Statutul social a fost teoretizat de numero\u0219i autori ca fiind elementul definitor al pozi\u021biei indivizilor \u00eentr-un grup social, acesta fiind determinat cu prec\u0103dere de opinia public\u0103. \u00cen acest articol vom pune accent pe \u00een\u021belegere statutului cadrului didactic \u0219i pe valentele lui din perioada recent\u0103. Acesta a suferit de-a lungul timpului numeroase influen\u021be determinate de mass-media, opinia public\u0103, guvern \u0219i al\u021bi factori interni sau externi sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Articolul de fa\u021b\u0103 pune accent pe efectele pe care le au factorii de influen\u021b\u0103 asupra stimei de sine a cadrului didactic.
\n<\/p>\n
Statutul este un concept complex, care este definit \u00een The New Shorter Oxford English Dictionary [1] ca fiind \u201epozi\u021bia sau \u00een rolul \u00een societate; rang, profesie; importan\u021ba relativ\u0103\u201d \u0219i \u201econdi\u021bia sau pozi\u021bia unui lucru \u00een raport cu importan\u021ba acestuia\u201d, defini\u021bii asem\u0103n\u0103toare cu cea care se reg\u0103se\u0219te \u00een Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne conform c\u0103ruia, statutul este un \u201eact sau ansamblu de dispozi\u021bii cu caracter oficial, prin care se reglementeaz\u0103 scopul, structura \u0219i modul de func\u021bionare al unei organiza\u021bii, societ\u0103\u021bi pe ac\u021biuni, asocia\u021bii etc.\u201d, iar statutul social reprezint\u0103 \u201epozi\u021bia indivizilor \u00eentr-un grup social, a grupurilor \u00een sistemul organiz\u0103rii sociale \u0219i la un anumit moment; status\u201d [2].<\/p>\n
Sociologul Weber a folosit conceptul de statut pentru a explica procesul de stratificare social\u0103. El a identificat \u201egrupuri cu acela\u0219i statut\u201d \u0219i le-a definit ca fiind comunit\u0103\u021bi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i\u00a0 interese \u0219i stil de via\u021b\u0103, care se bucur\u0103 de acela\u0219i nivel de stim\u0103 social\u0103.<\/p>\n
Potrivit lui Hargreaves \u0219i Flutter [3], termenul de statut se refer\u0103 la pozi\u021bia individului \u00eentr-un grup social. Au fost depuse serioase eforturi de-a lungul timpului pentru ca statutul atribuit, cel dob\u00e2ndit prin na\u0219tere, s\u0103 fie \u00eenlocuit de statutul atins, cel ob\u021binut prin intermediul rezultatele \u0219colare \u0219i profesionale individuale, acesta din urm\u0103 \u00eensum\u00e2nd ulterior \u0219i stilul de via\u021b\u0103, modul \u00een care indivizii dezvolt\u0103 stiluri culturale pentru a se deosebi de al\u021bii. \u0218i totu\u0219i, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m faptul c\u0103, uneori indivizii sunt plasa\u0163i \u00een anumite pozi\u0163ii \u00een raport cu anumi\u021bi factori asupra c\u0103rora nu de\u021bin controlul. Astfel, statutul de copil\/adolescent\/b\u0103tr\u00e2n, cel de femeie\/ b\u0103rbat sunt statute atribuite \u00een func\u021bie de v\u00e2rsta sau de genul persoanelor. De asemenea, un statut, fie atribuit sau atins, nu poate avea semnifica\u021bie \u00een afara unui sistem de statute. Cu alte cuvinte, nu putem vorbi despre statutul de p\u0103rinte \u00een absen\u021ba statutului de copil, despre statutul de profesor, \u00een absen\u021ba celui de elev sau despre statutul de lider \u00een absen\u021ba statutului de subordonat.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 din 1960, sociologul Eric Hoyle s-a concentrat pe problematica definirii statutului, \u00een general \u0219i a statutului cadrului didactic, \u00een special, fiind de p\u0103rere c\u0103 acest termen generic cuprinde trei fenomene relativ independente: prestigiu, statut atribuit \u0219i stima de care se bucur\u0103 o categorie profesional\u0103. Conform lui Hoyle, prestigiul profesional este \u201epercep\u021bia public\u0103 a pozi\u021biei relative pe care o ocup\u0103 o profesie \u00eentr-o ierarhie a profesiilor\u201d [4], iar statutul profesional este \u201ecategoria care realizeaz\u0103 