Educa\u0163ia incluziv\u0103, dup\u0103 defini\u0163iile consacrate, este o strategie care contribuie la construirea unei societ\u0103\u0163i inclusive, deschise, care permite tuturor copiilor \u015fi adul\u0163ilor, indiferent de gen, ras\u0103, dizabilit\u0103\u0163i, s\u0103 participe \u015fi s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii. Sunt apreciate \u015fi respectate diferen\u0163ele, iar la nivel de politici, institu\u0163ii \u015fcolare \u015fi practici pedagogice, sunt comb\u0103tute discrimin\u0103rile de orice fel. Acest ideal – de fapt, misiune \u015fi defini\u0163ie a educa\u0163iei incluzive – poate fi cuprins \u00eentr-o \u201cpedagogie a speran\u0163ei\u201d, ca practic\u0103 \u015fi exerci\u0163iu zilnic, la clas\u0103, \u00een timpul liber sau \u00een alte activit\u0103\u0163i, pe care defini\u0163iile oficiale le denumesc extracurriculare –\u00a0 vr\u00e2nd, parc\u0103, s\u0103 separe formarea g\u00e2ndirii, a voin\u0163ei \u015fi a afectivit\u0103\u0163ii de transmiterea seac\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor \u2013 \u201cpredarea\u201d. Mai urmeaz\u0103…\u201dprimirea\u201d, \u015fi avem un… proces verbal.
\n<\/p>\n
\u201cEduca\u0163ia are dificila misiune de a transmite o cultur\u0103 acumulat\u0103 de secole, dar \u015fi o preg\u0103tire fa\u0163\u0103 de un viitor, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, imprevizibil.<\/em>\u201d\u00a0Jacques Delors<\/p>\n Un sistem incluziv recunoa\u015fte dreptul tuturor copiilor de a fi educa\u0163i \u00eempreun\u0103 \u015fi consider\u0103 c\u0103 educa\u0163ia tuturor copiilor este la fel de important\u0103. Sistemul educa\u0163ional care separ\u0103 copiii unii de al\u0163ii \u015fi care consider\u0103 c\u0103 elevii mai capabili sunt mai importan\u0163i\u00a0 \u015fi demni de apreciere nu va fi considerat un sistem incluziv.<\/p>\n Educa\u0163ia incluziv\u0103 \u00eenseamn\u0103, la nivelul \u015fcolii \u015fi al clasei, inova\u0163ie, imagina\u0163ie, frumuse\u0163e, tot ceea ce adaug\u0103 \u00een mintea \u015fi afectivitatea copiilor motiva\u0163ia profund\u0103 de a fi \u015fi de a \u015fti. Introducerea fireasc\u0103 \u00een lec\u0163ii a lumii \u00eenconjur\u0103toare, ca surs\u0103 de miracole \u015fi de inspira\u0163ie, s\u0103 \u015ftim cum au tr\u0103it oamenii din alte culturi, cum s-au descurcat \u00een situa\u0163ii dificile, cum s-au luptat colectivit\u0103\u0163ile umane de-a lungul timpului cu dificult\u0103\u0163ile. Chiar \u015fi \u00eentr-o lec\u0163ie de matematic\u0103, sau de \u015ftiin\u0163e, a crea o… poveste, introduce o dimensiune neb\u0103nuit\u0103 a creativit\u0103\u0163ii, a introduce elemente de umor \u015fi de bucurie de a fi, \u00eenseamn\u0103… altceva \u2013 de fapt, ceea ce trebuie s\u0103 fie \u2013 o lec\u0163ie frumoas\u0103, adecvat\u0103 \u015fi fireasc\u0103, a\u015fa cum este via\u0163a. \u015ei \u00een care to\u0163i copiii s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 noutatea \u015fi bucuria descoperirii, s\u0103 fie ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n \u00cen aproape toate programele de preg\u0103tire a unui cadru didactic, cursan\u0163ilor li se spune c\u0103 \u00een planificarea lec\u0163iilor \u015fi a unit\u0103\u0163ilor trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 identifice \u015fi s\u0103 ordoneze obiectivele, apoi s\u0103 selec\u0163ioneze con\u0163inutul \u015fi materialele, apoi s\u0103-\u015fi aleag\u0103 metodele cele mai adecvate \u015fi apoi s\u0103 decid\u0103 asupra procedurilor de evaluare. De asemenea, se recunosc principiile c\u0103l\u0103uzitoare \u00een care domin\u0103 ideea c\u0103, \u00eenv\u0103\u0163area