Societatea sofisticat post-modern\u0103 a zilelor noastre for\u021beaz\u0103 reg\u00e2ndirea tuturor sistemelor de valori creditate\/ creditabile care au func\u021bionat \u00een epocile anterioare. Rea\u0219ezarea \u00een matc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103, din p\u0103cate, dec\u00e2t o strategie de reconvertire a valorilor, \u00een vederea supra-vie\u021buirii (cultural, economic \u0219i social) \u00een contexte noi, inedite, pe care le genereaz\u0103 cu rapiditate societatea de consum a zilelor noastre.
\nExist\u0103 o contradic\u021bie \u00een termeni. Pe de o parte, din punct de vedere teoretic, ca \u0219i curent cultural, postmodernismul poate fi asociat cu deconstructivismul, cu poststructuralismul, neopragmatismul \u0219i nu numai.
\n<\/p>\n
\u201e\u0218coala contemporan\u0103 func\u0163ioneaz\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00een spa\u0163iul deschis \u015fi delimitat de paradigma modernit\u0103\u0163ii.<\/em>\u201d\u00a0 (Emil P\u0103un)<\/p>\n Postmodernismul nu este, \u00eens\u0103, \u00een \u00eentregime original, fiind doar o mixare hibrid\u0103 a unor elemente venite din structuri\/ curente diferite ori contrarii, apropiindu-\u015fi, convertind \u015fi dep\u0103\u015find, de exemplu, structuralismul francez, nihilismul, romantismul, fenomenologia, hermeneutica, populismul, existen\u0163ialismul, marxismul occidental, teoria critic\u0103, anarhismul etc. Ca \u0219i curent cultural, precum antemerg\u0103toarele, are un fundament, o surs\u0103. Termenul \u201epostmodernism\u201d apare pentru prima oar\u0103 men\u021bionat de pictorul englez John Watkins Chapman \u00een 1870, care a utilizat formula \u201epictur\u0103 postmodernist\u0103\u201d pentru a defini fenomenul plastic european ulterior picturii impresioniste. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, postmodernismul pare o p\u0103l\u0103rie generoas\u0103, o g\u0103l\u0103gie general\u0103, un creuzet \u00een care pot fi mixate valori, idei, concepte, f\u0103r\u0103 teama de consecin\u021bele unor rezultate hibride, nea\u0219teptate, fiindc\u0103 acestea, oricum, vor fi apreciate\/evaluate ca reprezentative. Aceasta poate \u0219i urmare a faptului c\u0103 spre mijlocul secolului al XX-lea termenul cap\u0103t\u0103 o evolu\u0163ie accelerat\u0103, extinz\u00e2ndu-se \u00een diferite domenii, instaur\u00e2nd o nou\u0103 etap\u0103 istoric\u0103. Inversarea polilor valorici, redefinirea taxonomic\u0103 a conceptelor, creditarea cu plus-valoare a non-valorii sunt elemente de prim\u0103 linie, \u00een retraducere liber\u0103 a postmodernit\u0103\u021bii func\u021bie de rezultatele ei sociale; for\u021beaz\u0103 mutilarea con\u0219tiin\u021belor \u0219i a caracterelor.<\/p>\n Societatea de consum \u00ee\u0219i impune regulile, alimentat\u0103 fiind cu ceea ce \u00eei este impus\/ supus ca valoare. Consumul excesiv de produse media nocive, de produse culturale perimate valoric, atrage dup\u0103 sine bulversarea societ\u0103\u021bii la toate nivelele ei \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, impune g\u0103sirea de instrumente pentru a contracara efectele \u0219i de a reg\u00e2ndi permanent modalit\u0103\u021bile de g\u0103sire a unui limbaj comun, \u0219i el pervertit, pentru p\u0103strarea unei coeren\u021be c\u00e2t de c\u00e2t unitare \u00eentre diversele compartimente sociale. \u00cen aceast\u0103 direc\u021bie, David Lyon teoretizeaz\u0103 faptul c\u0103 tendin\u021ba globaliz\u0103rii la toate nivelele, coroborat\u0103 cu faptul c\u0103 \u00een societatea postmodern\u0103 stilul de via\u0163\u0103 al consumatorului \u015fi consumul \u00een