Importan\u0163a manualelor alternative este exagerat\u0103, deoarece accentul ar trebui s\u0103 cad\u0103 pe programele \u015fcolare aprobate de institu\u0163iile abilitate \u015fi nu pe materialele propuse de anumi\u0163i autori care pot fi familiariza\u0163i sau nu cu particularit\u0103\u0163ile colectivului de elevi \u015fi cu contextul social.
\nStudiul literaturii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 este un proces complex, iar, \u00een fond, obiectivul s\u0103u este acela de a forma din elevi cititori de literatur\u0103, oameni cu deprinderea de a citi permanent, capabili s\u0103 recepteze mesajele transmise de operele literare citite \u015fi s\u0103 adopte o atitudine personal\u0103 fa\u0163\u0103 de lecturile lor.
\n<\/p>\n
Un prim obiectiv este acela de a-i ajuta pe elevi s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103 limba literar\u0103 actual\u0103 pentru a o folosi ca mijloc de comunicare \u015fi formare intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103. Un alt obiectiv este acela de a forma interesul elevilor pentru lectura textelor literare \u015fi, pe aceast\u0103 cale, modelarea gustului estetic.<\/p>\n
Studiul literaturii aduce o contribu\u0163ie \u015fi la realizarea educa\u0163iei multilaterale a elevilor, contribuind la cultivarea g\u00e2ndirii, a orizontului intelectual \u015fi cultural al acestora, la formarea concep\u0163iei despre lume \u015fi via\u0163\u0103 .<\/p>\n
Predarea literaturii rom\u00e2ne \u00een liceu ar trebui s\u0103 dezvolte cercul de cuno\u015ftin\u0163e \u00eensu\u015fite \u00een \u015fcoala general\u0103, s\u0103 continue cultivarea gustului pentru lectur\u0103 \u015fi s\u0103 formeze la elevi capacitatea de a stabili criterii ferme de selectare a marilor valori cu care s\u0103 se opereze \u00een procesul lecturii. Scopul pred\u0103rii literaturii rom\u00e2ne \u00een liceu este acela de a dezvolta sim\u0163ul estetic \u015fi de a forma un cititor de literatur\u0103 receptiv la valorile artistice. De aceea, accentul nu ar trebui s\u0103 cad\u0103 pe studierea datelor apar\u0163in\u00e2nd istoriei literaturii rom\u00e2ne, c\u00e2t pe metodele de investigare a textului literar, pentru a-i da posibilitatea elevului s\u0103 \u00eenve\u0163e permanent, pe tot parcursul vie\u0163ii, \u015fi s\u0103 integreze cuno\u015ftin\u0163ele \u00eensu\u015fite \u00een formarea sa continu\u0103 ca personalitate. Citirea integral\u0103 \u015fi comentarea unor texte reprezentative din literatura rom\u00e2n\u0103 sau universal\u0103 au caracter formativ, contribuind la dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, a imagina\u0163iei creatoare, d\u00e2nd posibilitatea copilului s\u0103 recreeze o lume nou\u0103 \u015fi transform\u00e2ndu-l dintr-un receptor static \u00eentr-unul dinamic .
\nLectura operei literare \u00eenseamn\u0103 analiza \u015fi interpretarea specificit\u0103\u0163ii literaturii de a comunica prin limbaj un mesaj estetic. Cititorul este chemat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een spa\u0163iul lecturii experien\u0163a sa de via\u0163\u0103, s\u0103 devin\u0103 re-creator al textului pe care l-a citit. Lectura este, prin urmare, \u201eun eveniment al cunoa\u015fterii\u201d \u015fi presupune \u201eun mod de a situa opera, de a stabili elemente disjunctive (necesare), de a epiciza textul…, de a privi dintr-un unghi epic to\u0163i factorii angaja\u0163i \u00een procesul de crea\u0163ie \u015fi \u00een actul interpret\u0103rii\u201d.<\/p>\n
Din practica \u015fcolar\u0103 \u015fi din tratatele de psihologie pedagogic\u0103 deducem c\u0103 studierea unor opere literare poate produce emo\u0163ii estetice, \u00een func\u0163ie de v\u00e2rst\u0103 \u015fi de experien\u0163a de via\u0163\u0103 a elevului.
