Esen\u021ba educa\u021biei morale const\u0103 \u00een crearea unui cadru adecvat interioriz\u0103rii componentelor moralei sociale \u00een structura personalit\u0103\u021bii morale a copilului, elaborarea \u0219i introducerea profilului moral \u021bin\u00e2nd cont de normele impuse de societate. Astfel, educa\u021bia moral\u0103 tinde spre formarea individului ca subiect moral, subiect ce g\u00e2nde\u0219te \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een spiritul cerin\u021belor \u0219i exigen\u021belor moral-civice, a idealurilor, a valorilor, normelor \u0219i regulilor pe care le de\u021bine. Formarea conduitei \u0219i con\u0219tiin\u021bei morale favorizeaz\u0103 unul dintre cele mai complexe planuri \u00een formarea personalit\u0103\u021bii, se bazeaz\u0103 pe ac\u021biuni \u0219i deprinderi morale, care pas cu pas se vor generaliza \u0219i se vor transforma \u00een tr\u0103s\u0103turi de ordin moral-civic.
\n<\/p>\n
Aspecte ale educa\u021biei morale la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103<\/strong><\/p>\n Scopul fundamental al educa\u021biei moral-civice const\u0103 \u00een formarea profilului moral al individului, a copilului ca subiect care g\u00e2nde\u0219te, simte \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 \u00een spiritul cerin\u021belor \u0219i exigen\u021belor morale. Din scopul educa\u021biei moral civice se pot distinge dou\u0103 deziderate principale: formarea con\u0219tiin\u021bei morale \u0219i formarea conduitei morale. Con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 urm\u0103re\u0219te dezvoltarea \u00een plan afectiv \u0219i cognitiv a copilului. Copilului i se arat\u0103 care sunt normele \u0219i regulile morale. Cunoa\u0219terea nu se reduce la simpla memorare a acestora, se presupune atingerea valorilor afective astfel \u00eenc\u00e2t copilul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce este bine s\u0103 asculte, s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 salute, s\u0103 se joace al\u0103turi de al\u021bi copii.<\/p>\n Dezv\u0103luirea sensului acestor norme \u0219i reguli se face treptat, \u00een func\u021bie de complexitatea lor \u0219i de capacitatea de \u00een\u021belegere a copilului. Rezultatul acestei \u201ecunoa\u0219teri\u201d se concretizeaz\u0103 \u00een formarea reprezent\u0103rilor \u0219i no\u021biunilor morale. Dar nici cunoa\u0219terea \u0219i nici adeziunea afectiv\u0103 nu sunt suficiente pentru declan\u0219area actului moral. Realizarea lui are nevoie de un efort de voin\u021b\u0103.<\/p>\n Prin fuzionarea celor trei componente, cognitiv\u0103, afectiv\u0103 \u0219i voli\u021bional\u0103, rezult\u0103 convingerile morale. \u00cen timp ce con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 include scopul \u0219i modul cum trebuie s\u0103 se comporte copilul, conduita moral\u0103 se refer\u0103 la faptele morale, la modul \u00een care se manifest\u0103 comportarea copilului.<\/p>\n Cele dou\u0103 deziderate merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Nu se poate spune c\u0103 \u00een primul an de \u0219colarizare copilul \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te con\u0219tiin\u021ba moral\u0103, iar mai apoi conduita moral\u0103.<\/p>\n Educa\u021bia moral-civic\u0103 are urm\u0103toarele con\u021binuturi: Toate aceste con\u021binuturi sunt asimilate de c\u0103tre copii prin procesul instructiv- educativ. Procesul instructiv- educativ \u00eembrac\u0103 forme diferite de organizare. Principalele categorii de activit\u0103\u021bi didactice sunt: activit\u0103\u021bile din cadrul domeniilor experien\u021biale, din cadrul activit\u0103\u021bilor liber alese, dar \u0219i din cadrul activit\u0103\u021bilor de dezvoltare personal\u0103. Con\u021binuturile moral-civice nu se predau a\u0219a cum se pred\u0103 num\u0103rul \u0219i cifra 5, trebuie s\u0103 cre\u0103m din fiecare moment o situa\u021bie de \u00eenv\u0103\u021bare, at\u00e2t \u00een timpul activit\u0103\u021bilor de educare a limbajului, c\u00e2t \u0219i \u00een activitatea de educa\u021bie pentru societate. Ne folosim de modele pentru eviden\u021bierea calit\u0103\u021bilor morale. Iedul cu trei capre, M\u0103g\u0103ru\u0219ul \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat, Ionic\u0103 mincinosul, Copilul care l-a pierdut pe bun\u0103-ziua pot fi exemple de comportament neadecvat, Cenu\u0219\u0103reasa, Fata mo\u0219ului, \u00een general personajele pozitive pot \u00eendemna copiii la respectarea normelor morale. Prin diferite metode \u0219i procedee: lectura dup\u0103 imagini, povestirea, repovestirea, jocuri de rol, jocuri de aten\u021bie, dramatiz\u0103ri, copiii identific\u0103 calit\u0103\u021bile morale ale personajelor \u0219i se asociaz\u0103 cu acestea. Treptat, con\u0219tientizeaz\u0103 c\u0103 pot fi cumin\u021bi, buni, ascult\u0103tori, aten\u021bi.<\/p>\n Educa\u021bia moral-civic\u0103 \u00eencepe \u00eenc\u0103 din primii ani de via\u021b\u0103. Activitatea sistematic\u0103 de educare a copilului \u00eel determin\u0103 pe acesta s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 realitatea \u00eenconjur\u0103toare, s\u0103 – \u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 norme \u0219i reguli morale, la \u00eenceput prin puterea modelului, al exemplului oferit de mediul familial \u0219i mediul \u0219colar, mai apoi prin tr\u0103irile generate de voin\u021b\u0103 \u0219i caracter, sentimente care conduc la formarea comportamentului moral-civic.<\/p>\n La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103 educa\u021bia moral-civic\u0103 este condi\u021bionat\u0103 de nivelul dezvolt\u0103rii psihice a copiilor. Preocup\u00e2ndu-se de aceast\u0103 problem\u0103 J. Piajet (1980, pp. 23-24) a delimitat \u00een perioada copil\u0103riei dou\u0103 stadii: stadiul realismului moral \u0219i stadiul cooper\u0103rii.<\/p>\n Stadiul realismului moral cuprinde copiii p\u00e2n\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 7-8 ani. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, rela\u021bia dintre copil \u0219i adult prezint\u0103 un caracter unilateral, \u00een sensul c\u0103 de la adult porne\u0219te obliga\u021biile \u0219i legit\u0103\u021bile, iar copilul execut\u0103 t\u0103cut, recunosc\u00e2nd \u00een adult o autoritate incontestabil\u0103.<\/p>\n \u00cen acest stadiu, copilul nu \u00een\u021belege scopul normelor, prime\u0219te \u0219i respect\u0103 normele impuse f\u0103r\u0103 s\u0103 le analizeze. Acum se pun bazele conduitei morale. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 este necesar ca adultul s\u0103 formuleze corect cerin\u021bele \u0219i s\u0103 organizeze programul zilnic al copilului. Ioan Nicola spune c\u0103 \u201esupunerea \u0219i ascultarea se \u00eentemeiaz\u0103 pe afec\u021biune \u0219i team\u0103. Afec\u021biunea este expresia recunoa\u0219terii autorit\u0103\u021bii persoanei adulte ce \u00eentruchipeaz\u0103 regula (porunca), iar teama este reac\u021bia fa\u021b\u0103 de autoritatea adultului.<\/em>\u201d. (Ioan Nicola, Farca\u0219 Domnica, 1997, p. 61).<\/p>\n Adul\u021bii au grij\u0103 ca s\u0103 ofere spre imita\u021bie exemple morale care conduc la formarea deprinderilor de comportare. Treptat nevoile copiilor eviden\u021biaz\u0103 calit\u0103\u021bile morale, le pulseaz\u0103 din interior \u0219i con\u0219tien\u021bi de actul moral ac\u021bioneaz\u0103 \u00een consecin\u021b\u0103. Acum copilul \u00eenva\u021b\u0103 programul de lucru, regulile grupului din care face parte, respect\u0103 mesele principale ale zilei, unde are voie \u0219i unde nu are voie s\u0103 se joace, care sunt regulile de igien\u0103 elementare. Regulile nu sunt impuse for\u021bat ca o directiv\u0103, ele vin din interior ca r\u0103spuns afectiv la comportamentul adultului fa\u021b\u0103 de copil. Regulile sunt transformate \u00een calit\u0103\u021bi morale. Astfel \u00eencep s\u0103 