copiilor merge de la concret la abstract, de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la complex \u015fi de la manipulare activ\u0103 la conceptualizare simbolic\u0103. Acest model, obiective-con\u0163inut-metode-evaluare poate conduce la un model de g\u00e2ndire mecanic, neadecvat procesului de predare \u015fi atunci ar trebui s\u0103 \u0163inem seama c\u0103 imagina\u0163ia copiilor este cel mai puternic \u015fi mai energic instrument de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n Abordarea organic\u0103 a procesului de predare, prin care se pune \u00een prim-plan semnifica\u0163ia, ne \u00eencurajeaz\u0103 s\u0103 vedem lec\u0163iile sau unit\u0103\u0163ile mai degrab\u0103 ca pe ni\u015fte pove\u015fti bune de spus dec\u00e2t ca pe ni\u015fte seturi de obiective ce trebuie atinse.\u00a0 Noi, cadrele didactice, trebuie s\u0103 folosim puterea formei pe care o are povestea pentru a preda orice con\u0163inut \u00eentr-un mod captivant \u015fi plin de \u00een\u0163eles.<\/p>\n Un model alternativ pentru planificarea pred\u0103rii \u0163ine cont de Modelul formei pove\u015ftii<\/em>, care con\u0163ine c\u00e2teva puncte importante al con\u0163inutului transmis: \u00cen \u201cnara\u0163iunea\u201d profesorului trebuie s\u0103 domine un principiu puternic al coeren\u0163ei \u015fi un criteriu pentru tot ce este relevant \u00een orice poveste bun\u0103. Fiecare item irelevant, care nu duce mai departe povestea, duce la pierderea interesului elevului. Un model pentru predare care se inspir\u0103 din puterea pove\u015ftii va asigura ideea c\u0103 stabilim un conflict sau un sim\u0163 al tensiunii dramatice la \u00eenceputul lec\u0163iilor \u015fi al unit\u0103\u0163ilor de predare. Astfel cre\u0103m ni\u015fte expectan\u0163e pe care le vom satisface la final. Acest ritm al expectan\u0163ei \u015fi al satisfac\u0163iei ne va da un principiu pentru selec\u0163ionarea exact\u0103 a con\u0163inutului.<\/p>\n \u00cen mod firesc, omul g\u00e2nde\u015fte interdisciplinar. De altfel, practica social\u0103 nici nu cunoa\u015fte probleme unidisciplinare, dimpotriv\u0103, ea reclam\u0103 – pentru adecvarea demersurilor teoretice-deschiderea \u015fi comprehensiunea spre \u015fi pentru toate domeniile cunoa\u015fterii. \u00cenf\u0103ptuirea acestui deziderat este cu at\u00e2t mai stringent\u0103 cu c\u00e2t ast\u0103zi nu se mai poate concepe solu\u0163ionarea corespunz\u0103toare a unei probleme f\u0103r\u0103 a \u0163ine seama de toate laturile g\u00e2ndirii \u015ftiin\u0163ifice, de \u00eembinarea tuturor domeniilor cunoa\u015fterii \u00eentr-un tot unitar.<\/p>\n Ne putem permite astfel, s\u0103 cre\u0103m o poveste \u00een jurul fiec\u0103rui con\u0163inut de studiu al programei \u015fcolare, s\u0103 intersect\u0103m diferite arii curriculare, s\u0103 ignor\u0103m limitele stricte ale disciplinelor, c\u0103ut\u00e2ndu-se teme comune diferitelor obiecte de studiu. Interdisciplinaritatea presupune dep\u0103\u015firea unor grani\u0163e, eliminarea unor cadre rigide, ca domenii exclusive ale unei discipline, transferul de rezultate de la o disciplin\u0103 la alta \u00een vederea unei explic\u0103ri mai profunde a fenomenelor, realiz\u00e2ndu-se astfel o coordonare a diverselor unghiuri de vedere \u00een locul predomin\u0103rii unuia dintre ele, situa\u0163ie care poate duce la o imagine unilateral\u0103 asupra educa\u0163iei \u015fi implicit la restr\u00e2ngerea rolului s\u0103u \u00een societate.