Exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre dezvoltarea g\u00e2ndirii \u0219i scrierea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice, astfel \u00eenc\u00e2t elevii \u00ee\u0219i pot asuma mai bine \u00eenv\u0103\u021barea.\u00a0Utilizarea scrisului \u00een \u00eenv\u0103\u021barea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice de c\u0103tre elevi reprezint\u0103 nu numai un instrument de evaluare pentru profesor, dar mai ales o posibilitate de organizare, analiz\u0103, construc\u021bie-deconstruc\u021bie pentru elevi. Astfel, scrierea \u0219tiin\u021bific\u0103 este, \u00een acela\u0219i timp, un instrument analitic pentru profesor \u0219i un mijloc formativ pentru elev.
\n<\/p>\n
\u00cen cazul \u0219tiin\u021belor exacte, scrierea \u0219tiin\u021bific\u0103 permite at\u00e2t o abordare investigativ\u0103 prin competen\u021bele create elevilor, c\u00e2t \u0219i aspecte de st\u0103p\u00e2nirea limbii \u0219i a cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice. Practicile de scriere \u0219i rescriere a unor con\u021binuturi contribuie la formarea elevilor.<\/p>\n
\u00cen cadrul orelor de \u0219tiin\u021be oper\u0103m la clase cu texte, formule, diagrame, liste, tabele, exerci\u021bii \u0219i probleme. Prin scriere se asigur\u0103 \u0219i progresul ra\u021bionamentului elevilor, astfel ace\u0219tia \u00eendruma\u021bi de profesor vor \u00een\u021belege \u0219i modul \u00een care este constituit\u0103 evolu\u021bia cunoa\u0219terii ca \u0219i proces \u00een timp \u2013 evolu\u021bia cuno\u0219tin\u021belor \u00een domeniu. Scrierea are \u0219i o puternic\u0103 putere de mobilizare, angajeaz\u0103 elevii \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare \u00eens\u0103 rolul profesorului este de a-i ajuta ca ace\u0219tia s\u0103 devin\u0103 \u0219i autori ai scrierilor lor (Bucheton, 2002). <\/span><\/p>\n Redactarea standardizat\u0103 corespunde scrisului \u0219tiin\u021bific, care este structurat \u00een func\u021bie de codurile folosite de oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103. Lucrarea scris\u0103 este cea ob\u021binut\u0103 atunci c\u00e2nd elevii sunt ruga\u021bi s\u0103 produc\u0103 scrieri libere pentru care nu sunt impuse constr\u00e2ngeri privind normele de gen sau de limb\u0103 \u0219i care sunt destinate s\u0103 colecteze concep\u021bii, idei, cuno\u0219tin\u021be personale \u0219i experien\u021b\u0103. Este necesar ca elevii s\u0103 fie capabili s\u0103 treac\u0103 de la libertatea de a scrie, la codurile de scriere standard, \u00een cazul \u0219tiin\u021belor exacte, deci la o scriere formal\u0103. Prin rescrieri, scrierile dob\u00e2ndesc maturitatea necesar\u0103 pentru calitatea unei scrieri formale. Producerea unei succesiuni de scrieri de lucru nu este suficient\u0103 pentru a \u00een\u021belege diferite concepte \u0219tiin\u021bifice.<\/span><\/p>\n Scrierea \u0219i confruntarea cu \u00een\u021belegerea unei experien\u021be<\/strong><\/p>\n Deseori le propunem elevilor, vizualizarea unor filme, videoclipuri referitor la diferite teme predate la discipline precum Fizic\u0103, Chimie, Biologie. Acestea reprezint\u0103 o economie de timp \u00een cadrul orei. \u00cen plus, de multe ori, nu putem realiza experimental anumite experimente, din cauza dot\u0103rilor insuficiente din laboratoarele \u0219colare. Dup\u0103 vizionarea lor fiecare elev, poate emite o