mas\u0103 domin\u0103 via\u0163a con\u015ftient\u0103 a membrilor ei – \u201eTotul este transformat \u00een marf\u0103<\/em>\u201d , cum conchide teoreticianul \u2013 a dus la apari\u021bia unor paradoxuri: individualismul \u00eentr-o societate care aspir\u0103 spre globalizare; comunicare universal\u0103 \u015fi lipsa\/dificultatea comunic\u0103rii interpersonale; posibilitatea de a intra u\u015for \u00een leg\u0103tur\u0103 cu semenii; \u00eenstr\u0103inarea care marcheaz\u0103 rela\u0163iile interpersonale etc. Tot ca \u0219i consecin\u021b\u0103, efectele distructive ale pseudo-post-modernit\u0103\u021bii se resimt cel mai acut \u00een mediul educa\u021bional, tinerii\/ adolescen\u021bii fiind primii expu\u0219i experien\u021belor nocive ale r\u0103zboiului informa\u021bional, capacitatea lor de selec\u021bie a valorii \u0219i discernerea acesteia de nonvaloare fiind aproape nule. Sistemul educa\u021bional nu mai are puterea \u0219i credibilitatea de a impune \u0219i de a normaliza, \u00een t\u0103v\u0103lugul postmodern, scara valoric\u0103 \u0219i strategii coerente de normalizare a comportamentului individual \u00een rela\u021bie armonioas\u0103 cu cel al grupului.<\/p>\n Platforma postmodern\u0103, \u00een ceea ce prive\u0219te c\u00e2mpul educa\u021bional, ca \u0219i platformele politice, este una generoas\u0103, str\u0103lucitoare, credibil\u0103. Doar teoretic, \u00eens\u0103. Ca mai toate dezideratele formulate scriptic \u00een ultimele perioade de t\u0103v\u0103lug politic \u0219i social, \u00een toate sistemele, realitatea este cea care infirm\u0103 zgomotos \u0219i dureros teoriile. Logic, acest efect ar impune luarea de m\u0103suri viabile, concrete, amelioratorii. Pedagogia tradi\u021bional\u0103 este, scriptic, inferioar\u0103 celei postmoderne, realitatea, \u00eens\u0103, o infirm\u0103, pentru c\u0103 sistemul de valori s-a modificat, s-a perimat, raportat la canoanele clasice, aspectele social-economice, realitatea \u00eens\u0103\u0219i, av\u00e2nd alte fa\u021bete. Cererea \u0219i oferta pe pia\u021ba muncii s-au reconfigurat.<\/p>\n E suficient s\u0103 facem o paralel\u0103 a statisticilor privind num\u0103rul elevilor \u0219colariza\u021bi, num\u0103rul pseudo-analfabe\u021bilor \u0219colariza\u021bi, performan\u021bele la examene \u0219i concursuri \u0219colare, inser\u021bia social\u0103 \u0219i pe pia\u021ba muncii. Decalajul este, \u00eens\u0103, urmare nu at\u00e2t al platformelor educa\u021bionale inserate \u00een sistem, c\u00e2t al haosului social, al celui de pe pia\u021ba muncii, al incoeren\u021bei cerere-ofert\u0103, care se opun zgomotos acestora oferind, astfel, adev\u0103rata imagine a realit\u0103\u021bii. Tabloul este unul c\u00e2t se poate de postmodern.<\/p>\n Profesorul societ\u0103\u021bii de consum de ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een rela\u0163ie de parteneriat cu elevii s\u0103i, negociind obiectivele \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, formele \u015fi modalit\u0103\u0163ile de evaluare, fiind supus \u0219i el transform\u0103rilor: trebuie s\u0103 se adapteze unor noi rigori, s\u0103 dea dovada unor competen\u021be noi, s\u0103 adopte strategii de metodologie \u0219i de comportament rela\u021bional diferite de cele din \u0219coala tradi\u021bional\u0103. To\u021bi suntem actori \u00een via\u021ba social\u0103. Ne asum\u0103m sau impunem roluri, for\u021ba\u021bi de contexte. \u0218i profesorul, \u00een consecin\u021b\u0103, va trebui s\u0103 se supun\u0103 noilor cutume, pentru a se \u00eencadra \u00een contextul societ\u0103\u021bii de consum, conform celor exprimate de Micheline