, dac\u0103 nu la copletarea rubricii \u201e\u015etiu\u201d, atunci la completarea uneia din urm\u0103toarele rubrici \u201eVreau s\u0103 \u015ftiu\u201d sau \u201eAm aflat\u201d. Primele dou\u0103 rubrici se completeaz\u0103 interactiv cu elevii \u00eentr-o prim\u0103 or\u0103 \u00een clas\u0103, pentru completarea celei din urm\u0103 l\u0103s\u00e2ndu-se timp elevilor s\u0103 caute r\u0103spunsuri, s\u0103 se documenteze, urm\u00e2nd ca aceasta s\u0103 fie completat\u0103 \u00eentr-o or\u0103 ulterioar\u0103, stabilit\u0103\u00a0 \u00eempreun\u0103 cu elevii. Iat\u0103 cum arat\u0103 tabelul completat cu elevii unei clase a VI-a \u00een urma aplic\u0103rii acestei metode care i-a stimulat \u00een mod deosebit \u00een a c\u0103uta informa\u0163ii suplimentare despre cel supranumit \u201eLuceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>\u201d:<\/p>\n Biografia unui om de geniu \u2013 Mihai\u00a0 Eminescu<\/em><\/p>\n – Unde a murit Eminescu \u015fi unde a fost \u00eengropat?<\/p>\n – Ce altceva a creat \u00een afar\u0103 de poezie?<\/p>\n – Ce meserii a practicat de-a lungul vie\u0163ii sale?<\/td>\n Acestea sunt doar dou\u0103 exemple de metode care stimuleaz\u0103 participarea direct\u0103 a elevilor la actul comunic\u0103rii \u00een cadrul grupului. Pentru ca aceasta s\u0103 fie autentic\u0103 \u015fi de calitate, fiecare profesor trebuie s\u0103 asculte (s\u0103 ia \u00een considerare punctul de vedere al elevului), s\u0103 observe\u00a0 evenimentele de natur\u0103 verbal\u0103 \u015fi nonverbal\u0103 \u00een situa\u0163ia de comunicare, s\u0103 analizeze pentru a discerne, s\u0103 controleze calitatea mesajului (feedback-ul) \u015fi s\u0103 se exprime \u00een func\u0163ie de elev \u015fi de obiectul comunic\u0103rii. Iar metodele moderne, centrate pe elev, permit acest lucru mult mai mult dec\u00e2t cele tradi\u0163ionale.<\/p>\n Asta nu \u00eenseamna ca rolul metodelor didactice tradi\u0163ionale este anulat. Nicidecum. Ci doar c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 metodele moderne cer mai mult spa\u0163iu \u015fi timp \u00een cadrul strategiei didactice abordate la clas\u0103 \u015fi implic\u0103 un alt mod de organizare a activit\u0103\u0163ii, mai sofisticat, \u015fi chiar mutarea mobilierului \u015fcolar, totu\u015fi, ele asigur\u0103 participarea elevilor \u00een mod activ la actul comunic\u0103rii \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 dec\u00e2t metodele tradi\u0163ionale.<\/p>\n Prin urmare, profesorul trebuie s\u0103 dezvolte diverse tehnici de comunicare \u00een timpul actului didactic, dictate de finalitatea situa\u0163iei. El trebuie s\u0103 fie un fin observator, \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 decodeze interac\u0163iunile din cadrul grupului,\u00a0 deoarece calitatea rela\u0163iei profesor-elev\/i este principalul factor care genereaz\u0103 calitatea comunic\u0103rii \u015fi, asemenea oric\u0103rei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri, \u00eenv\u0103\u0163area comunic\u0103rii oblig\u0103 la adapt\u0103ri \u015fi acomod\u0103ri.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cen educa\u0163ie, comunicarea este vital\u0103: modul \u00een care noi, profesorii, reu\u015fim s\u0103 comunic\u0103m cu elevii este direct responsabil de comportamentele acestora.\u00a0Pentru ca actul de comunicare s\u0103 fie autentic \u015fi de calitate, este necesar ca fiecare profesor s\u0103 asculte, s\u0103 observe, … Cite\u0219te continuarea \n\n
\n \u015etiu<\/em><\/td>\n Vreau s\u0103 \u015ftiu<\/em><\/td>\n Am aflat<\/em><\/td>\n<\/tr>\n \n – S-a n\u0103scut la Boto\u015fani la 15 ianuarie 1850.
\n– Petrece copil\u0103ria la Boto\u015fani \u015fi Ipote\u015fti.
\n– A fost supranumit\u00a0\u201eLuceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti\u201d.
\n– A fost prieten bun cu Ion Creang\u0103.
\n– A iubit-o pe Veronica Micle, ea fiind marea dragoste a vie\u0163ii lui.
