To\u021bi suntem de acord c\u0103 \u0219coala, prin \u00eensu\u0219i rolul s\u0103u, trebuie s\u0103 ofere motiva\u021bie pentru \u00eenv\u0103\u021bare, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 fie dispu\u0219i s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru a-\u0219i \u00eensu\u0219i c\u00e2t mai multe lucruri noi, de care apoi vor avea nevoie \u00een activitatea social\u0103, profesional\u0103 sau personal\u0103, pe tot parcursul vie\u021bii. \u00cen func\u021bie de atractivitatea performan\u021bei sau de dificultatea sarcinilor, to\u021bi elevii au acces la succes. De ce, atunci, unii ajung s\u0103 \u00eenve\u021be doar pentru a promova, iar al\u021bii e\u0219ueaz\u0103 de\u0219i au capacit\u0103\u021bile necesare?
\n<\/p>\n
Motto: \u201ePentru a-i conduce pe ceilal\u021bi, trebuie s\u0103-i motiva\u021bi;<\/em> Sentimentul propriei eficien\u021be<\/em> Cui atribuie succesul sau e\u0219ecul?<\/em> Conteaz\u0103 stima de sine?<\/em> Motiva\u021bia intrinsec\u0103<\/em> Motiva\u021bie pozitiv\u0103 vs motiva\u021bie negativ\u0103<\/em> Colabor\u0103m sau intr\u0103m \u00een competi\u021bie?<\/em> Auto-\u00eendeplinirea profe\u021biilor sau confirmarea comportamental\u0103<\/em> Complexul de inferioritate<\/em> Cum critic\u0103m?<\/em> Libertatea de alegere<\/em> Capcane \u00een crearea motiva\u021biei<\/em> Obiectivele de \u00eendeplinit \u0219i criteriile de performan\u021b\u0103<\/em> Atitudini de dorit din partea cadrului didactic<\/em> A lucra cu elevi motiva\u021bi este un avantaj \u0219i pentru profesori. Nu \u00eentotdeauna e nevoie de mai mult; uneori e doar nevoie de altceva.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> To\u021bi suntem de acord c\u0103 \u0219coala, prin \u00eensu\u0219i rolul s\u0103u, trebuie s\u0103 ofere motiva\u021bie pentru \u00eenv\u0103\u021bare, astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 fie dispu\u0219i s\u0103 depun\u0103 eforturi pentru a-\u0219i \u00eensu\u0219i c\u00e2t mai multe lucruri noi, de care apoi vor avea nevoie \u00een … Cite\u0219te continuarea
\n pentru a-i motiva pe ceilal\u021bi, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 v\u0103 pute\u021bi motiva singur.<\/em>\u201d
\n(Max Landsbery)<\/p>\n
\nElevul trebuie condus c\u0103tre a-\u0219i putea aprecia propriile posibilit\u0103\u021bi care \u00eei sunt necesare pentru organizarea activit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ating\u0103 performan\u021ba. Aceasta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 aib\u0103 un nivel de aspira\u021bie adecvat propriilor capacit\u0103\u021bi: nu se va supraestima, ceea ce l-ar duce la e\u0219ec \u0219i nici nu se va subestima, rat\u00e2nd astfel \u0219ansa de a realiza ceva \u00een acord cu posibilit\u0103\u021bile lui. Cu alte cuvinte, se va concentra pe ceea ce este important, f\u0103r\u0103 emo\u021biile inerente unei motiv\u0103ri prea puternice, care l-ar putea dezorganiza.<\/p>\n
\nAtunci c\u00e2nd succesul este atribuit efortului depus \u0219i capacit\u0103\u021bilor proprii, \u00een ciuda complexit\u0103\u021bii sarcinii, stima de sine e crescut\u0103, iar elevul va fi \u00eemp\u0103cat cu sine. C\u00e2nd \u00eens\u0103 ne\u0219ansa e vinovat\u0103 de e\u0219ec, e clar c\u0103 a\u0219tept\u0103rile referitoare la rezultate au fost sc\u0103zute, la fel ca \u0219i stima de sine, deci elevul nu con\u0219tientizeaz\u0103 lipsa efortului \u0219i nici nu asociaz\u0103 capacit\u0103\u021bile proprii cu succesul. Este la fel de adev\u0103rat faptul c\u0103 rolul profesorului este \u0219i acela de a ridica nivelul de performan\u021b\u0103 al elevilor, deci de a le ridica nivelul a\u0219tept\u0103rilor, determin\u00e2ndu-i s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 astfel at\u00e2t nevoile, c\u00e2t \u0219i poten\u021bialul.<\/p>\n
