Prezentul literar se confrunt\u0103, din nefericire, cu o latur\u0103 a limitelor: num\u0103rul limitat al micilor cititori, bariera decifr\u0103rii textului literar \u00eenc\u0103 din anii gimnaziului sau tendin\u021ba creativit\u0103\u021bii de a se \u00eendrepta \u00eenspre limita insuficien\u021bei. \u00cen acest context, profesorul poate folosi textele copil\u0103riei pentru a-\u0219i atrage elevii \u00eenspre literatur\u0103, pentru a le descifra leg\u0103tura dintre multiplele no\u021biuni teoretice \u0219i crearea textului \u00een sine, al\u0103turi de modalitatea de a o realiza, dar \u0219i pentru a-i ajuta s\u0103-\u0219i pun\u0103 \u00een func\u021biune resursele creativit\u0103\u021bii (uitate parc\u0103 undeva la limita dintre \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar \u0219i cel gimnazial). Un astfel de text este \u0219i \u201eUra! Elefantul m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d scris de Octav Pancu-Ia\u0219i din \u0219i cu dragoste fa\u021b\u0103 de cei mici.
\n<\/p>\n
+\/- creativitatea \u0219colarilor<\/strong><\/p>\n Contextul orelor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een cazul elevilor din ciclul gimnazial are tendin\u021ba de a se limita, din nefericire, la studierea unor texte literare cu scopul de a analiza exemple ilustrative ale unor specii literare, pun\u00e2nd pe plan secund activit\u0103\u021bile legate de imagina\u021bia micilor cititori. Ad\u0103ug\u00e2nd la aceasta faptul c\u0103 num\u0103rul celor care practic\u0103 \u201electura de pl\u0103cere\u201d \u00een r\u00e2ndul grupului \u021bint\u0103 pare s\u0103 scad\u0103, nu cred c\u0103 exist\u0103 dubii cu privire la explica\u021bia pe care le-o putem oferi celor care afirm\u0103 \u201eCopiii din ziua de azi (parc\u0103) nu mai au imagina\u021bie\u201d. \u00centr-adev\u0103r, nici nu intr\u0103 \u00een discu\u021bie existen\u021ba creativit\u0103\u021bii at\u00e2ta timp c\u00e2t acas\u0103 \u00ee\u0219i v\u0103d p\u0103rin\u021bii dependen\u021bi de telefon\/ tablet\u0103, iar la \u0219coal\u0103 literatura se limiteaz\u0103 la termeni \u0219tiin\u021bifici, memorare sau demonstra\u021bii. Astfel c\u0103 putem vorbi despre elevi cu o creativitate \u201esubdezvoltat\u0103\u201d; cu alte cuvinte, majoritatea elevilor din clase de nivel mediu (a V-a, a VI-a, de pild\u0103) nu sunt suficient dezvolta\u021bi din punctul de vedere al poten\u021bialului creator, s\u0103 spunem, \u201ede dorit\u201d la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 at\u00e2t din perspectiva abilit\u0103\u021bilor exersate \u00een context \u0219colar, c\u00e2t \u0219i din cea a dezvolt\u0103rii personale (nu cumva uit\u0103 prea repede copil\u0103ria?).<\/p>\n Iat\u0103 de ce am considerat bine-venit apelul la texte literare care (aparent) se preteaz\u0103 la pre\u0219colari; \u00eei punem fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu texte haioase, u\u0219or de descifrat, deci \u00eei atragem \u00eenspre opera literar\u0103; le oferim exemple accesibile de bun\u0103 practic\u0103, a\u0219adar le deschidem drumul procesului creativ. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, \u00eencerc\u0103m o recuperare a timpului pierdut.<\/p>\n Povestirea lui Octav Pancu-Ia\u0219i<\/strong><\/p>\n \u201eUra! Elefantul m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d este una dintre operele prin intermediul c\u0103rora Octav Pancu-Ia\u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 imaginea de scriitor dedicat misiunii sale: aceea de a oferi copiilor pove\u0219ti savuroase cu substrat educativ.