<\/p>\n Profesorul, indiferent de disciplina pe care o pred\u0103, poate \u015fi trebuie s\u0103 realizeze interdisciplinaritatea, s\u0103 aib\u0103 o concep\u0163ie interrelat\u0103 asupra fenomenelor, \u00een situa\u0163iile \u00een care forma\u0163ia \u015fi perfec\u0163ionarea sa ulterioar\u0103 s-au realizat pe baza unei viziuni unitare. Numai astfel el va putea actiona corespunz\u0103tor pe linia form\u0103rii unei concep\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice despre lume \u015fi via\u0163\u0103, pe linia \u00eent\u0103ririi caracterului instrumental, opera\u0163ional \u015fi \u00een acela\u015fi timp func\u0163ional al cuno\u015ftin\u0163elor pe linia cre\u015fterii randamentului \u015fcolar.<\/p>\n \u00cen acest tip de abordare, con\u0163inuturile pierd din importan\u0163\u0103, centrarea fiind pe metacogni\u0163ie \u015fi \u201ca \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u00eenve\u0163i\u201d. Competen\u0163ele complexe au un character generic, ele pot fi transferate \u00een context de via\u0163\u0103 cotidian\u0103, \u00een afara clasei.<\/p>\n Temele cross-curriculare vin \u00een sprijinul unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt incluziv, trec dincolo de curriculum tradi\u0163ional, pentru a explora lumea complex\u0103 \u015fi interactiv\u0103 \u00een care tr\u0103im \u015fi pentru a r\u0103spunde intereselor \u015fi nevoilor de educa\u0163ie ale tinerilor.<\/p>\n Spre exemplu, \u00een cadrul orelor de matematic\u0103, putem invita elevii la o incursiune \u00een lumea formelor, ceea ce \u00een mod obi\u015fnuit, se chem\u0103 Geometrie, una dintre cele mai batr\u00e2ne \u015ftiin\u0163e.\u00a0 \u00cen relatarea noastr\u0103 nu trebuie s\u0103 omitem izvorul impresionant de cuno\u015ftin\u0163e, acel \u201cA fost odat\u0103, \u00een Antichitate\u201d, \u00een care descoperim elevilor personajele principale ale pove\u015ftii pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o ascult\u0103m \u015fi acest lucru \u00eel putem realiza chiar prin cuvintele matematicianului englez N. Whitehead care spunea c\u0103 \u201cA face geometrie, fara a\u2013l pomeni pe Euclid este la fel cum ai juca piesa Hamlet, fara Hamlet<\/em>\u201d. Supranumit de urmasi \u201cparintele geometriei\u201d, Euclid a fost primul care a reusit sa defineasca aceste notiuni abstracte punctul, dreapta, planul. De ce nu? Pentru a cre\u015fte interesul acestora, putem merge mai departe, pe firul pove\u015ftii, s\u0103 facem leg\u0103tura geometriei cu\u00a0 poe\u0163i care, la r\u00e2ndul lor au fost captiva\u0163i de aceste no\u0163iuni care le-au permis s\u0103 priveasc\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor cu al\u0163i ochi. Nichita St\u0103nescu afirm\u0103: Este bine de amintit \u00een demersul nostru didactic, pentru a \u00eent\u0103ri fenomenul interdisciplinar, pentru a contura in aceasta aventur\u0103 de cunoa\u015ftere a matematicii, personaje de referin\u0163\u0103 din cultura rom\u00e2neasc\u0103, Dan Barbilian, care \u015fi-a f\u0103cut apari\u0163ia \u00eent\u00e2i ca poet \u015fi pe urm\u0103 ca matematician. Crea\u0163iile literare au fost semnate cu pseudonimul, Ion Barbu, numele bunicului s\u0103u. Dup\u0103 1930 \u00eens\u0103\u00a0 s-a consacrat exclusiv matematicii impun\u00e2ndu-se prin crea\u0163iile sale de geometrie \u015fi algebr\u0103.