\u00cen via\u0163a de zi cu zi, disputele de idei apar \u015fi au efecte interesante asupra rela\u0163iilor interpersonale \u0219i implicit asupra comunic\u0103rii dintre parteneri. Ele pot s\u0103 apar\u0103 \u00eentre oameni pe strad\u0103 (pentru un loc de parcare), \u00eentre membrii unei familii (adul\u0163i-copii, copii-copii, adul\u0163i-adul\u0163i: pentru ce film va urm\u0103ri familia \u00eentr-o duminic\u0103 seara, de exemplu), \u00eentre profesori \u015fi elevi (din cauza unei note, din cauza comportamentului neadecvat al elevului\/profesorului etc.) sau \u00eentre adul\u0163ii din institu\u0163ia educa\u0163ional\u0103 (profesor-profesor, profesor-manager etc.).
\nArticolul propune o introducere teoretic\u0103 \u00een rezolvarea conflictelor n\u0103scute \u00eentre profesor \u0219i elevi, iar apoi aduce un exemplu personal \u00een ceea ce prive\u0219te utilizarea unor mijloace de aplanare a conflictelor iscate \u00eentre elevi \u0219i profesori.
\n<\/p>\n
Termenul \u201econflict\u201d \u00ee\u0219i are originea \u00een limba latin\u0103, \u00een cuv\u00e2ntul conflictus, care \u00eenseamn\u0103 ne\u00een\u021belegere, ciocnire de interese, dezacord [1]. Putem afirma despre conflict, c\u0103 este un fenomen social multidimensional, un factor care oblig\u0103 la schimbare, adaptare \u015fi transformare, o caracteristic\u0103 important\u0103\u00a0 a existen\u0163ei umane.<\/p>\n
Revenind la tema articolului, Thomas Gordon afirma c\u0103 \u00een mediul \u015fcolar pot exista dou\u0103 tipuri de conflicte: \u201econflicte de\u00a0 valori \u015fi conficte de satisfacerea nevoilor personale\u201d [2].
\n\u00cen rela\u0163ia profesional\u0103 elev-profesor conflictele de valori ocup\u0103 cel mai mare spa\u0163iu. Valorile unui profesor nu sunt, nu vor fi \u015fi nici nu trebuie s\u0103 fie identice cu cele ale elevului. \u0218coala de ast\u0103zi reprezint\u0103 locul de \u00eent\u00e2lnire al ideilor bune (sau mai pu\u0163in bune), un loc de \u00eent\u00e2lnire a culturilor etnice \u015fi a valorilor diferitelor p\u0103turi sociale. Depinde de noi, profesorii de ast\u0103zi \u015fi de m\u00e2ine, cum reu\u015fim s\u0103\u00a0 normaliz\u0103m diferen\u0163ele inevitabile dintre aceste valori, iar pentru asta avem nevoie de cultur\u0103, educa\u0163ie, pentru c\u0103 ele vor fi elementul de leg\u0103tur\u0103 \u00een rela\u0163ionarea interpersonal\u0103 a indivizilor. Comunicarea profesorului \u00eenseamn\u0103 interac\u0163iune, schimb de idei, deschidere, reciprocitate, solidaritatea obiectiv\u0103 a valorilor \u00een mediul de \u00eent\u00e2lnire, microsocietatea numit\u0103 \u015fcoal\u0103.<\/p>\n
Diversitatea cultural\u0103 din \u015fcoal\u0103 ne oblig\u0103, \u00eentr-o Europ\u0103 unit\u0103, la studiul culturilor \u00eentr-o manier\u0103 comparativ\u0103 \u015fi complementar\u0103, astfel se creeaz\u0103 situa\u0163ii favorabile descoperirii variet\u0103\u0163ii gusturilor, a formelor de expresie, a limbajelor, a formelor de organizare social\u0103 etc. Toate\u00a0 aceste\u00a0 activit\u0103\u0163i vin\u00a0 s\u0103\u00a0 descompun\u0103\u00a0 ne\u00een\u0163elegerile\u00a0 provenite din\u00a0 diferen\u0163ele\u00a0 de valori. \u00cen \u015fcoal\u0103, diversitatea ne une\u015fte sub un nume \u015fi sub o emblem\u0103, ceea ce nu se reu\u015fe\u015fte mereu \u00eentr-un ora\u015f\u00a0 sau o \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Al doilea tip de conflict \u0163ine nu at\u00e2t de idei, c\u00e2t de nevoi. Nevoile \u015fi dorin\u0163ele p\u0103r\u0163ilor sunt diferite. Profesorul trebuie s\u0103-i ofere destule motive elevului s\u0103-\u0219i doresc\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 acele cuno\u015ftin\u0163e. Exemplele profesorului trebuie s\u0103 fie mereu realiste \u015fi concludente. Altfel voi rela\u0163iona cu un elev eminent care are \u00een ultimul timp realiz\u0103ri slabe, \u0219i altfel voi rela\u021biona cu un elev cu cerin\u021be educa\u021bionale speciale.<\/p>\n