o anumit\u0103 profesie\u201d [5]. Stima este definit\u0103 ca fiind modul \u00een care o profesie este perceput\u0103 de opinia public\u0103 prin raportare la calit\u0103\u021bile profesionale ale celor care practic\u0103 profesia respectiv\u0103. El subliniaz\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 dimensiune este influen\u021bat\u0103 at\u00e2t de rela\u021biile interpersonale dintre cadrele didactice, c\u00e2t \u0219i de modul \u00een care ace\u0219tia sunt percepu\u021bi de deciden\u021bii politici \u0219i de mass-media. De asemenea, autorul sus\u021bine c\u0103 aceast\u0103 dimensiune este singura component\u0103 a statutului asupra c\u0103reia cadrul didactic nu are niciun control.<\/p>\n
Psihanalistul Speran\u021ba Farca consider\u0103 c\u0103 \u201ea fi profesor nu \u00eenseamn\u0103 a juca un rol, este un statut care presupune unitatea de personalitate \u0219i prezentare autentic\u0103. Profesorul se prezint\u0103 copiilor a\u0219a cum este cu bune \u0219i cu rele, cu \u0219tiin\u021bele \u0219i ne\u0219tiin\u021bele sale \u2013 a\u0219a cum \u00eei este dat omului s\u0103 fie pe lumea aceasta. Copilul nu are nevoie \u0219i nici nu poate suporta o imagine perfect\u0103, dar ireal\u0103 \u00een educa\u0163ie. Dac\u0103 profesorul \u00ee\u0219i cere sie-\u0219i prea mult se va sim\u021bi obosit \u0219i nesatisf\u0103cut. La r\u00e2ndul s\u0103u va fi tentat s\u0103 cear\u0103 prea mult copiilor.\u201d [6]<\/p>\n
Statutul cadrului didactic \u2013 domenii de influen\u021b\u0103.\u00a0<\/strong>Cadrele didactice au sarcina de a asigura dezvoltarea intelectual\u0103 a elevilor \u0219i de a preg\u0103ti fiecare genera\u021bie \u00een parte pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor. Dat\u0103 fiind importan\u021ba activit\u0103\u021bii didactice, ne-am putea a\u0219tepta ca aceast\u0103 profesie s\u0103 se bucure de un statul ridicat, de recunoa\u0219tere social\u0103 \u0219i de o remunera\u021bie pe m\u0103sura efortului depus. \u0218i totu\u0219i, a\u0219a cum am men\u021bionat \u00een capitolele anterioare, statutul acestei meserii a cunoscut o sc\u0103dere constant\u0103, \u00een ultimii ani, datorat\u0103 nu doar salariilor mici \u0219i a devaloriz\u0103rii profesiei, ci \u0219i ideii gre\u0219ite conform c\u0103reia oricine termin\u0103 o facultate se poate angaja ca profesor, f\u0103r\u0103 o specializare \u00een domeniu. \u00cen plus, mass-media are tendin\u021ba de a prezenta sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, educa\u021bia \u0219i cadrele didactice \u00eentr-o lumin\u0103 nefavorabil\u0103.<\/span><\/p>\n Opinia public\u0103<\/strong> este unul dintre factorii care determin\u0103 statutul cadrului didactic. Carol Adams, \u00een 2002 [7], a afirmat c\u0103 statutul este dependent de \u00eencrederea \u0219i de respectul clien\u021bilor. \u00cen cadrul studiilor realizate asupra modului \u00een care profesia de cadru didactic este perceput\u0103 de publicul larg, s-a constatat c\u0103 profesia didactic\u0103 nu este considerat\u0103 a fi una dintre cele mai atractive profesii, din cauza nivelului de salarizare (factor de descurajare), deoarece presupune asumarea unei responsabilit\u0103\u021bi mult prea mare (lucreaz\u0103 cu clase numeroase de copii \u0219i trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 diferitelor situa\u021bii care pot ap\u0103rea).<\/p>\n At\u00e2t la nivel na\u021bional, c\u00e2t \u0219i la nivel local, mass-media<\/strong> este o aren\u0103 public\u0103 important\u0103 pentru articularea \u0219i contestarea statutului de cadru didactic. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m faptul c\u0103 presa este cea de-a treia putere \u00een stat \u0219i poate influen\u021ba percep\u021bia publicului asupra profesiei de cadru didactic sau asupra educa\u021biei.