<\/p>\n Studiile\u00a0 f\u0103cute la Viena \u015fi Berlin l-au apropiat pe Eminescu de operele unor nume cunoscute \u015fi recunoscute ale \u015ftiin\u0163ei, familiariz\u00eendu-l totodat\u0103\u00a0 cu teoriile\u00a0 \u015ftiin\u0163ifice ale momentului. In sprijinul acestei afirma\u0163ii stau nu numai poemele sale, ci \u015fi \u00eensemn\u0103rile referitoare la chestiuni legate de Fizic\u0103. Virtu\u0163ile\u00a0 curiozit\u0103\u0163ii au f\u0103cut ca un mare poet al culturii noastre s\u0103 fie\u00a0 puternic atras de cuno\u015ftin\u0163ele\u00a0 \u015ftiin\u0163ifice ale timpului s\u0103u, aceasta devenind uneori chiar izvor al propriei crea\u0163ii. Eminescu detinea informatii cu privire Mul\u0163i copii \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i atunci c\u00e2nd descriu \u00een cuvinte sau \u00een simboluri ceea ce v\u0103d, la geometrie, sau ceea ce pot sim\u0163i atunci c\u00e2nd manipuleaza formele geometrice. Transferul de la enun\u0163ul problemei spre identificarea mental\u0103 a formelor cu care se opereaz\u0103 se poate opri brusc, din lipsa pun\u0163ilor de leg\u0103tur\u0103 dintre percep\u0163i \u015fi reprezentare. Trebuie s\u0103-i d\u0103m fiec\u0103rui elev \u015fansa de a-\u015fi atinge poten\u0163ialul maxim \u015fi s\u0103-i oferim fiec\u0103ruia povestea \u00een care se poate implica activ \u00een rezolvarea sarcinilor de lucru care s\u0103-l duc\u0103 pe o alt\u0103 treapt\u0103 a cunoa\u015fterii. Astfel c\u0103, \u00een introducerea numerelor \u00eentregi putem porni de la cuvintele matematicianului Leopold Kronecker \u201cDumnezeu a f\u0103cut numerele naturale, toate celelalte numerele sunt rezultatul muncii omului<\/em>\u201d. Cre\u0103m povestea numerelor \u00eentregi care nu au existat p\u00e2n\u0103 nu s-a descoperit \u015fi num\u0103rul zero care reprezenta\u00a0 din punct de vedere cantitativ nimicul care a primit o reprezentare simbolic\u0103, apoi pas cu pas s-a demonstrat c\u0103 \u201cacest nimic\u00a0 poate tot\u201d \u015fi are o mare influen\u0163\u0103 \u00een opera\u0163iile cu numere. Aplica\u0163iile vor fi bazate pe multe exemple practice, putem adapta modu\u015f \u00een care elevul poate r\u0103spunde cerin\u0163elor. Dialogul trebuie s\u0103 ocupe un rol important \u00een poveste, trebuie s\u0103 le d\u0103m voie elevilor s\u0103 r\u0103spund\u0103 oral, s\u0103 le permitem s\u0103 demonstreze cuno\u015ftin\u0163ele care le au prin utilizarea mijloacelor practice \u015fi s\u0103 utiliz\u0103m ca instrumente ale pove\u015ftii manuale \u015fi fi\u015fe de lucru care sunt adaptate experien\u0163elor elevilor.<\/p>\n Idealul at\u00e2t al cadrelor didactice c\u00e2t \u015fi al elevilor este ca lec\u0163ia s\u0103 fie o corela\u0163ie armonioas\u0103 interdisciplinar\u0103, s\u0103 fim surprin\u015fi de momente de \u201cpoveste \u00een poveste\u201d care s\u0103 fie o completare a ideii de la care am pornit, s\u0103 realiz\u0103m \u00eempreun\u0103 un compendiu de referin\u0163\u0103, o poveste, \u00een care elevii s\u0103 se implice activ, s\u0103 fie actorii principali, remarca\u0163i \u015fi \u00eencuraja\u0163i s\u0103 descopere tainele\u00a0 prin formarea unor competen\u0163e, dar mai ales a unor valori \u015fi atitudini esen\u0163iale pentru via\u0163a cotidian\u0103 \u00een societatea actual\u0103 iar profesorul s\u0103 aib\u0103 satisfac\u0163ia \u00eent\u0103ririi afirma\u0163iei lui Eduard Claparede \u015fi anume c\u0103 \u201clec\u0163ia trebuie s\u0103 fie un r\u0103spuns!<\/em>\u201d al tuturor \u00eentreb\u0103rilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Educa\u0163ia incluziv\u0103, dup\u0103 defini\u0163iile consacrate, este o strategie care contribuie la construirea unei societ\u0103\u0163i inclusive, deschise, care permite tuturor copiilor \u015fi adul\u0163ilor, indiferent de gen, ras\u0103, dizabilit\u0103\u0163i, s\u0103 participe \u015fi s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103 \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii. Sunt apreciate \u015fi respectate … Cite\u0219te continuarea
\n1. Identificarea importan\u0163ei:
\nCe este mai important \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o tem\u0103?