\n\u00cen acest sens, contrar psihologismului estetic, care concepea o stare estetic\u0103 liber\u0103 de orice amestec intelectual, Tudor Vianu afirma c\u0103: \u201efrumosul artistic nu produce o singur\u0103 emo\u0163ie estetic\u0103, ci o serie de emo\u0163ii\u201d.<\/p>\n
Importan\u0163a literaturii \u00een \u015fcoal\u0103 este aceea c\u0103-i sensibilizeaz\u0103 pe copii, ac\u0163ion\u00e2nd direct asupra sensibilit\u0103\u0163ii, \u015fi, implicit asupra con\u015ftiin\u0163ei lor, inocul\u00e2ndu-le cuno\u015ftin\u0163e, idei, sentimente \u015fi model\u00e2ndu-le atitudinile, comportamentul.<\/p>\n
La nivelul manualelor \u015fcolare, literatura este reprezentat\u0103 prin diverse opere (epice, lirice sau dramatice), scrise de autori clasici sau contemporani, ce trebuie s\u0103 se adapteze particularit\u0103\u0163ilor de v\u00e2rst\u0103 \u015fi chiar individuale ale elevilor, s\u0103 fie accesibile gradului de receptivitate la care se afl\u0103 elevul, \u00een ciclul gimnazial sau liceal. Dac\u0103 la ciclul gimnazial operele literare sunt \u00eenso\u0163ite de numeroase exerci\u0163ii de limb\u0103, \u00een ciclul liceal accentul cade asupra literaturii. Studiul literaturii, la liceu, vizeaz\u0103, nu at\u00e2t istoria literar\u0103 c\u00e2t studierea literaturii ca modalitate artistic\u0103 specific\u0103 de transfigurare a realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen urma verific\u0103rii mai multor manuale \u015fcolare, am remarcat c\u0103 unele texte alese pentru a fi studiate nu se potriveau preocup\u0103rilor elevilor, fiind mult prea greu de descifrat de c\u0103tre ace\u015ftia sau problematicile dezb\u0103tute ar fii mult prea serioase pentru v\u00e2rsta copiilor.<\/p>\n
Operele lui Gala Galaction se reg\u0103seau \u015fi \u00een vechile manuale \u015fcolare dar \u015fi \u00een manualele alternative. Deseori, Galaction a fost asem\u0103nat cu Tolstoi datorit\u0103 faptului c\u0103 prezenta cazuri limit\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103, iar personajele sunt surprinse \u00een momente dramatice, c\u00e2nd li se pune la \u00eencercare t\u0103ria moral\u0103. Poate \u015fi datorit\u0103 profesiei sale de preot, scriitorul adopt\u0103 o atitudine moralizatoare. Agripina, unul dintre personajele principale ale nuvelei, va r\u0103m\u00e2ne un model de personaj feminin, ce \u00eentruchipeaz\u0103 calit\u0103\u0163ile alese ale neamului nostru, un personaj simbol pentru eroismul neamului rom\u00e2nesc de-a lungul zbuciumatei sale istorii. Iar D\u0103nil\u0103, un alt personaj principal, d\u0103 \u015fi el dovad\u0103 de calit\u0103\u0163i morale precum voin\u0163a, perseveren\u0163a, d\u00e2rzenia, \u00eendr\u0103zneala, credin\u0163a \u015fi speran\u0163a.<\/p>\n \u00cen ciuda valorii estetice \u015fi moralizatoare a textului, acesta nu se mai reg\u0103se\u015fte \u00een manualele alternative.\u00a0\u00cen manualele alternative destinate ciclului liceal putem reg\u0103si opere ale lui Gala Galaction utilizate pentru a ilustra diferite teme sau specii literare. Astfel, \u00een manualul\u00a0 de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a IX-a de la Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 2003, apare nuvela De la noi, la Cladova,<\/em> pentru a ilustra tema iubirii. Textul este potrivit v\u00e2rstei copiilor \u015fi poate fi u\u015for receptat. Manualul red\u0103 textul nuvelei, \u00eenso\u0163it de explicarea unor cuvinte necunoscute dar \u015fi de foarte multe exerci\u0163ii pe text, acestea d\u00e2nd posibilitatea elevilor de a identifica tema \u015fi motivele literare specifice textului dar \u015fi leg\u0103tura cu texte din literatura universal\u0103. Cerin\u0163ele vizeaz\u0103 dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, a imagina\u0163iei, a exprim\u0103rii libere \u015fi nuan\u0163ate, dar \u015fi lucrul cu manualul.