\nDa, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 foarte mare, pentru c\u0103 ea afecteaz\u0103 estim\u0103rile elevilor asupra evalu\u0103rilor efectuate de profesori: elevii cu o stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 cred c\u0103 profesorii \u00eei evalueaz\u0103 negativ, iar cei cu stima de sine mai mare vor supraestima caracterul pozitiv al aprecierilor celorlal\u021bi. Este de dorit, a\u0219adar, ca elevii s\u0103 fie condu\u0219i de profesori c\u0103tre cre\u0219terea stimei de sine \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, c\u0103tre o autoevaluare realist\u0103 \u0219i eficient\u0103.<\/p>\n
\nScopul profesorilor ar trebui s\u0103 fie acela de a le men\u021bine treaz\u0103 curiozitatea elevilor. Dac\u0103 profesorii reu\u0219esc s\u0103 gradeze dificultatea \u0219i s\u0103 trezeasc\u0103 interesul pentru disciplina pe care o predau, motiva\u021bia extrinsec\u0103 poate deveni intrinsec\u0103: dac\u0103 un elev \u00eenva\u021b\u0103 la \u00eenceput pentru note, dar descoper\u0103 frumuse\u021bea \u00een \u00eenv\u0103\u021bare, va ajunge s\u0103 \u00eenve\u021be de pl\u0103cere.<\/p>\n
\nTrebuie cunoscut, \u00een acest caz, experimentul lui E. B. Hurloc. Prin acesta s-a dovedit c\u0103 grupul de elevi care a fost l\u0103udat \u00een urma unei activit\u0103\u021bi ini\u021biale, a dob\u00e2ndit o stare afectiv\u0103 pozitiv\u0103 \u0219i tonifiant\u0103, care a crescut eficien\u021ba urm\u0103toarei activit\u0103\u021bi, \u00een timp ce grupul dojenit a sc\u0103zut eficien\u021ba. Pentru al treilea grup, ignorarea a condus la lipsa tr\u0103irilor afective, dovedindu-se astfel ineficien\u021ba metodei. (Elena Fulger, \u201eMotiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii\u201d, p. 69)<\/p>\n
\nCompeti\u021bia poate expune elevul unor riscuri precum: apari\u021bia conflictului, a comportamentului agresiv, a lipsei comunic\u0103rii, a concentr\u0103rii pe inducerea e\u0219ecului celuilalt, \u00een locul ob\u021binerii succesului propriu. \u201eDorin\u021ba de a se ridica, prin competi\u021bie, este uneori prea mult legat\u0103 de dominare, mai pu\u021bin de progres.\u201d (Mihaela Roco, \u201eCreativitate \u0219i inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103\u201d, p. 102) De profesor depinde ca intrarea \u00een competi\u021bie s\u0103 corespund\u0103 unor valori \u0219i s\u0103 fie stimulativ\u0103 prin corectitudine. Este, \u00eens\u0103, la fel de adev\u0103rat faptul c\u0103, prin cooperarea neatent ghidat\u0103 de profesor, exist\u0103 riscul \u00eencuraj\u0103rii lenei sociale: elevul pasiv ajunge s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 se foloseasc\u0103 de cei activi, care muncesc astfel \u0219i \u00een locul s\u0103u.<\/p>\n
\nA\u0219tept\u0103rile profesorului devin cauze pentru performan\u021bele elevilor. De exemplu, faptul c\u0103 un profesor are a\u0219tept\u0103ri negative privitoare la o clas\u0103 de elevi, poate conduce la e\u0219ecul acelei clase. De ce? Pentru c\u0103 profesorul s-a comportat \u00een conformitate cu a\u0219tept\u0103rile proprii, adic\u0103 nu s-a implicat \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 performeze.<\/p>\n
