Potrivit unor studii postdou\u0103miiste, inteligen\u021ba este factorul ce distruge egalitatea economic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i creeaz\u0103 diversitatea negativ\u0103. Ne propunem s\u0103 urm\u0103rim c\u00e2teva dintre cauzele ce au ajuns s\u0103 produc\u0103 frustr\u0103ri \u0219i inicvit\u0103\u021bi \u00een spa\u021biul educa\u021bional contemporan rom\u00e2nesc.
\n<\/p>\n
\u00centr-un studiu din 2002 , Richard Lynn \u0219i Tatu Vanhanen, profesori universitari recunoscu\u021bi \u00een spa\u021biul nordic, atingeau un subiect mult\u0103 vreme evitat: inteligen\u021ba ca surs\u0103 a diferen\u021bei. De\u0219i nu a produs acela\u0219i efect precum republicarea sa din 2006, sub titlul \u201eIQ and Global Inequality<\/em>\u201d, cartea din 2002 detaliaz\u0103 rezultatele analizei statistice a \u201eWorld Development Report<\/em>\u201d \u0219i ofer\u0103 verdictul urm\u0103tor: na\u021biunile cu IQ ridicat de\u021bin cornul abunden\u021bei, cele cu IQ sc\u0103zut nu-l pot atinge. Altfel spus, coeficientul de inteligen\u021b\u0103 al unui popor se afl\u0103 \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ponderea economic\u0103, recte politic\u0103, dar \u0219i cu legitimitatea, influen\u021ba \u0219i puterea \u00een lume<\/strong>. Na\u021biunea este definit\u0103 ca ansamblu de indivizi \u0219i autorii propun ideea c\u0103 na\u021biunile se comport\u0103 precum indivizii. Din acest fapt deriv\u0103 \u0219i concluzia lor care, inevitabil, spore\u0219te nemul\u021bumiri \u00een r\u00e2ndul cititorilor proveni\u021bi din \u021b\u0103rile \u201ecomp\u0103timite\u201d, cu IQ mediu sau sc\u0103zut. Un aspect extrem de important subliniat \u00eens\u0103 \u00eenainte de orice specula\u021bii este acela potrivit c\u0103ruia inteligen\u021ba\u00a0 este, \u00een mare parte, un factor ereditar, \u0219i nu unul dob\u00e2ndit sau restrictiv contextual<\/strong>. Din aceste dou\u0103 idei, se na\u0219te \u00eentrebarea: nu este posibil ca o astfel de perspectiv\u0103 s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 \u0219i anumite aspecte ale panoramei educa\u021bionale contemporane apar\u021bin\u00e2nd \u021b\u0103rii noastre?<\/p>\n Este necesar\u0103 observa\u021bia c\u0103 studiul prezent nu \u00ee\u0219i propune o miz\u0103 statistic\u0103 (deci, nu se bazeaz\u0103 pe date statistic ob\u021binute), ci se \u00eentemeiaz\u0103 pe o logic\u0103 speculativ\u0103 cu posibile complet\u0103ri ulterioare. Men\u021bion\u0103m c\u0103 urmeaz\u0103, totu\u0219i, a fi abordat un subiect ce poate isca nenum\u0103rate controverse. \u00cen fapt, subiectul inteligen\u021bei elevilor rom\u00e2ni este inepuizabil, iar studiul de fa\u021b\u0103 rezum\u0103 doar varianta \u00een care acest factor este motorul diferen\u021bei \u00een lumea \u0219colar\u0103 de azi caut\u0103 s\u0103 verifice necesitatea (?) unei astfel de legi \u00een mediul educa\u021bional contemporan. Se va \u00eencerca astfel aplicarea celor dou\u0103 optici \u2013 inteligen\u021ba ca element ereditar \u0219i raportul dintre IQ \u0219i bun\u0103stare (wealth<\/em>) \u2013 \u00een speran\u021ba clarific\u0103rii unor deficien\u021be de perspectiv\u0103. Este angoasant\u0103 u\u0219urin\u021ba cu care mediul educa\u021bional intern (de la beneficiar la educator), dar \u0219i cel extern (de la p\u0103rin\u021bi la comunitate \u0219i ansamblul mediatic) stigmatizeaz\u0103 elevii \u00een func\u021bie de diversitatea lor \u2013 adic\u0103 exact acel element de frontispiciu promovat \u00een \u0219i de c\u0103tre Uniunea European\u0103. Dac\u0103 totul \u201eavanseaz\u0103\u201d \u00een direc\u021bia gre\u0219it\u0103?