Imaginea care s-a format cu privire la rela\u0163iile dintre profesor \u015fi elev se bazeaz\u0103 pe concep\u0163ia c\u0103 ace\u015ftia se afl\u0103 situa\u0163i de o parte \u015fi de alta a catedrei, rela\u0163ia dintre ei fiind una de opozi\u0163ie. Profesorul este persoana care \u00eenva\u0163\u0103, disciplineaz\u0103, formuleaz\u0103 cerin\u0163e, educ\u0103, \u00eendrum\u0103, elevul este cel care ascult\u0103, \u00eenva\u0163\u0103, realizeaz\u0103 cerin\u0163ele, se adapteaz\u0103.<\/p>\n
Rolul profesorului este de a dirija activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de a-i \u00eendruma pe elevi. Profesorul ar trebui s\u0103 fie facilitatorul \u00een rela\u021bia dintre cuno\u0219tin\u021be-elev. Educa\u0163ia apare astfel ca o lupt\u0103 dintre interesele profesorului ce vrea s\u0103 modeleze \u015fi elevul care, de multe ori se opune. Astfel, \u00een cadrul \u015fcolii pot ap\u0103rea situa\u0163ii conflictuale, num\u0103rul acestora fiind \u00een cre\u015ftere continu\u0103. Cu toate c\u0103 este un proces natural, este esen\u0163ial de \u015ftiut at\u00e2t pentru profesori, c\u00e2t \u015fi pentru elevi prin ce modalit\u0103\u0163i se poate rezolva cu succes un conflict. Conflictul este un\u00a0 element esen\u0163ial \u00een cursul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii afirma Norton Deutsch [3], de\u015fi el poate fi constructiv sau destructiv.<\/p>\n
\u00cen \u015fcoal\u0103 exist\u0103 conflicte pozitive \u015fi negative. Cele pozitive ajut\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163are, iar cele negative perturb\u0103 activitatea didactic\u0103. Elevii cu tulbur\u0103rile de comportament deranjeaz\u0103 ora, dar\u00a0 acele comportamente au un rol metacomunicativ, de a atrage aten\u0163ia [4].<\/p>\n
T\u00e2n\u0103rul care perturb\u0103 activitatea de la or\u0103 nu trebuie \u201er\u0103spl\u0103tit\u201d cu o\u00a0 aten\u0163ionare\u00a0 de c\u0103tre\u00a0 profesor, deoarece ar duce la repetarea acelui tip de comportament, dar nici comportamentul ignorant al profesorului nu este metoda cea mai potrivit\u0103. Elevul poate c\u0103uta \u00een\u0163elegere, \u015fi comportamentul poate fi o prob\u0103, o \u00eencearcare de for\u0163are a limitelor. Copilul a\u015fteapt\u0103 un r\u0103spuns la \u201ecomportamentul de prob\u0103\u201d \u015fi dac\u0103 nu prime\u015fte \u00eel va relua cu o mai mare intensitate. Clasa este locul unde conflictele se amplific\u0103. Toate formele de comportament sunt adresate grupului \u015fi nu pedagogului, de\u015fi comportamentul nepotrivit \u00eencalc\u0103 o norm\u0103 reprezentat\u0103 de profesor. Pe elev nu-l vor interesa consecin\u0163ele comportamentului, ci din contr\u0103, pedeapsa aplicat\u0103 \u00eel va ajuta\u00a0 s\u0103-\u015fi cl\u0103deasc\u0103 o pozi\u0163ie confortabil\u0103 \u00een colectivul clasei.<\/p>\n