\nC\u00e2nd este evaluat negativ, elevul trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 evaluarea a vizat ac\u021biunile sale \u0219i nu persoana sa. Iar aceasta depinde, iar\u0103\u0219i, de tactul pedagogic al cadrului didactic. Cercet\u0103rile psihologice arat\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 \u0219i corect\u0103 o pre\u021buire pozitiv\u0103 necondi\u021bionat\u0103 a celorlal\u021bi. Atunci c\u00e2nd elevul nu e nevoit s\u0103 se apere din punct de vedere afectiv, el se poate manifesta creativ \u0219i motivat. Altfel, aflat \u00een defensiv\u0103, nu are cum s\u0103 evolueze. Dimpotriv\u0103, \u00ee\u0219i poate pierde orice motiva\u021bie natural\u0103, \u00een timp ce \u0219coala \u00eel lipse\u0219te de oportunitatea de a \u00eent\u00e2lni provoc\u0103ri care s\u0103-i faciliteze \u00eenv\u0103\u021barea.<\/p>\n
\nExist\u0103 o adev\u0103rat\u0103 art\u0103 de a critica, pe care orice profesor ar trebui s\u0103 \u0219i-o \u00eensu\u0219easc\u0103. \u00centre exemple: critica-elogiu (\u201eNu este r\u0103u, dar este pu\u021bin cam t\u00e2rziu.\u201d), critica-stimul (\u201eEste deja mai bine, dar mai exist\u0103 lucruri care trebuie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite.\u201d), critica-speran\u021b\u0103 (\u201eSper ca data viitoare s\u0103 fie mai bine.\u201d), critica-\u00eengrijorare (\u201eM\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 faptul c\u0103 nu te str\u0103duie\u0219ti s\u0103 corectezi aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103.\u201d), critica-\u00eentrebare (\u201eCe crezi c\u0103 e bine s\u0103 faci ca s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti situa\u021bia?\u201d), critica-coparticipare (\u201eProbabil c\u0103 nu am explicat suficient acest lucru.\u201d), critica-analogie (\u201eV\u0103 aminti\u021bi, ieri un coleg a f\u0103cut aceea\u0219i gre\u0219eal\u0103.\u201d), critica-retr\u0103ire (\u201eSunt gata s\u0103 m\u0103 pun \u00een locul vostru, dar pune\u021bi-v\u0103 \u0219i voi \u00een locul meu.\u201d), critica-atenuare (\u201eEste doar o gre\u0219eal\u0103 de lucru.\u201d), critica-mirare (\u201eCum de n-ai observat asemenea gre\u0219eal\u0103 evident\u0103?\u201d), critica-prevenire (\u201eV\u0103 recomand s\u0103 trage\u021bi propriile concluzii din cele \u00eent\u00e2mplate.\u201d), critica-cerin\u021b\u0103 (\u201eV\u0103 cer s\u0103 corecta\u021bi imediat aceste gre\u0219eli.\u201d), critica-\u00eencurajare (\u201eNu-i nimic. Oricine poate gre\u0219i. Data viitoare va fi mai bine.\u201d), critica-temere (\u201eM\u0103 nelini\u0219te\u0219te faptul c\u0103 \u00eenc\u0103 nu a\u021bi \u00een\u021beles ce ave\u021bi de pierdut dac\u0103 ve\u021bi continua a\u0219a.\u201d), critica-observa\u021bie (\u201eNu pot fi mul\u021bumit de comportamentul acesta nepoliticos.\u201d). (Gheorghe Ar\u0103d\u0103voaice, \u201eMotiva\u021bia. Metode \u0219i tehnici de motivare\u201d, p. 126-127)<\/p>\n
\nSunt mai motiva\u021bi s\u0103 realizeze anumite lucruri cei care cred c\u0103 aceasta a fost alegerea lor, dec\u00e2t cei c\u0103rora lucrul le-a fost impus. Chiar \u0219i iluzia alegerii este un factor motiva\u021bional, de aceea este util s\u0103 expunem elevilor mai multe lucruri de f\u0103cut, din care ei s\u0103 aleag\u0103 unul, fiind astfel motiva\u021bi s\u0103 lucreze pentru c\u0103 a\u0219a au ales ei.<\/p>\n
\nNu mereu ceea ce crede profesorul c\u0103 motiveaz\u0103, \u00eel \u0219i motiveaz\u0103 real pe elev. De exemplu, dac\u0103 dore\u0219te s\u0103-\u0219i motiveze elevii\u00a0 \u0219i-i anun\u021b\u0103 c\u0103 vor primi plusuri \u00een catalogul personal acei elevi care vor termina primii de rezolvat o sarcin\u0103 u\u0219oar\u0103, e clar c\u0103 tot elevii buni vor reu\u0219i acest lucru, ceea ce nu neap\u0103rat c\u0103-i va motiva \u0219i \u00een niciun caz nu-i va motiva pe cei slabi sau care lucreaz\u0103 \u00eencet. Util\u0103 este, \u00een acest caz, o diferen\u021biere a sarcinilor de lucru, apoi precizarea elementului motivant.