<\/p>\n \u00cen manualul de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasa a X-a editat de Editura Teora, accentul se deplaseaz\u0103 c\u0103tre recunoa\u015fterea tr\u0103s\u0103turilor unor specii literare pe anumite texte literare. Specia literar\u0103 povestirea este ilustrat\u0103 prin opera lui Gala Galaction, Moara lui C\u0103lifar.<\/em><\/p>\n Textul povestirii este redat integral, d\u00e2nd astfel posibilitatea elevilor de a-l lectura fie individual, fie sub \u00eendrumarea atent\u0103 a unui cadru didactic care s\u0103 accentueze acele tr\u0103s\u0103turi care pun \u00een valoare caracterul miraculos, fantastic al textului. Povestirea este \u00eenso\u0163it\u0103 de un dic\u0163ionar explicativ, elevii av\u00e2nd posibilitatea de a-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163i vocabularul, dar \u015fi de trimiteri c\u0103tre literatura universal\u0103 asfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 poat\u0103 realiza o paralel\u0103 \u00eentre texte ce trateaz\u0103 aceia\u015fi tem\u0103 sau motive literare. Acela\u015fi text este tratat \u00eentr-un manual pentru clasa a IX-a la capitolul Lumi fantastice, accentul deplas\u00e2ndu-se de la identificarea tr\u0103s\u0103turilor unor specii literare pe text la identificarea formelor pe care le poate lua fantasticul \u00een literatur\u0103 \u015fi la diferen\u0163ierea dintre real-fantastic, fic\u0163ional-nonfic\u0163ional.<\/p>\n Manualul de Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 ap\u0103rut la editura Corint, Bucure\u015fti, 2004, avizat de MEC, este un manual modern care corespunde cerin\u0163elor programei \u015fcolare din 2004, prev\u0103zut pentru clasa a IX-a, are un con\u0163inut bogat, organizat \u00een 5 mari capitole, fiecare av\u00e2nd mai multe subcapitole, cu ilustra\u0163ii reu\u015fite \u015fi relevante. Textul inclus \u00een acest manual trateaz\u0103 problema fantasticului \u00een opera Moara lui C\u0103lifar<\/em> de Gala Galaction.<\/p>\n \u00cen urma unei analize comparativ-critice a manualelor amintite se desprind o serie de observa\u0163ii.Aceste observa\u0163ii conduc la concluzia c\u0103 manualul propus de E.D.P. valorific\u0103 cel mai bine textul ales, eviden\u0163iindu-i calit\u0103\u0163ile stilistice \u015fi structurale, \u00eens\u0103 nu determin\u0103 o implicare activ-participativ\u0103 \u00een procesul educa\u0163ional. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 pozitiv\u0103 a acestui manual este prezentarea gradat\u0103 a exerci\u0163iilor, de la simplu la complex, acoperind at\u00e2t sfera informa\u0163ional\u0103 c\u00e2t \u015fi pe aceea creativ\u0103.<\/p>\n \u00cen ciuda caracterului formativ al operei lui Gala Galaction, am observat c\u0103 textele sale nu sunt foarte des \u00eent\u00e2lnite \u00een manualele \u015fcolare, ceea ce este un lucru destul de trist, deoarece operele sale, \u00een urma unei atente selec\u0163ii, pot transmite multe cuno\u015ftin\u0163e \u015fi pot aduce \u00een fa\u0163a elevilor personaje ce pot servi drept modele morale.<\/p>\n \u00cen opinia mea, importan\u0163a manualelor alternative este exagerat\u0103, deoarece accentul ar trebui s\u0103 cad\u0103 asupra programelor \u015fcolare aprobate de institu\u0163iile abilitate \u015fi nu asupra materialelor propuse de anumi\u0163i autori care pot fi familiariza\u0163i sau nu cu particularit\u0103\u0163ile colectivului de elevi \u015fi cu contextul social.