p\u0103rere referitor la materialul prezentat, interpret\u00e2nd \u00een mod individual experien\u021bele virtuale prezentate. \u00cen etapa urm\u0103toare, putem cere elevilor s\u0103 prezinte \u00een scris experimentul vizionat, prin prezentarea informa\u021biilor \u0219tiin\u021bifice relevante, dezvolt\u00e2nd astfel abilit\u0103\u021bi de selectare a informa\u021biilor. Astfel fiecare elev va analiza \u0219i prezenta \u00een scris experimentul urm\u0103rit \u00een ritmul s\u0103u propriu, formul\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri, \u0219i interpret\u00e2nd rezultate, care conduc \u00een final de dezvoltarea unei activit\u0103\u021bi cognitive. Produsul muncii lor este apoi dezb\u0103tut \u00een cadrul orei de clas\u0103.<\/p>\n Majoritatea elevilor vor folosi genul narativ \u00eentr-o scriere \u0219tiin\u021bific\u0103, care denot\u0103 o bun\u0103 st\u0103p\u00e2nire de c\u0103tre ace\u0219tia a con\u021binuturilor \u0219tiin\u021bifice predate anterior. Al\u021bii utilizeaz\u0103 preponderent genul descriptiv deseori f\u0103r\u0103 a puncta pe explica\u021biile esen\u021biale \u00een\u021belegerii experimentului\/ fenomenului prezentat. Aceste activit\u0103\u021bi pozi\u021bioneaz\u0103 elevii \u00een raport cu modul corect de g\u00e2ndire \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n \u00cen loc de concluzii<\/strong><\/p>\n Scrierea \u0219i rescrierea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice nu va rezolva instantaneu problemele \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii de c\u0103tre elevi, \u00eens\u0103 \u00eei va permite profesorului s\u0103 identifice anumite mecanisme de reflec\u021bie din partea lor. Reluarea scrierilor, schimburilor \u0219i dezbaterilor asupra scrierilor, contribuie la o mai bun\u0103 reprezentare a universului \u0219tiin\u021belor, investig\u00e2nd realitatea dar \u0219i caracteristicile specifice ale unui limbaj adecvat. Practicarea unui limbaj \u0219tiin\u021bific riguros ajut\u0103 elevii s\u0103-\u0219i structureze g\u00e2ndurile \u0219i informa\u021biile \u0219i, prin urmare, s\u0103 participe la construirea statutului elevului ca subiect al educa\u021bie.<\/p>\n Referin\u021be bibliografice:<\/strong><\/em> Exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre dezvoltarea g\u00e2ndirii \u0219i scrierea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice, astfel \u00eenc\u00e2t elevii \u00ee\u0219i pot asuma mai bine \u00eenv\u0103\u021barea.\u00a0Utilizarea scrisului \u00een \u00eenv\u0103\u021barea cuno\u0219tin\u021belor \u0219tiin\u021bifice de c\u0103tre elevi reprezint\u0103 nu numai un instrument de evaluare pentru profesor, dar mai ales … Cite\u0219te continuarea
\n\u2022 BUCHETON, D. (2002). Devenir l\u2019auteur de sa parole. Paris : \u00c9duscol.
\n\u2022 CATEL, L. (2001). \u00c9crire pour apprendre ? \u00c9crire pour comprendre ? \u00c9tat de la question. Aster, 33-47.
\n\u2022 FILLON, P. & V\u00c9RIN, A. (2001). \u00c9crire pour comprendre les sciences. Aster, 33, 3-16.
\n\u2022 PRAIN, V., HAND, B. & HOHSENSSHELL, L. (2001). \u00c9crire pour apprendre les sciences au lyc\u00e9e, Aster, 33, 49-79.
\n\u2022 BOUYSSE, V. (2005). Qu\u2019apprend-on en mati\u00e8re de langue et de langage en faisant des sciences ? Quelques rep\u00e8res pour l\u2019\u00e9cole. Paris : \u00c9duscol.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"