Rey:\u00a0 \u201eProfesorii \u015fi educatorii se vor str\u0103dui s\u0103 fac\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t no\u0163iunile referitoare la (\u2026) (interdependen\u0163\u0103, demnitate, libertate, justi\u0163ie, drept, nonviolen\u0163\u0103, respectul de sine \u015fi respectul fa\u0163\u0103 de semeni, empatie, negociere, cooperare, descoperirea \u015fi dep\u0103\u015firea prejudec\u0103\u0163ilor) s\u0103 prind\u0103 contur \u00een comportamentul lor practic. Un astfel de climat nu se poate realiza de la sine. Trebuie ca profesorii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi (mai \u00eent\u00e2i) comunicarea \u015fi aceasta s\u0103 fie real\u0103 \u015fi pozitiv\u0103 \u00een institu\u0163ie, fiindc\u0103 elevii sunt receptivi la ceea ce sunt \u015fi tr\u0103iesc profesorii lor, ca \u015fi la ceea ce spun sau \u00eei \u00eenva\u0163\u0103. Ea presupune organizarea \u015fcolii \u015fi a clasei \u00eentr-o manier\u0103 favorabil\u0103 acestei experien\u0163e.<\/em>\u201d\u00a0 Deci, un paradox.<\/p>\n Dac\u0103 \u0219coala tradi\u0163ional\u0103 preg\u0103te\u015fte elevii pentru a se descurca \u00een unul sau mai multe domenii de activitate, cultiv\u00e2ndu-le stima de sine \u015fi ajut\u00e2ndu-i s\u0103 se autodescopere, \u0219coala postmodern\u0103 impune ca precondi\u021bie pentru \u00eenv\u0103\u021bare respectul de sine, educa\u0163ia constituindu-se ca terapie. Educatorii societ\u0103\u021bii de consum \u00ee\u015fi dirijeaz\u0103\/ajut\u0103 elevii s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 identit\u0103\u0163i, iar nu s\u0103 le descopere. \u0218i aceasta, tot urmare a fenomenelor sociale hr\u0103nite \u0219i reflectate media, care-\u0219i impun consecin\u021be \u0219i condi\u021bii, cre\u00e2nd noi modele\/comportamente\/valori, f\u0103r\u0103 nici un racord cu defini\u021biile tradi\u021bionale\/clasice ale termenilor.<\/p>\n \u015ecoala de azi, prin instruirea pe care o ofer\u0103, are ca obiectiv nu doar investirea elevilor cu un bagaj de informa\u021bii, ci \u015fi \u00eendrumarea \u015fi stimularea acestora \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii cognitive, afective, sociale, a exers\u0103rii abilit\u0103\u0163ilor \u00een contexte diferite, \u00een vederea preg\u0103tirii lor pentru integrarea optim\u0103 \u00een activitatea \u015fi via\u0163a sociale.<\/p>\n Realitatea din \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 este una bulversa(n)t\u0103, epocile culturale \u0219i t\u0103v\u0103lugul politic al ultimelor decenii fiind cele care normeaz\u0103, dar haotic, experien\u021be \u0219i teorii care vor s\u0103 men\u021bin\u0103 la un punct de plutire credibil normalitatea, statu\u00e2nd, \u00eens\u0103, formule teoretice f\u0103r\u0103 suport concret, real, \u00een universul \u0219colar, cu impact social neverosimil \u00een raport cu efortul depus, totu\u0219i, de oamenii \u0219colii zilelor noastre.<\/p>\n Un alt aspect care trebuie luat \u00een considerare, pe care Emil P\u0103un \u00eel semnaleaz\u0103 \u00een lucrarea citat\u0103, este rolul elevului \u00een noul context educa\u021bional: \u201eputem vorbi de o re\u00eentoarcere a individului ca actor \u00een spa\u0163iul social \u015fi o resurec\u0163ie a elevului \u00een calitate de persoan\u0103 cu caracteristicile sale specific-diferen\u0163iatoare ce trebuie valorizate maximal<\/em>\u201d, aceasta constituind \u201edimensiunea dominant\u0103 a pedagogiei postmoderne<\/em>\u201d . Aceste aspecte sunt surprinse \u015fi de reforma curricular\u0103 din spa\u021biul educa\u021bional rom\u00e2nesc, care\u00a0 are ca obiectiv fundamental substituirea \u015fcolii profesorului cu \u015fcoala elevului.