{"id":6239,"date":"2017-09-14T07:33:17","date_gmt":"2017-09-14T07:33:17","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=6239"},"modified":"2017-09-14T07:33:17","modified_gmt":"2017-09-14T07:33:17","slug":"intre-ludic-si-creativ-la-ora-de-limba-franceza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/intre-ludic-si-creativ-la-ora-de-limba-franceza","title":{"rendered":"\u00centre ludic \u0219i creativ la ora de limba francez\u0103"},"content":{"rendered":"

Acum mai mult de treizeci de ani, un grup de exper\u0163i \u00een didactica limbii franceze ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 (FLE), printre care \u0219i Jean-Marc Carre \u0219i Francis Debyser, explorau teritoriul aflat la congruen\u0163a dintre joc, creativitate \u015fi limbaj, termeni care compun \u015fi titlul c\u0103r\u0163ii devenite clasice\u00a0Jeu, langage et creativit\u00e9<\/em>\u00a0(1978). R\u0103m\u00e2n \u00eenc\u0103 neexplorate multiple aspecte. Astfel, \u00een prezent, este problematizat\u0103 leg\u0103tura dintre joc, limbaj \u015fi creativitate, \u00een lumina noilor abord\u0103ri ale didacticii limbii franceze \u015fi, mai ales, din perspectiva ac\u0163ional\u0103 instaurat\u0103 de c\u0103tre Cadrul European Comun de Referin\u0163\u0103 pentru Limbi.
\n<\/p>\n

Pentru a se putea stabili o tipologie a jocurilor de creativitate la orele de limbi str\u0103ine, trebuie analizat\u0103 leg\u0103tura dintre creativitate \u015fi joc, \u00een lumina a patru nivele semantice de referin\u0163\u0103: materialul, structurile, contextul \u015fi atitudinea.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte materialul \u2013 ceea ce se joac\u0103 sau ceea ce constituie punctul de plecare pentru activit\u0103\u0163ile creative, putem aminti c\u0103 \u00een contextul activit\u0103\u0163ilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are a unei limbi, orice poate fi de folos, de la cuv\u00e2ntul \u00een sine\u00a0 p\u00e2n\u0103 la obiectele cele mai nea\u015fteptate. Pentru a optimiza, \u00eens\u0103, exploatarea pedagogic\u0103 a jocului, este necesar s\u0103 folosim toate mijloacele \u015fi resursele, pentru a \u00eencuraja creativitatea elevilor, solicit\u00e2nd nu numai intelectul, ci \u015fi sim\u0163urile \u015fi aleg\u00e2nd mai ales documente autentice, reprezentative din punct de vedere cultural. \u00cen era multimedia, nu trebuie neglijate nici resursele oferite de tehnologia actual\u0103, f\u0103r\u0103 a se abuza, \u00eens\u0103, de acestea. Un exemplu, legat strict de limba francez\u0103 ar fi acel celebru „jeu de l’oie”, care se poate juca \u0219i online, viz\u00e2nd, cel mai adesea, formele verbale la diverse timpuri \u0219i moduri. Dar materialele pot fi fabricate de \u00eensu\u0219i profesorul, care poate utiliza obiecte banale – o minge pentru a face elevii sa indice urm\u0103torul participant la joc, imagini decupate pentru a imagina o poveste, de exemplu, pioni \u0219i zaruri, pentru a se exersa formele verbale (zarul va indica persoana la care se va conjuga verbul) etc.<\/p>\n

C\u00e2t despre structura sau diferitele tipuri de reguli care se aplic\u0103 activit\u0103\u0163ii ludice sau creative, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de aspectul productiv al constr\u00e2ngerilor care rezult\u0103 din aplicarea regulilor. Aceste reguli sunt de mai multe tipuri: constitutive (cele care permit s\u0103 se identifice un joc, d\u00e2ndu-i caracterul distinctiv), normative (cele c\u0103rora li se supune orice juc\u0103tor, chiar dac\u0103 nu sunt obligatorii), evolutive (cele pe care le actualizeaz\u0103 orice juc\u0103tor, \u00een func\u0163ie de caz, \u00eensu\u015findu-\u015fi cele dou\u0103 tipuri\u00a0 precedente de reguli) \u015fi metaludice (reguli generale, istorice, culturale, care se aplic\u0103 tuturor jocurilor).\u00a0\u00a0 Acestea ne-ar permite s\u0103 identific\u0103m jocurile ale c\u0103ror reguli favorizeaz\u0103 creativitatea. Este cazul celor care \u00eencurajeaz\u0103 chiar luarea de ini\u0163iative, \u00eentreb\u0103rile, provoc\u0103rile, stabilirea noilor rela\u0163ii, explorarea ideilor, deschiderea spiritual\u0103. (un exemplu ar fi a imagina un studio de televiziune, \u00een care fiecare cursant va avea rolul de prezentator pentru diverse rubrici ale emisiunii sau de invitat – acest joc favoriz\u00e2nd predarea diferen\u021biat\u0103 – prin nivelul de sarcini care poate varia \u00een func\u021bie de cursant).<\/p>\n