\nCare sunt lucrurile afective pe care le con\u0163ine \u015fi care \u00eei implic\u0103 pe elevi?
\n2. Identificarea opozi\u0163iilor binare:
\nCare dintre opozi\u0163iile binare puternice \u00eenglobeaz\u0103 cel mai bine importan\u0163a temei?
\n3. Organizarea con\u0163inutului \u00een forma pove\u015ftii:
\nCe con\u0163inut poate fi exprimat \u00een modul cel mai dramatic\u00a0 pentru a da semnifica\u0163ie temei?
\n4. Concluzie:
\nModalitatea de a aduna la un loc materialul de care ne-am ocupat \u00een con\u0163inutul lec\u0163iei difer\u0103 \u00een func\u0163ie de gradul de experimentare a cadrelor didactice \u015fi se va ar\u0103ta \u00een mod clar \u015fi coerent rela\u0163iile dintre elementele de noutate \u015fi cele deja utilizate. Totul trebuie s\u0103 prind\u0103 contur \u015fi semnifica\u0163ie.
\n5. Evaluarea:
\nTema a fost \u00een\u0163eleas\u0103? Imporan\u0163a ei a fost priceput\u0103? Con\u0163inutul a fost \u00eenv\u0103\u0163at?<\/p>\n
\n– \u201dM-au interesat Dialogurile lui Platon, dar trebuie s\u00e3 m\u00e3rturisesc c\u00e3 asez mai presus de ele postulatele lui Euclid pe care le-am parcurs tot atunci, adic\u00e3 \u00een anii form\u00e3rii mele intelectuale…”.
\n– „Geometrii folosesc figuri vizibile si judec\u00e3 pe ele, dar ei nu se g\u00e2ndesc la aceste figuri, ci la altele, cu care seam\u00e3n\u00e3, dar care nu pot fi v\u00e3zute dec\u00e2t \u00een minte”.
\n– …\u00cen univers url\u00e3 un punct \/ de durerea unui cerc \/ care-l \u00eenconjoar\u00e3” (Spirit de haiku). Foarte frumoas\u0103 acest\u0103 descriere a centrului unui cerc.
\n– Ca s\u00e3 te \u00eendoiesti de linia dreapt\u00e3 \/ trebuie s\u00e3 stii mai \u00eent\u00e2i din c\u00e2te puncte \/ e f\u00e3cut\u00e3…”<\/p>\n
\nla viteza luminii\u00a0 si a imbinat armonios aceste cunostinte \u00een: \u201cLa steaua care-a r\u0103s\u0103rit \/ E-<\/em>
\n o cale at\u00e2t de lung\u0103, \/ C\u0103 mii de ani i-au trebuit \/ Luminii s\u0103 ne \u2013ajung\u0103. \/ Poate de mult s-<\/em>
\n a stins din drum \/ \u00cen dep\u0103rt\u0103ri albastre, \/ Iar raza ei abia acum \/Luci vederii noastre…<\/em>\u201c<\/p>\n
\nAceasta nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat o problem\u0103 de dizabilitate, ci doar o anumit\u0103 dificultate \u00een crearea unor asocieri – \u015ftim foarte bine fenomenul… vederii \u00een spa\u0163iu, care \u00eenseamn\u0103 o anumit\u0103 iluzie optic\u0103, care \u00een foarte multe min\u0163i, capabile de altfel, nu se realizeaz\u0103.\u00a0 Cum putem face adapt\u0103ri ale clasei noastre, pentru a aborda gama complet\u0103 de nevoi de \u00eenv\u0103\u0163are? Solu\u0163ii posibile ne ofer\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul diferen\u0163iat. Diferen\u0163ierea ar trebui s\u0103 fie o practic\u0103 incluziv\u0103 obi\u015fnuit\u0103 in activitatea la clas\u0103.<\/p>\n