<\/p>\n Autorii studiului The Status of Teachers and the Teaching Profession in England: Views from Inside and Outside the Profession<\/em>\u00a0[8] \u00a0atrag aten\u021bia asupra faptului c\u0103, de\u0219i numeroase studii au analizat reprezentarea profesiei de cadru didactic \u00een cadrul filmelor sau \u00een diferite programe de divertisment, au existat surprinz\u0103tor de pu\u021bine studii longitudinale asupra modului \u00een care profesia de cadru didactic este prezentat\u0103 prin intermediul reportajelor de \u0219tiri. O astfel de analiz\u0103 asupra imaginii cadrelor didactice prezentate \u00een pres\u0103 de-a lungul timpului ar fi deosebit de important\u0103 pentru a \u201ecartografia\u201d percep\u021bia opiniei publice despre politicile educa\u021bionale \u0219i despre statutul profesiei didactice.<\/p>\n Este important de observat \u0219i analizat modul \u00een care guvernul<\/strong> contribuie la conturarea statutului de cadru didactic. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, trebuie urm\u0103rite trei direc\u021bii: politici eficiente pentru recrutarea \u0219i men\u021binerea \u00een sistem a cadrelor didactice, cre\u0219terea stimei de sine a acestora \u0219i profesionalizarea activit\u0103\u021bii didactice.<\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, reforma sistemului educa\u0163ional, \u00eenceput\u0103 dup\u0103 1990, nu a fost abordat\u0103 unitar la nivelul sistemului, astfel \u00eenc\u00e2t curriculum-ul, formarea profesorilor, elaborarea manualelor, evaluarea \u015fi managementul reprezint\u0103 demersuri separate \u015fi sincronizate insuficient, temporal \u015fi conceptual.<\/p>\n \u00cen 2001, a fost adoptat\u0103 Strategia de dezvoltare a sistemului de formare ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a personalului didactic \u0219i a managerilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, 2001-2004. Acest document a trasat liniile directoare pentru profesionalizarea carierei didactice, pentru restructurarea form\u0103rii continue, prin utilizarea creditelor profesionale transferabile, dezvoltarea unei \u201epie\u021be a programelor de formare continu\u0103\u201d \u0219i \u00eenfiin\u021barea unei institu\u021bii care s\u0103 se o gestioneze (fostul Centru Na\u021bional pentru Formarea Personalului din \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Preuniversitar, ale c\u0103rei atribu\u021bii au fost preluate de Direc\u021bia Resurse Umane, Evolu\u021bie \u0219i Performan\u021b\u0103 \u00een Cariera Didactic\u0103), dezvoltarea de standarde profesionale, standarde de formare continu\u0103 \u0219i a unor standarde na\u021bionale pentru curriculum.<\/p>\n Procesul Bologna a generat un nou context pentru formarea ini\u0163ial\u0103 a cadrelor didactice [9], prin reorganizarea structural\u0103 \u015fi curricular\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior (\u00een \u0163ara noastr\u0103, noile\u00a0 m\u0103suri fiind aplicate \u00eencep\u00e2nd cu anul universitar 2005-2006). \u00cen acest context, programele de formare ini\u0163ial\u0103 oferite de DPPD au fost reorganizate \u00een dou\u0103 module (OMECT 4343\/2005), fiecare av\u00e2nd c\u00e2te 30 de credite. Dup\u0103 primul modul, absolven\u021bii primeau o adeverin\u021b\u0103 care le permitea s\u0103 predea numai p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea certificatului de definitivat. Absolvirea modulului al doilea era obligatorie, pentru ob\u021binerea certificatului de definitivat \u0219i putea fi frecventat de studen\u021bii \u00eenscri\u0219i la master, dar \u0219i de cei care nu doreau s\u0103 continue studiile masterale.<\/p>\n Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011 prevede formarea ini\u021bial\u0103 a profesorilor prin master didactic. \u00cen momentul de fa\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 la func\u021bionarea propriu-zis\u0103 a masterului didactic, formarea ini\u021bial\u0103 se realizeaz\u0103 \u00een continuare pe durata studiilor de licen\u021b\u0103 \u0219i de master, prin dou\u0103 module psihopedagogice, conform OMECT 4316\/2008. Acest ordin a modificat u\u0219or ordinul 4343\/2005, curriculumul de formare este organizat \u00een trei segmente (curriculum nucleu, curriculum extins \u015fi curriculum op\u0163ional), iar certificarea profesorilor se realizeaz\u0103 \u00een dou\u0103 etape: absolven\u0163ii modulului I (30 de credite) pot deveni profesori pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul obligatoriu, iar cei ai modulului II, profesori pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul liceal, postliceal \u015fi superior.