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Studii teoretice<\/strong> Importan\u0163a manualelor alternative este exagerat\u0103, deoarece accentul ar trebui s\u0103 cad\u0103 pe programele \u015fcolare aprobate de institu\u0163iile abilitate \u015fi nu pe materialele propuse de anumi\u0163i autori care pot fi familiariza\u0163i sau nu cu particularit\u0103\u0163ile colectivului de elevi \u015fi cu contextul … Cite\u0219te continuarea
\nUn exemplu ar fi nuvela La Vulturi!<\/em>, studiat\u0103 de elevi \u00een clasa a VIII-a \u015fi care scotea \u00een eviden\u0163\u0103 curajul poporului rom\u00e2n \u00een fa\u0163a n\u0103v\u0103litorilor turci. \u00cen ciuda subiectului, care ar fi mai potrivit pentru adul\u0163i dec\u00e2t pentru copii, elevii pot extrage anumite idei cu caracter moralizator.<\/p>\n
\nTr\u0103s\u0103turile povestirii prezentate mai \u00eent\u00e2i teoretic sunt la final, dup\u0103 \u00een\u0163elegerea textul, particularizate.<\/p>\n
\nManuale<\/strong>
\n1. ANGELESCU, Silviu, NICOLAE, N., IONESCU, Emil, 1999, Limba \u015fi literatura\u00a0rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a IX-a, Bucure\u015fti: ALL EDITORIAL.
\n2. ANGELESCU, Silviu, NICOLAE, N., IONESCU, Emil, 2000, Limba \u015fi literatura\u00a0rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a X-a, Bucure\u015fti: ALL EDITORIAL.
\n3. BARBU, Cecilia, MU\u015eAT, Lelia, OLTEANU, Antoaneta, 2000, Limba \u015fi literatura\u00a0rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a X-a, \u00a0Bucure\u015fti: Editura Punct & Paideia.
\n4. DUN\u0102 Ion, DUN\u0102, Raluca, 2003, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a IX-a,\u00a0Bucure\u015fti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103.
\n5. COSTACHE, Adrian, et al., 2004, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a IX-a,\u00a0Bucure\u015fti: Editura Art.
\n6. COSTACHE, Adrian, IONI\u0162\u0102, Florin, S\u0102VOIU, Adrian, 2005, Limba \u015fi literatura\u00a0rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a X-a, Bucure\u015fti: Editura Art.
\n7. IANCU, M., L\u0102Z\u0102RESCU, R., 2004, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a\u00a0IX-a, Bucure\u015fti: Corint.
\n8. MANOLESCU, Nicolae (coord.), 2000, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa\u00a0a X-a, Bucure\u015fti: Editura SIGMA.
\n9. MARTIN, Mircea(coord.), 2004, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru clasa a X-a,\u00a0Bucure\u015fti: Editura Rosetti Educa\u0163ional.
\n10. RU\u015eTI, Doina, COSTACHE, Adrian, 2000, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103: manual pentru\u00a0clasa a X-a, Bucure\u015fti: Editura Teora.<\/p>\n
\n1. CUCO\u015e, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2006.
\n2. GOIA V., DR\u0102GOTOIU I., Metodica pred\u0103rii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne, Editura\u00a0didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1995.
\n3. ITU Iustina, Func\u0163ia formativ\u0103 a orelor de literatur\u0103, Editura didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103,\u00a0Bucure\u015fti, 1981.
\n4. ION, Vlad, 1977, Lectura: un eveniment al cunoa\u015fterii, Bucure\u015fti: Editura Eminescu.
\n5. PARFENE, Constantin, Metodica studierii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103, Editura\u00a0Polirom, Ia\u015fi, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"