\n– Se \u00eemboln\u0103ve\u015fte grav, t\u00e2n\u0103r fiind, \u015fi \u00een ultimii ani din via\u0163\u0103 boala psihic\u0103 revine de\u00a0mai multe ori, scriitorul nemaireu\u015find s\u0103 lucreze ca \u00eenainte.
\n– Numele lui real a fost Mihail Eminovici, acesta fiindu-i schimbat mai t\u00e2rziu \u00een Mihai Eminescu.
\n– Moare la 15 iunie 1889 la numai 39 de ani.<\/td>\n– Cine au fost p\u0103rin\u0163ii lui? A avut fra\u0163i?- Unde \u015fi c\u00e2nd \u015fi-a f\u0103cut studiile?- C\u00e2nd a publicat prima poezie?- C\u00e2nd i-a fost schimbat numele \u015fi de c\u0103tre cine?<\/p>\n – Mihai Eminescu a fost al \u015faptelea din cei 11 copii\u00a0ai c\u0103minarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de \u0163\u0103rani rom\u00e2ni din nordul Moldovei, \u015fi al Raluc\u0103i Eminovici, n\u0103scut\u0103 Jura\u015fcu.- \u00centre 1858 \u015fi 1866, urmeaz\u0103 cu intermiten\u0163e \u015fcoala la Cern\u0103u\u0163i. Termin\u0103 clasa a IV-a clasificat al cincilea din 82 de elevi dup\u0103 care face 2 clase de gimnaziu. P\u0103r\u0103se\u015fte \u015fcoala \u00een 1863, revine ca privatist \u00een 1865 \u015fi pleac\u0103 din nou \u00een 1866. Din 1866 p\u00e2n\u0103 \u00een 1869, pribege\u015fte pe traseul Cern\u0103u\u0163i – Blaj – Sibiu- Giurgiu – Bucure\u015fti.\u00a0 \u00centre 1869 \u015fi 1862 este student la Viena. Urmeaz\u0103 ca auditor extraordinar Facultatea de Filozofie \u015fi Drept, dar audiaz\u0103 \u015fi cursuri de la alte facult\u0103\u0163i.\u00a0\u00centre 1872 \u015fi 1874 este student ordinar la Berlin. Junimea \u00eei acord\u0103 o burs\u0103 cu condi\u0163ia s\u0103-\u015fi ia doctoratul \u00een filozofie. Urmeaz\u0103 cu regularitate dou\u0103 semestre, dar nu se prezint\u0103 la examene.
\n–\u00a0\u00cen ianuarie 1866 moare profesorul de limba rom\u00e2n\u0103 Aron Pumnul \u015fi elevii\u00a0 acestuia scot o bro\u015fur\u0103, L\u0103cr\u0103mioarele \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor gimnazi\u015fti<\/em>, \u00een care apare \u015fi poezia La morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul<\/em>, semnat\u0103 M. Eminoviciu. La 9 martie 1866 debuteaz\u0103 \u00een revista \u201eFamilia\u201d, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-a\u015f avea<\/em>.
\n– Numele i-a fost schimbat din Mihail Eminovici \u00een Mihai Eminescu de c\u0103tre Iosif Vulcan la publicare primei sale poezii \u00een revista \u201eFamilia\u201d.
\n– Eminescu a murit \u00een sanatoriul doctorului \u015eu\u0163u \u00een Bucure\u015fti \u015fi a fost \u00eengropat \u00een cimitirul Bellu, al\u0103turi de alte personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 ale culturii rom\u00e2ne.
\n– A creat basme precum F\u0103t Frumos din Lacrim\u0103<\/em>, romane ca Geniu pustiu<\/em> \u015fi nuvele fantastice \u015fi filozofice cum sunt Avatarii faraonului Tla<\/em>, S\u0103rmanul Dionis<\/em>.-\u00a0 A fost: func\u0163ionar la diverse institu\u0163ii din Boto\u015fani (la tribunal \u015fi prim\u0103rie), sufleor \u015fi copist de roluri \u00een trupa lui Iorgu Caragiali, apoi sufleor \u015fi copist la Teatrul Na\u0163ional, unde \u00eel cunoa\u015fte pe I.L.Caragiale, director al Bibliotecii Centrale din Ia\u015fi, profesor suplinitor, revizor \u015fcolar pentru jude\u0163ele Ia\u015fi \u015fi Vaslui, redactor la ziarul \u201eCurierul de Ia\u015fi\u201c,\u00a0 redactor \u015fi\u00a0 apoi redactor-\u015fef al ziarului \u201eTimpul\u201d.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\n1. Cre\u0163u Daniela, Nicu Adriana, Pedagogie \u015fi elemente de psihologie, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eLucian Blaga\u201d, Sibiu,\u00a0 2004, p. 150-168;
\n2. Cuco\u015f Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Ia\u015fi,\u00a0 2006, p. 127-137;
\n3. Pamfil Alina, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pite\u015fti,\u00a0 2003, p. 59-67.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"