<\/p>\n \u00cen dezavantaj nu este doar cadrul didactic, care trebuie s\u0103 caute formule de supravie\u021buire a actului pedagogic la un nivel credibil, ci elevul societ\u0103\u021bii postmoderne, supus unor formule \u0219i strategii care se vor inovatoare (putem aminti doar supra-\u00eenc\u0103rcarea, stufos, a programelor \u0219colare, de\u0219i se pune problema descongestion\u0103rii acestora, cumulat\u0103 cu un val de activit\u0103\u021bi extra-curriculare la nivelul tuturor ciclurilor de \u00eenv\u0103\u021bare), \u0219i care nu duc la chintesen\u021b\u0103\/coeren\u021b\u0103\/normare, ci la \u00eempr\u0103\u0219tiere. Putem re-aminti, de asemenea, faptul c\u0103 programele \u0219i normele educa\u021bionale sunt formulate din birouri ministeriale de c\u0103tre persoane f\u0103r\u0103 contact direct, concret, cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0219coli, \u00een s\u0103lile de curs. \u0218i alte multe neconcordan\u021be semnalate consistent \u00een media nu numai cu ocazia evalu\u0103rilor sau a simul\u0103rilor la nivel na\u021bional. Realitatea confirm\u0103 faptul c\u0103 pentru majoritatea anali\u015ftilor \u015fi exper\u0163ilor actuali \u00een teoria curriculum-lui \u201espa\u0163iul clasei pare a fi o cutie neagr\u0103, insuficient cunoscut\u0103 \u015fi de multe ori ignorat\u0103.<\/p>\n Ori, \u00een termenii perspectivei postmoderniste, ceea ce se petrece \u00een clas\u0103 este cel mai important lucru. Mesajul principal este c\u0103, la nivelul clasei, nu avem de-a face doar cu transmiterea unui curriculum dat \u015fi prefabricat, ci mai ales cu elaborarea \u015fi construirea cotidian\u0103 \u015fi negociat\u0103 a acestuia.\u201d (Emil P\u0103un). Cu alte cuvinte, trebuie s\u0103 adapt\u0103m mersul societ\u0103\u021bii de consum, \u00een rapid\u0103 digitalizare, prin validarea practic\u0103 a unor fapte izolate cu priceperile \u0219i deprinderile elevilor, cu permanenta conectare a acestora la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, concret, \u00een imediata lui proximitate, pentru a-i preg\u0103ti acomodarea cu sistemul social \u00een care va trebui, ulterior, s\u0103 se integreze. Sau, cum formuleaz\u0103 pedagogul german Horst Siebert, \u201epedagogia postmodern\u0103 accentueaz\u0103 organizarea situa\u0163iilor \u015fi contextelor de a\u015fa natur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 incite la \u00eenv\u0103\u0163are.\u201d<\/p>\n Realitatea pedagogic\u0103, multitudinea evalu\u0103rilor \u0219i simul\u0103rilor la toate nivelele de studiu, conceperea subiectelor la concursurile \u0219colare \u00een manier\u0103 incoerent\u0103, raportat la realitatea din sistem \u0219i, paradoxal, la textul programelor \u0219colare (subiecte formulate gre\u0219it sau care nu intr\u0103 \u00een programele de concurs \u0219i de evaluare, grad de dificultate ridicat al subiectelor etc., etc. ), nu ilustreaz\u0103 dec\u00e2t haosul postmodern care se vrea coeren\u021b\u0103 \u0219i norm\u0103.<\/p>\n Cu toate acestea, paradoxal, \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 contabilizeze rezultate excep\u021bionale: olimpici care se situeaz\u0103 pe primele pozi\u021bii ale unor concursuri interna\u021bionale la toate disciplinele performate. Num\u0103rul acestora, \u00eens\u0103, raportat la num\u0103rul elevilor \u0219colariza\u021bi este, \u00eens\u0103, minor. S\u0103 nu neglij\u0103m faptul c\u0103 trebuie s\u0103 ne raport\u0103m la ideea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului de mas\u0103, unde programele trebuie adaptate conform posibilit\u0103\u021bilor educabilului pentru a ob\u021bine rezultatele minim vizate. Altfel, rezultatele vor fi \u00een continu\u0103 cre\u0219tere doar la nivelul \u00eenmul\u021birii num\u0103rului de pseudo-analfabe\u021bi, ne\u0219colariza\u021bi etc., conform statisticilor ultimilor ani \u0219i a prognozelor pe urm\u0103torii, raportate la rezultatele contabilizate \u00een sistemul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc de mas\u0103.