\n\u00cen contextul \u00een care dorim ca to\u021bi elevii s\u0103 devin\u0103 motiva\u021bi, ar trebui s\u0103 acord\u0103m o aten\u021bie sporit\u0103 timpului pe care \u00eel aloc\u0103m r\u0103spunsurilor elevilor. Paradoxal, oferim mai mult timp de g\u00e2ndire \u0219i de r\u0103spuns elevilor capabili. Astfel, exact elevii \u201ecare au cea mai mare nevoie de un r\u0103gaz au cele mai mici \u0219anse s\u0103-l ob\u021bin\u0103.\u201d (John Hattie, \u201e\u00cenv\u0103\u021barea vizibil\u0103. Ghid pentru profesori\u201d, p. 156)<\/p>\n
\nDac\u0103 unui elev i se cere s\u0103 \u00eenve\u021be, de exemplu, verbul, preciz\u00e2ndu-se ce anume va trebui s\u0103 \u0219tie despre verb la sf\u00e2r\u0219itul orei, el va reu\u0219i s\u0103-\u0219i analizeze singur propria \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i \u00ee\u0219i va putea chiar prezice performan\u021ba printr-o autoevaluare corect\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, un obiectiv formulat vag, f\u0103r\u0103 criterii de performan\u021b\u0103, nu-i ofer\u0103 elevului niciun fel de motiva\u021bie. E ca \u0219i cum cineva ne-ar spune: Intr\u0103 \u00een ma\u0219in\u0103 \u0219i condu. Iar c\u00e2nd ajungem (dac\u0103 ajungem) la destina\u021bie, ne-ar spune: A\u021bi ajuns la destina\u021bie. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 la destina\u021bie ni s-ar cere, de exemplu: Condu mai departe.? De aceea, e justificat s\u0103 li se precizeze elevilor \u00een ce condi\u021bii se va produce performan\u021ba. Nu: Transcrie verbele din text., ci: Transcrie din text trei verbe la moduri diferite, relevante pentru ac\u021biunile protagonistului.<\/p>\n
\nS\u0103 se adreseze fiec\u0103rui elev, cunosc\u00e2ndu-i numele; s\u0103 asculte cu aten\u021bie ce spune fiecare elev; s\u0103 se accepte pe sine a\u0219a cum este; s\u0103 fie sincer cu elevii; s\u0103 \u00eei respecte, invit\u00e2ndu-i astfel la o bun\u0103 disciplin\u0103; s\u0103 nu ia \u00een mod personal lipsa r\u0103spunsurilor elevilor; s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 pozitiv despre sine \u0219i despre elevi; s\u0103-\u0219i adapteze traseul pentru a oferi \u00eendrumare; s\u0103 explice p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd to\u021bi elevii \u00een\u021beleg; s\u0103 ofere c\u00e2t mai multe modalit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare.
\nFormula a celor 4A
\nAten\u021bia – ar\u0103tat\u0103 elevilor sub forma unei ascult\u0103ri active, empatice
\nAprecierea – folosirea oric\u0103rui prilej pentru a valoriza elevii ce-\u0219i \u00eendeplinesc sarcinile
\nAcceptarea – elevii trebuie s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a fi ei \u00een\u0219i\u0219i, respecta\u021bi pentru unicitatea lor
\nAprobarea – reac\u021bie care ar trebui s\u0103 fie prompt\u0103, duc\u00e2nd astfel la cre\u0219terea stimei de sine \u0219i la dorin\u021ba de a fi mai performant pe viitor, pentru a nu dezam\u0103gi, ci a confirma \u00eencrederea).<\/p>\n
\n1. Ar\u0103d\u0103voaice, Gheorghe, Motiva\u021bia. Metode \u0219i tehnici de motivare, Ed. Antet
\n2. Boncu, \u0218tefan, Procese interpersonale, Ed. Institutul European, Ia\u0219i, 2005
\n3. Fulger, Elena, Motiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, Ed. Bibliotheca, T\u00e2rgovi\u0219te, 2011
\n4. Hattie, John, \u00cenv\u0103\u021barea vizibil\u0103. Ghid pentru profesori, Ed. Trei, Bucure\u0219ti, 2014
\n5. P\u00e2ni\u0219oar\u0103, Georgeta, P\u00e2ni\u0219oar\u0103, Ion-Ovidiu, Motivarea eficient\u0103. Ghid practic, Ed. Polirom, Ia\u0219i, 2005
\n6.\u00a0Roco, Mihaela, Creativitate \u0219i inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103, Ed. Polirom, Ia\u0219i, 2000.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"