apar\u0103 primele semne ale con\u0219tiin\u021bei morale sub form\u0103 de sentimente morale \u0219i estetice, intensific\u00e2ndu-se mai ales nuan\u021barea lor. Sentimentele se dezvolt\u0103 mai ales \u00een rela\u021biile copilului cu ceilal\u021bi copii, cu persoanele cele mai apropiate, cu cei dragi. \u00cen permanen\u021b\u0103 rela\u021biile vor fi \u00eenso\u021bite de emo\u021bii, de tr\u0103iri care vor fixa impresiile emanate de sentimente \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103. Se ini\u021biaz\u0103 acum primele atitudini selective aprobative sau dezaprobative fa\u021b\u0103 de faptele \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile morale care se nasc prin intermediul acestora. Prin activit\u0103\u021bile directe copilul \u00eencepe s\u0103 observe atitudinile celor din jur fa\u021b\u0103 de faptele \u0219i atitudinile morale, \u00een\u021belege ce are \u0219i ce nu are voie s\u0103 fac\u0103, ce le este permis \u0219i ce nu le este permis, deci analizeaz\u0103 criteriile de apreciere a faptelor morale. \u00cembinarea experien\u021bei morale cu primele elemente de con\u0219tiin\u021b\u0103 moral\u0103 vor ini\u021bia conduita moral\u0103.<\/p>\n Stadiul cooper\u0103rii este specific v\u00e2rstei cuprinse \u00eentre 7 \u0219i 12 ani. Caracteristic stadialit\u0103\u021bii cooper\u0103rii este c\u0103 acum impunerea nu mai este unilateral\u0103, ci mutual\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 normele \u0219i regulile morale sunt mobiluri interne ale conduitei. Fiecare individ ac\u021bioneaz\u0103 a\u0219a cum \u00eei dicteaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba, \u00een virtutea unor tendin\u021be interne, a unor evenimente care l-au marcat de-a lungul timpului. \u201eConstr\u00e2ngerea prin intermediul regulilor \u0219i normelor exterioare \u00eenceteaz\u0103 de a fi o for\u021b\u0103 \u00een sine, ea pun\u00e2ndu-\u0219i amprenta asupra conduitei numai \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u0219e\u0219te s\u0103 declan\u0219eze \u0219i s\u0103 stimuleze resorturile interne ale con\u0219tiin\u021bei morale individuale<\/em>.\u201d (Ioan Nicola, Farca\u0219 Domnica, 1997, p. 62).<\/p>\n Reprezent\u0103rile morale ocup\u0103 un loc important \u00een cadrul con\u0219tiin\u021bei morale la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, experien\u021bele de via\u021b\u0103 ale copilului, \u00eembinate cu normele morale impuse de societate, conduc copilul spre no\u021biunea moral\u0103, filtrat\u0103 prin g\u00e2ndire proprie care prefigureaz\u0103 \u00een\u021belegerea unor seturi generale de reguli morale.<\/p>\n La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, copilul se asociaz\u0103 cu personajele de poveste, \u00ee\u0219i aleg eroi \u0219i modele, tr\u0103ie\u0219te intens ac\u021biunea moral\u0103 \u00een care este implicat, a\u0219a apar sentimentele morale. Copilul are capacitatea de a discerne ce este bine de ceea ce este r\u0103u, corect de ceea ce este incorect, moral de ceea ce este imoral.13<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Esen\u021ba educa\u021biei morale const\u0103 \u00een crearea unui cadru adecvat interioriz\u0103rii componentelor moralei sociale \u00een structura personalit\u0103\u021bii morale a copilului, elaborarea \u0219i introducerea profilului moral \u021bin\u00e2nd cont de normele impuse de societate. Astfel, educa\u021bia moral\u0103 tinde spre formarea individului ca subiect … Cite\u0219te continuarea
\n1. Norme de comportare \u00een societate:rela\u021bia \u0219i raporturile cu fiin\u021bele \u0219i lucrurile;
\n2. Atitudinea fa\u021b\u0103 de plante, animale \u0219i mediul \u00eenconjur\u0103tor;
\n3. Securitatea personal\u0103;
\n4. Tr\u0103s\u0103turi de voin\u021b\u0103 \u0219i caracter: polite\u021be, securitate, h\u0103rnicie, etc
\n5. Educa\u021bia patriotic\u0103;
\n6. Drepturile \u0219i \u00eendatoririle copilului.<\/p>\n