<\/p>\n Profesia de educator-puericultor este prev\u0103zut\u0103 \u00een Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011, formarea acestei categorii profesionale urm\u00e2nd a fi asigurat\u0103 prin liceele pedagogice. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu au fost \u0219colariza\u021bi elevi la aceast\u0103 specializare. Tot \u00een Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011 este prev\u0103zut\u0103 stagiatura, ca parte a form\u0103rii ini\u021biale \u0219i se \u00eencheie cu examenul na\u021bional de definitivare \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Acesta este organizat de Ministerul Educa\u021biei \u0219i cuprinde dou\u0103 etape: prima etap\u0103 const\u0103 \u00een evaluarea de c\u0103tre inspectoratele \u0219colare a portofoliului profesional personal al cadrului didactic \u0219i cel pu\u021bin dou\u0103 inspec\u021bii la clas\u0103, iar cea de-a doua etap\u0103, final\u0103 presupune o examinare scris\u0103 pe baza unei bibliografii aprobat\u0103 de minister.<\/p>\n Nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m apari\u021bia, \u00een Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011, a func\u021biei de profesor mentor, care are rolul de a asigura formarea ini\u021bial\u0103 \u0219i inser\u021bia profesional\u0103 a cadrelor didactice debutante.<\/p>\n A\u0219a cum se men\u021bioneaz\u0103 \u00een suportul de curs Mentoratul de inser\u021bie profesional\u0103 [10], mentorii de inser\u021bie profesional\u0103 sau mentorii de stagiu, de\u0219i sunt men\u021biona\u021bi \u00een Statutul cadrului didactic mentor aprobat prin O.M. nr. 5400\/2004,\u00a0 nu se reg\u0103sesc \u00een documentele func\u021bionale ale \u0219colilor. Dat fiind faptul c\u0103 principala misiune a acestei categorii profesionale este aceea de facilitator al integr\u0103rii profesionale a debutan\u021bilor, consider\u0103m c\u0103 reglementarea acestei profesii este necesar\u0103.<\/p>\n Formarea continu\u0103 a cadrelor didactice a constituit un element al reformelor din toate sistemele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt europene. Statutul acesteia este diferit de la o \u021bar\u0103 la alta: este \u00eentotdeauna considerat\u0103 un drept, dar variaz\u0103 \u00eentre obligativitate \u0219i op\u021biune. \u00cen Rom\u00e2nia, m\u0103surile de politic\u0103 educa\u021bional\u0103 implementate \u00een sistemul de formare continu\u0103 a cadrelor didactice [11] au vizat urm\u0103toarele schimb\u0103ri: implementarea sistemului de credite profesionale transferabile, dezvoltarea unui sistem de acreditare \u0219i certificare a cursurilor de formare continu\u0103 \u0219i \u00eenfiin\u021barea unor organisme na\u021bionale cu atribu\u021bii specifice, dezvoltarea unei pie\u021be educa\u021bionale a programelor de formare continu\u0103, restructurarea sistemului de finan\u021bare a form\u0103rii continue a cadrelor didactice. Evolu\u021bia \u00een carier\u0103 a cadrului didactic se realizeaz\u0103, \u00een continuare prin gradele didactice II \u0219i I care sunt considerate a fi examene de certificare a nivelului de competen\u021b\u0103. Note \u0219i referin\u021be bibliografice:<\/strong><\/em> Statutul social a fost teoretizat de numero\u0219i autori ca fiind elementul definitor al pozi\u021biei indivizilor \u00eentr-un grup social, acesta fiind determinat cu prec\u0103dere de opinia public\u0103. \u00cen acest articol vom pune accent pe \u00een\u021belegere statutului cadrului didactic \u0219i pe valentele … Cite\u0219te continuarea