<\/p>\n \u00cen \u021bara noastr\u0103, fost bloc sovietic \u0219i comunist, situa\u021bia are o alt\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103. Iar, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r inteligen\u021ba este ceva cu care te na\u0219ti, atunci cum po\u021bi \u00een\u021belege problema unui popor \u00eendoctrinat \u0219i conformist mult\u0103 vreme, cu o inteligen\u021b\u0103 defri\u0219at\u0103 de partid? Dac\u0103 inteligen\u021ba este ereditar\u0103, cum a reu\u0219it ea s\u0103 fie \u00eentemni\u021bat\u0103 \u00een perioada regimului? Genera\u021biile de \u201epionieri\u201d \u0219i alte elemente \u00eendoctrinate au dat na\u0219tere celor care azi tr\u0103iesc \u00eentre dou\u0103 lumi: spa\u021biul reminiscent al educa\u021biei par\u021bial comuniste, conservat \u00een familie, \u0219i spa\u021biul democratic al libert\u0103\u021bii de g\u00e2ndire \u0219i de moralitate civic\u0103. Ceea ce, pentru mul\u021bi, e un avantaj. Mai grav se arat\u0103 \u00eens\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 genera\u021bie, preg\u0103tit\u0103 \u00een parte la \u0219coala \u201edemocra\u021biei\u201d postdecembriste, cu excep\u021biile autodidacte, reflexive \u0219i cu spirit fin, pretind o lume complet nou\u0103 pentru genera\u021biile noi, dar nu au defini\u021bia \u201enoului\u201d. A\u0219adar, se reia vechiul conflict al genera\u021biilor. Ce ne intereseaz\u0103 aici este principiul inegalit\u0103\u021bii, pe care, indiferent de paravan, \u00eel implic\u0103 orice disput\u0103 de acest tip. Ca s\u0103-l elimine, conduc\u0103torii comuni\u0219ti au lansat parabola \u201etovar\u0103\u0219ului\u201d, instaur\u00e2nd isteria unei pretinse \u0219i generalizate egalit\u0103\u021bi \u00eentre indivizii na\u021biunii. \u00cen aceste condi\u021bii, situa\u021bia \u021b\u0103rii trebuia reformat\u0103, astfel c\u0103 peste 85% dintre liceele \u021b\u0103rii deveniser\u0103, \u00een anii optzeci, industriale \u0219i agricole. Chestiunea inteligen\u021bei nu era doar ereditar\u0103, ci \u0219i contextual restrictiv\u0103, ba chiar \u0219i una de oportunitate. Ulterior, dup\u0103 d\u0103r\u00e2marea Cortinei de Fier, individul a fost nevoit s\u0103 treac\u0103 printr-o alt\u0103 perdea de reforme educa\u021bionale, oscilante (modelul american sau modelul francez?), \u00een urma c\u0103rora, \u00een sf\u00e2r\u0219it, poporul rom\u00e2n a \u00een\u021beles c\u0103 indivizii sunt diferi\u021bi, iar, mult mai t\u00e2rziu, c\u0103 diversitatea e mult mai pre\u021bioas\u0103 dec\u00e2t uniformitatea.<\/p>\n \u00cen zilele noastre, diversitatea a devenit iar\u0103\u0219i amenin\u021b\u0103toare, sfid\u0103toare, de ne\u00een\u021beles. De aceea, e stigmatizat\u0103. Elevul din mediul rural sufer\u0103 etichetarea ca mediocru prin compara\u021bie cu cel din mediul urban. Elevul dintr-un liceu tehnologic suport\u0103 represiunile celui de la liceul teoretic. Cel de la liceu se simte umilit de cel provenit de la colegiu \u0219.a.m.d. Desigur, sunt nenum\u0103ra\u021bi al\u021bi factori care creeaz\u0103 (\u0219i oblig\u0103 la) ierarhizare, dar \u00eentrebarea este dac\u0103 nu cumva ereditatea inteligen\u021bei nu mai este un factor decisiv \u00een etichetarea elevului de azi? Sunt, deopotriv\u0103, elevi inteligen\u021bi \u00een sfera rural\u0103, \u00een cea tehnologic\u0103, \u00een cea de la stat ori \u00een cea a educa\u021biei private. Nici m\u0103car unul dintre aceste elemente nu asigur\u0103 \u201ebun\u0103starea\u201d sau reu\u0219ita elevilor \u00een viitor. Se ajunge astfel la ideea c\u0103, \u00een fond, de\u0219i na\u021biunea este un ansamblu de indivizi \u0219i se comport\u0103 asemeni acestora, cum l\u0103mureau autorii cita\u021bi la \u00eenceputul studiului, viceversa nu e necesar\u0103. Indivizii nu se comport\u0103 ca o na\u021biune, deci ca un bloc. Nimic \u2013 nici migrarea c\u0103tre urban, colegiu sau privat \u2013 nu-i asigur\u0103 elevului de azi viitorul ideal la care, pa\u0219nic, viseaz\u0103 \u00een anii adolescen\u021bei. A\u0219adar, \u00eenainte de a produce schimb\u0103ri \u00een sfera educa\u021bional\u0103, poporul nostru are nevoie, \u00een mod cert, de schimbarea mentalit\u0103\u021bii \u0219i de ie\u0219irea de sub stigmatul tranzitoriu. Comunismul e mort. Democra\u021bia