<\/p>\n \u00cenc\u0103 din titlu, autorul atrage aten\u021bia cititorului prin folosirea interjec\u021biei \u201eUra!\u201d, care induce starea de \u00eenc\u00e2ntare; aceasta este imediat detaliat\u0103 printr-o propozi\u021bie simpl\u0103: \u201eElefantul m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d, al c\u0103rei subiect articulat hot\u0103r\u00e2t sugereaz\u0103 faptul c\u0103 personajul principal este un anumit elefant \u2013 bine cunoscut scriitorului –\u00a0 (Elefantescu-Elef\u0103n\u021bel-C\u00e2t-Un-Deal-De-Mititel \u2013 dup\u0103 cum o dezv\u0103luie ulterior textul) ce provoac\u0103 bucurie prin simpla ac\u021biune de a m\u00e2nca. Cu alte cuvinte, \u00een calitate de element de paratext, titlul anticipeaz\u0103 con\u021binutul operei: elefantul reu\u0219e\u0219te dep\u0103\u0219easc\u0103 problema hr\u0103nirii, ceea ce aduce fericire \u0219i bun\u0103-dispozi\u021bie.<\/p>\n Aspectul de poveste al scriiturii lui Pancu-Ia\u0219i se \u021bese \u00eentr-o manier\u0103 ginga\u0219\u0103, incipitul deschiz\u00e2nd por\u021bile unei lumi feerice, ce se vrea a fi puternic ancorat\u0103 \u00een realitate, prin propunerea adresat\u0103 celor mici (\u201ecopiii \u00een primul r\u00e2nd\u201d) de a asocia p\u0103m\u00e2ntul cu un m\u0103r. Firul narativ e unul simplu: plictisindu-se \u201ejoia trecut\u0103\u201d, povestitorul \u00ee\u0219i viziteaz\u0103 bunul prieten din India, elefantul Elefantescu-Elefant-C\u00e2t-Un-Munte-De-\u00cenalt; \u00eel g\u0103se\u0219te pl\u00e2ng\u00e2nd din pricina faptului c\u0103 fiul s\u0103u, Elefantescu-Elef\u0103n\u021bel-C\u00e2t-Un-Deal-De-Mititel, face mofturi la m\u00e2ncare de\u0219i a fost tratat de trei dintre cei mai buni medici. Atunci, naratorul \u00eel duce pe Elefantescu-Elef\u0103n\u021bel-C\u00e2t-Un-Deal-De-Mititel la Bucure\u0219ti, \u00eel pune la mas\u0103 cu fiii s\u0103i, iar acestuia \u00eei revine pofta de m\u00e2ncare. \u00cen final, Octav Pancu-Ia\u0219i \u00eendeamn\u0103 copiii s\u0103 m\u0103n\u00e2nce cu poft\u0103 tot din farfurie, iar dac\u0103 doresc s\u0103 \u00eel cheme pe acest elefant trimi\u021b\u00e2nd o scrisoare tat\u0103lui acestuia.<\/p>\n Mai mult, opera \u201eUra! Elefantul m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d dezv\u0103luie dubla inten\u021bie a autorului: aceea de a conduce copiii \u00een universul pove\u0219tilor, oferindu-le \u00een acela\u0219i timp \u0219i o pova\u021b\u0103. Aceasta nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eembine fic\u021biunea cu realitatea, dup\u0103 cum copil\u0103ria \u00eens\u0103\u0219i este construit\u0103 dup\u0103 principiile jocului, un amestec debordant de fantezie \u0219i pragmatism.<\/p>\n Astfel, pentru a induce spiritul ludic, Octav Pancu-Ia\u0219i apeleaz\u0103 la personaje animaliere, elefan\u021bii, ale c\u0103ror nume rimate sunt sugestive pentru dimensiunea lor (Elefantescu-Elefant-C\u00e2t-Un-Munte-De-\u00cenalt, Elefantescu-Elef\u0103n\u021bel-C\u00e2t-Un-Deal-De-Mititel) sau pentru meseria pe care o practic\u0103 (Dovleac-Are-Pentru-Toate-Leac, Pun-Comprese-S\u0103-Vedem-Ce-Iese, Cine-Trece-Pe-La-Mine-Se-Face-Bine). Totodat\u0103, folosind procedeul hiperboliz\u0103rii (\u201e\u00eei b\u0103g\u0103 \u00een g\u00e2t un polonic (o linguri\u021b\u0103, v\u0103 da\u021bi seama, ar fi fost prea mic\u0103 pentru o gur\u0103 de elefant.)\u201d), accentueaz\u0103 imensitatea elefan\u021bilor \u0219i a lumii \u00een care tr\u0103iesc, iar personalizarea acestora (\u201e-Salat\u0103 de f\u00e2n vrei? \u00eel \u00eembia tat\u0103l.