\u00cen privin\u0163a contextului, acesta trimite la un cadru organizat, adesea men\u0163ionat de c\u0103tre speciali\u015fti \u00een creativitate, ca \u015fi de c\u0103tre cei din domeniul ludic. Legat de mediul cognitiv c\u00e2t \u015fi de condi\u0163iile de\u00a0 punere \u00een practic\u0103, un context propice permite dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii \u00een\u0163elese ca o caracteristic\u0103 personal\u0103. \u00cen cazul specific al orei de limbi str\u0103ine, un context specific jocului \u015fi creativit\u0103\u0163ii trimite la o perspectiv\u0103 interactiv\u0103. Interactivitatea este un principiu esen\u0163ial, aflat la baza activit\u0103\u0163ilor comunicative \u00een general si a celor ludice \u00een special. Printr-un demers interactiv se dezvolt\u0103 abilit\u0103\u0163ile de comunicare \u015fi se ob\u0163ine \u00een mod instantaneu feed-back \u00een privin\u0163a \u00een\u0163elegerii mesajului receptat. Ca exemplificare, jocurile de rol, prin care se simuleaz\u0103 diverse situa\u0163ii de comunicare, implic\u0103 \u00een acela\u015fi timp interactivitate dar si creativitate, participan\u0163ii la aceast\u0103 activitate trebuind s\u0103 se adapteze \u015fi s\u0103 reac\u0163ioneze spontan pe parcursul jocului.\u00a0 Jocurile de rol se pot utiliza \u00eenc\u0103 de la nivelul elementar, pot viza competen\u021be comunicative din cele mai diverse (a se prezenta, a pune \u00eentreb\u0103ri, a povesti, a justifica, a argumenta etc), iar avantajul acestora ar fi c\u0103 se renun\u021b\u0103 ca cadrul rigid al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, participan\u021bii put\u00e2nd alege alt\u0103 identitate \u0219i se poate reduce, astfel, teama de eroare, una din problemele care pot constitui un obstacol \u00een exprimare. \u00cen cele din urm\u0103, no\u0163iunile de creativitate \u015fi de joc sunt \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 marcate de importan\u0163a atitudinii celui care creeaz\u0103 sau care se joac\u0103. \u00cen timp ce jocul a fost uneori caracterizat ca o dispozi\u0163ie special\u0103 a spiritului celui care se joac\u0103, creativitatea este \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu flexibilitatea \u015fi originalitatea.<\/p>\n

Jocul \u015fi activit\u0103\u0163ile creative sunt, deci, apte s\u0103 ajute procesele afective \u015fi cognitive, s\u0103 alimenteze stima de sine, motiva\u0163ia \u015fi reu\u015fita \u015fcolar\u0103 \u015fi s\u0103 diversifice resursele de predare-\u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nAug\u00e9, H., M.-F. Borot et M. Vielmas. Jeux pour parler, jeux pour cr\u00e9er, Paris, CLE
\nInternational, 1981
\nByram, M., G. Zarate et G. Neuner, La comp\u00e9tence socioculturelle dans l\u2019apprentissage et l\u2019enseignement des langues. Strasbourg, Conseil de l\u2019Europe, 1997.
\nConseil de l\u2019Europe, Cadre europ\u00e9en commun de r\u00e9f\u00e9rence pour les langues. Apprendre, enseigner, \u00e9valuer,\u00a0 Paris,\u00a0 Conseil de l\u2019Europe\/Didier, 2001.
\nSilva, H. Le Jeu en classe de langue, Paris, CLE International, 2008.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum mai mult de treizeci de ani, un grup de exper\u0163i \u00een didactica limbii franceze ca limb\u0103 str\u0103in\u0103 (FLE), printre care \u0219i Jean-Marc Carre \u0219i Francis Debyser, explorau teritoriul aflat la congruen\u0163a dintre joc, creativitate \u015fi limbaj, termeni care compun … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[712],"class_list":["post-6239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-elena-dogaru"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6239"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6239\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6255,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6239\/revisions\/6255"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}