e un concept purist. Tranzi\u021bia \u0219i experimentul trebuie s\u0103 ia sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n Prin urmare, IQ-ul indivizilor nu define\u0219te \u0219i nici nu poate stabili pronosticuri al evolu\u021biei unui popor sau individ. Este esen\u021bial\u0103 schimbarea opticii. Este, ne\u00eendoielnic, nevoie de mul\u021bi indivizi inteligen\u021bi, pragmatici, agili, dar s\u0103 presupunem c\u0103, totu\u0219i, o bucat\u0103 de uscat de c\u00e2teva sute de mii de kilometri p\u0103tra\u021bi de uscat (cum sunt statele de pe continentul nostru) nu poate sus\u021bine dec\u00e2t un mic procent de fiin\u021be \u201e\u00eenzestrate\u201d ereditar. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu \u201eceilal\u021bi\u201d, cu cei \u201ediferi\u021bi\u201d? R\u0103spunsul autorilor anterior men\u021biona\u021bi \u2013 u\u0219or cinic \u2013 este c\u0103 ace\u0219tia sunt condamna\u021bi pe via\u021b\u0103 la s\u0103r\u0103cie. \u0218i, se pare, c\u0103 r\u0103spunsul este extrem de agreat de o majoritate. Dar dac\u0103 lucrurile nu stau a\u0219a? Matei C\u0103linescu contura celebra imagine a piticilor pe umerii uria\u0219ilor . A. Toffler\u00a0 \u0219i J. Baudrillard\u00a0 avansau teorii ale progresului miz\u00e2nd pe funda\u021bia actual\u0103 a lumii \u2013 \u201esupra-obiectul\u201d . Dac\u0103 \u201euria\u0219ii\u201d \u0219i \u201efunda\u021bia\u201d nu ar fi existat, \u201epiticii\u201d aceia \u2013 a se citi indivizii rari, geniali \u2013 pe ce \u0219i-ar fi cl\u0103dit perspectiva? \u00cen concluzie, nu \u00een egalitate \u0219i uniformitate st\u0103 (neap\u0103rat) rezolvarea dilemei. Egalitatea sun\u0103 bine, dar e iluzorie. Ci \u00een promovarea, prin familie \u0219i \u0219coal\u0103, a unei culturi a avantajelor diversit\u0103\u021bii. Dac\u0103 elevul va dob\u00e2ndi \u00een\u021belegerea c\u0103, de\u0219i nu este la fel de inteligent, de curat sau de bogat ca el, individul care \u00eel serve\u0219te, \u00eei poate fi prieten, utopia maximului moral nu ar mai fi doar o metafor\u0103 a perfec\u021biunii, ci aproape o realitate. Este vorba, \u00eentruc\u00e2tva, de efectul Butterfly. Ne suntem necesari reciproc.<\/p>\n Bibliografie selectiv\u0103:<\/strong><\/em> Potrivit unor studii postdou\u0103miiste, inteligen\u021ba este factorul ce distruge egalitatea economic\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i creeaz\u0103 diversitatea negativ\u0103. Ne propunem s\u0103 urm\u0103rim c\u00e2teva dintre cauzele ce au ajuns s\u0103 produc\u0103 frustr\u0103ri \u0219i inicvit\u0103\u021bi \u00een spa\u021biul educa\u021bional contemporan rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[107],"class_list":["post-6220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-victoria-encica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6220"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6220\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6248,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6220\/revisions\/6248"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nLynn R., Vanhanen T. (2000), IQ and the Wealth of Nations, Praeger, Westport, Connecticut London.
\nLynn R., Vanhanen T. (2006), IQ and Global Inequality, Washington Summit Publishers, Georgia, Atlanta.
\nC\u0103linescu M. (1995), Cinci fe\u021be ale modernit\u0103\u021bii. Modernism, avangard\u0103, decaden\u021b\u0103, kitsch, postmodernism, traducere de Tatiana P\u0103trulescu \u0219i Radu \u021aurcanu, posfa\u021b\u0103 de Mircea Martin, Univers, Bucure\u0219ti.
\nToffler A. (1973), \u0218ocul viitorului, traducere de Leontina Moga \u0219i Gabriela Mantu, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Silviu Brucan, Editura Politic\u0103, Bucure\u0219ti.
\nBaudrillard J. (2008), Societatea de consum. Mituri \u0219i structuri, ed. a 2-a, traducere de Alexandru Matei, prefa\u021b\u0103 de Ciprian Mihali, Comunicare.ro, Bucure\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"