\u201d), specific\u0103 basmelor, are rolul de a eviden\u021bia inten\u021bia scriitorului: crearea unei lumi feerice. \u00cen plus, aceast\u0103 lume se vrea a fi \u00eentrep\u0103truns\u0103 cu realitatea \u00een care tr\u0103iesc copiii, cititorii acestei opere, fapt pentru care Octav Pancu-Ia\u0219i apeleaz\u0103 la implicarea afectiv\u0103, at\u00e2t a sa (\u201e\u00eei spusei eu cu lacrimi \u00een glas\u201d), c\u00e2t \u0219i a lectorului (\u201ev\u0103 da\u021bi seama\u201d), dar \u0219i la un final asem\u0103n\u0103tor cu o moral\u0103 (\u00eendeamn\u0103 copiii s\u0103 cread\u0103 cele povestite \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be din p\u0103\u021bania elef\u0103n\u021belului c\u0103 e important s\u0103 m\u0103n\u00e2nce tot din farfurie). \u0218i pentru ca povestea s\u0103 nu se \u00eencheie \u00eentr-un ton solemn datorat pove\u021bei, scriitorul le propune s\u0103 \u00eel cheme pe Elefantescu-Elef\u0103n\u021bel-C\u00e2t-Un-Deal-De-Mititel s\u0103 li se al\u0103ture la mas\u0103.<\/p>\n \u00cen ansamblu, odat\u0103 cu scrierea \u201eUra! Elefantul m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d, Octav Pancu-Ia\u0219i creeaz\u0103 o oper\u0103 conform a\u0219tept\u0103rilor celor mici \u0219i celor mari, oferind dup\u0103 principiul fabulei, o poveste \u0219i o pova\u021b\u0103 pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n De la poveste la povestire<\/strong><\/p>\n Demersul educativ propus are, a\u0219adar, \u00een vedere, pe de o parte, re\u00eent\u00e2lnirea elevului cu opera literar\u0103 care l-a atras, care i-a pl\u0103cut; aceasta duce, cu certitudine, la o atitudine pozitiv\u0103 a lectorului fa\u021b\u0103 de text, la disponibilitatea acestuia de a se apropia de cel din urm\u0103, la instaurarea unei st\u0103ri de bun\u0103-dispozi\u021bie ce nu poate avea dec\u00e2t efecte pozitive. Pe de alt\u0103 parte, nivelul \u00eenalt de accesibilitate al unei astfel de scrieri \u00eei confer\u0103 elevului o doz\u0103 minim\u0103 de \u00eencredere \u00een momentul descifr\u0103rii textului, minim\u0103, dar suficient\u0103 pentru a-l \u00eencuraja s\u0103 porneasc\u0103 pe un drum anevoios (cel pu\u021bin din perspectiva sa). \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, din moment ce mesajul operei \u00eei e mai mult dec\u00e2t familiar, poate chiar \u00eei reprezint\u0103 o parte a trecutului s\u0103u, cititorul are impresia c\u0103 textul e \u201ede-al lui\u201d \u0219i va putea mai u\u0219or s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 procesul crea\u021biei, corel\u00e2ndu-l chiar cu diverse no\u021biuni teoretice.\u00a0 De aici, p\u00e2n\u0103 la a deveni, la r\u00e2ndul s\u0103u, creator nu mai e mult. \u0218i poate un alt beneficiu al abord\u0103rii unor astfel de opere literare este acela c\u0103 inclusiv noi, dasc\u0103lii, ne sim\u021bim din nou copii, ceea ce \u00eent\u0103re\u0219te leg\u0103tura pe care o avem cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103ceii.<\/p>\n Bibliografia operei:<\/strong><\/em> Prezentul literar se confrunt\u0103, din nefericire, cu o latur\u0103 a limitelor: num\u0103rul limitat al micilor cititori, bariera decifr\u0103rii textului literar \u00eenc\u0103 din anii gimnaziului sau tendin\u021ba creativit\u0103\u021bii de a se \u00eendrepta \u00eenspre limita insuficien\u021bei. \u00cen acest context, profesorul poate folosi … Cite\u0219te continuarea
\nPancu-Ia\u0219i, Octav, \u201e\u021aaraundevinerierajoi: antologie de schi\u021be \u0219i povestiri\u201d, Editura A.S.C.R., Cluj-Napoca, 2012, pp. 46-51.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"