<\/p>\n Concluzia: s\u0103 revenim la didactica \u0219colii tradi\u021bionale – c\u00e2nd caruselul realit\u0103\u021bii este, \u00eens\u0103, imprecis, raportat la binomul cerere-ofert\u0103, la toate nivelele, – sau s\u0103 \u00eencerc\u0103m experimente noi, ca \u0219i p\u00e2n\u0103 acum, formule noi \u0219i strategii de abordare inedite pentru a recorela impactul educa\u021biei cu\u00a0 realitatea concret\u0103, post-postmodern\u0103, a societ\u0103\u021bii de consum? R\u0103spunsul \u00eel vom g\u0103si, poate, \u00eenaintea na\u0219terii unei noi epoci culturale, cu un statut diferit de cel al post-post-modernit\u0103\u021bii, cu o configurare, o recalibrare a valorilor\u00a0 \u0219i o strategie inedite care s\u0103 oglindeasc\u0103 o real\u0103 reintrare \u00een matc\u0103, \u021bin\u00e2nd cont, totu\u0219i, de ceea ce poate r\u0103m\u00e2ne pentru mul\u021bi dintre noi o nostalgie infirmat\u0103 de realitatea societ\u0103\u021bii de consum: valoarea.<\/p>\n Bibliografie:<\/em><\/strong> Not\u0103:<\/strong><\/em> Societatea sofisticat post-modern\u0103 a zilelor noastre for\u021beaz\u0103 reg\u00e2ndirea tuturor sistemelor de valori creditate\/ creditabile care au func\u021bionat \u00een epocile anterioare. Rea\u0219ezarea \u00een matc\u0103 nu \u00eenseamn\u0103, din p\u0103cate, dec\u00e2t o strategie de reconvertire a valorilor, \u00een vederea supra-vie\u021buirii (cultural, economic \u0219i … Cite\u0219te continuarea
\nDasen, Pierre, Christine Perregaux, Micheline Rey, Educa\u0163ia intercultural\u0103. Experien\u0163e, politici, strategii, Ia\u015fi, Editura Polirom, 1999.
\nP\u0103un, Emil, Potolea, Dan, Pedagogie. Fundament\u0103ri teoretice \u0219i demersuri aplicative, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2002.
\nLyon, David,\u00a0 Postmodernitatea, Bucure\u015fti, Editura Du Style, 1999.
\nSiebert,\u00a0 Horst, \u00cenv\u0103\u0163are autodirijat\u0103 \u015fi consilierea pentru \u00eenv\u0103\u0163are. Noile paradigme postmoderne ale instruirii, Ia\u015fi, Ed. Institutul European, 2001.
\nVocil\u0103, Andrei, \u201eEduca\u021bia \u0219i \u0219coala contemporan\u0103 la grani\u021ba dintre modernism \u0219i postmodernism\u2013deziderate \u0219i extensii \u00een practica educativ\u0103\u201d, andreivocila.wordpress.com\/2010\/10\/29\/educatia-si-scoala-contemporana-la-granita-dintre-modernism-si-postmodernism-%E2%80%93-deziderate-si-extensii-in-practica-educativa\/<\/a>. Accesat: 20 aprilie 2014.
\nVl\u0103sceanu, Laz\u0103r (coord.), \u015ecoala la r\u0103scruce. Schimbare \u015fi continuitate \u00een curriculumul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului obligatoriu. Studiu de impact, Ia\u015fi, Editura Polirom, 2002.<\/p>\n
\nAcest text este o versiune a articolului: Scarlat, Cristina,\u00a0Educa\u021bia postmodern\u0103 vs. Recalibrarea sistemului de valori?,\u00a0<\/i>\u00een\u00a0Perspective,\u00a0<\/i>nr. 2 (16)\/iunie 2015, publicat\u00a0<\/span>\u00een revista\u00a0Univers didactic \u2013 revista \u0219colii ie\u0219ene,<\/i>\u00a0serie nou\u0103,\u00a0<\/i>nr. 13\/2016, Ed. Spiru Haret – Casa Corpului Didactic Ia\u0219i.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"