\nP\u00e2n\u0103 \u00een 2005, formarea institutorilor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar \u0219i primar se realiza \u00een cadrul colegiilor universitare pedagogice (\u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior de scurt\u0103 durat\u0103) \u0219i, cu unele intermiten\u021be, \u00een liceele pedagogice (educatoare \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori). Din 2005, odat\u0103 cu Procesul Bologna, colegiile pedagogice s-au transformat \u00een Departamente pentru Pedagogia\u00a0 \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Pre\u0219colar \u0219i Primar, studii universitare de nivel licen\u021b\u0103 \u00een cadrul universit\u0103\u021bilor.<\/p>\n
\nFormarea continu\u0103 a personalului didactic are \u00een vedere at\u00e2t evolu\u021bia \u00een carier\u0103, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea profesional\u0103 continu\u0103.<\/p>\n
\nStandardul minim pentru formarea periodic\u0103 a cadrelor didactice este de 90 de credite profesionale transferabile ob\u021binute \u00eentr-o perioad\u0103 de 5 ani.<\/p>\n
\nStima de sine \u00een raport cu profesia este important\u0103 pentru fiecare categorie profesional\u0103 \u00een parte, deoarece este necesar pentru fiecare dintre membrii acesteia s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 utilitatea profesiei sale, s\u0103 fie capabili s\u0103 evalueze corect experien\u021ba pe care o au. \u00cen ceea ce prive\u0219te cadrele didactice, devine din ce \u00een ce mai imperativ pentru ei s\u0103 \u00ee\u0219i evalueze constant competen\u021bele cu scopul de a-\u0219i \u00eendeplini c\u00e2t de bine pot rolul profesional. Aceast\u0103 continu\u0103 \u00eencercare a dezvolt\u0103rii competen\u021belor profesionale constituie esen\u021ba unei stime de sine crescut\u0103.<\/p>\n
\n[1] *** The New Shorter Oxford English Dictionary, <\/em>(1993), <\/em>Clarendon Press.
\n[2] Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul de Lingvistic\u0103 \u201eIorgu Iordan\u201d (1998).\u00a0 Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne,<\/em> edi\u021bia a II-a, Bucure\u0219ti: Univers Enciclopedic, p. 1016.
\n[3] Hargreaves, L., Flutter, J. (2013). The Status of Teachers and the Teaching Profession: A desk-study for Education International. <\/em>Unpublished manuscript, Department of Education, University of Cambridge, UK, p. 4.
\n[4] Hoyle, E, 2001, \u201dTeaching: prestige, status and esteem\u201d, \u00een Educational Management and Administration<\/em>, vol . 9 (2)., pp. 139 \u2013 152, p. 139.
\n[5] Idem 4
\n[6] Farca, S., ( 2011). Maturitatea afectiv\u0103 a profesorului<\/em> disponibil on-line: http:\/\/speranta.farca.ro\/maturitatea-afectiva-a-profesorului\/
\n[7] Adams, C. (2002) Transforming Teacher status: the future of the teaching profession<\/em> Keynote address at one-day conference, from http:\/\/\/www.gtce.org.uk\/news\/ippr.asp
\n[8] Hargreaves, L., Cunningham , M., Hansen, A.,(et al.) (2006).\u00a0 The Status of Teachers and the Teaching Profession in England: Views From Inside and Outside the Profession, <\/em>University of Cambridge Faculty of Education \u0219i Department of Media and Communication, University of Leicester
\n[9] Declara\u021bia de la Bologna, Rapoarte periodice de progres ale grupurilor de lucru, Legea nr. 288 privind reorganizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior \u00een Rom\u00e2nia, ordine ale ministrului educa\u021biei cu privire la formarea ini\u021bial\u0103 a profesorilor.
\n[10] Ezechil, L., (coord.)\u00a0 (2013).\u00a0 Mentoratul de inser\u021bie profesional\u0103, Suport de curs Modul I, Bucure\u0219ti: Editura Printech.
\n[11] Legea educa\u021biei na\u021bionale nr. 1\/2011<\/em> \u0219i\u00a0 Legea nr. 128 \/ 1997 privind Statutul personalului didactic<\/em>, cu modific\u0103rile \u0219i complet\u0103rile ulterioare, Strategia de dezvoltare a sistemului de formare ini\u021bial\u0103 \u0219i continu\u0103 a personalului didactic \u0219i a managerilor din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar 2001-2004 etc.\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"