Pentru rezolvarea conflictului, Thomas Gordon identific\u0103 6 pa\u0219i, unde elevul \u0219i profesorul sunt ambii implica\u021bi, \u0219i unde la sf\u00e2r\u0219it se va decide care solu\u021bie este acceptabil\u0103 pentru a satisface nevoile ambelor p\u0103r\u021bi.\u00a0Cei \u0219ase pa\u0219i sunt:<\/p>\n
Gordon atrage aten\u021bia asupra fenomenului de \u201ee\u0219ec permis\u201d, c\u00e2nd lucrurile nu se rezolv\u0103 conform planului sau inten\u021biei, dar acest fapt nu deriv\u0103 din vina elevului, ci din deciziile gre\u0219ite luate pe parcursul rezolv\u0103rii conflictului [2].<\/p>\n
Rezolvarea conflictelor are o sumedenie de strategii de rezolvare, \u00eens\u0103 toate sunt abord\u0103ri teoretice care nu pot func\u021biona \u00een fiecare caz de conflict n\u0103scut \u00eentre profesor \u0219i elev. Fiecare situa\u021bie \u00een parte este unic\u0103 \u00een felul ei pentru c\u0103 fiecare participant (elev \u0219i profesor) la conflict este unic, astfel, de\u0219i exist\u0103 o sumedenie de metode de rezolvare a conflictului \u00eentre cei doi actori principali ai sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, solu\u021biile teoretice trebuie aplicate cu mare grij\u0103 \u0219i tact. Este posibil ca un astfel de conflict s\u0103 se rezolve prin combinarea diferitelor strategii \u0219i tehnici de rezolvare a conflictului.<\/p>\n
Din propria experien\u021b\u0103 de profesor de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 maghiar\u0103 pot afirma c\u0103 cea mai bun\u0103 solu\u021bie de rezolvare a conflictului este evitarea lui prin toleran\u021b\u0103. O alt\u0103 metod\u0103 eficient\u0103 de evitarea conflictului este stabilirea unor reguli clare de func\u021bionare la or\u0103 la \u00eenceput de an \u0219colar \u0219i consecven\u021ba. De asemenea, o bun\u0103 solu\u021bie de rezolvare a conflictului este comunicarea, empatia \u0219i cunoa\u0219terea elevului.<\/p>\n
Fiind profesor debutant \u00eentr-o localitate rural\u0103, acum 7 ani, am avut parte de atitudinea elevului \u0219mecher din ultima banc\u0103. Cum am reu\u0219it s\u0103 gestionez conflictul (elevul nu scria, dec\u00e2t \u00een momentul \u00een care m\u0103 deplasam l\u00e2ng\u0103 banca sa, deranja clasa prin faptul c\u0103 vorbea cu colegul s\u0103u de banc\u0103 etc. \u2013 avea o atitudine persiflatoare la adresa mea)? Norocul a f\u0103cut ca eu s\u0103 primesc ore de Educa\u021bie plastic\u0103 pentru \u00eentregirea catedrei, iar elevul \u00een cauz\u0103 s\u0103 fie foarte talentat la desen. Doar cu ajutorul acestor ore am ajuns s\u0103 c\u00e2\u0219tig respectul elevului \u00een cauz\u0103 prin implicarea mea \u00een activit\u0103\u021bile sale artistice: i-am l\u0103udat priceperea, l-am rugat s\u0103-mi deseneze portrete ale unor scriitori celebri pentru revista \u0219colii, i-am adus la \u0219coal\u0103 schi\u021be cu p\u0103r\u021bile corpului uman, i-am dat sarcini interdisciplinare (de exemplu: realizarea unui portret de personaj literar, sau desenarea unui peisaj dintr-o nuvel\u0103 studiat\u0103 la ora de maghiar\u0103) \u0219i \u00een cele din urm\u0103 i-am ghidat pa\u0219ii pentru \u00eenscrierea la Liceul de Art\u0103 din Oradea. Cunosc\u00e2ndu-l de mai aproape, am dezvoltat o rela\u021bie de respect reciproc care s-a manifestat \u0219i la orele de maghiar\u0103, el \u00eencet\u00e2nd s\u0103 mai deranjeze cursurile, \u0219i chiar apuc\u00e2ndu-se de \u00eenv\u0103\u021bat (ajunsese de la nota 5 la nota 7 la sf\u00e2r\u0219itul clasei a 8-a). Astfel conflictul elev-profesor a fost rezolvat. Sunt foarte m\u00e2ndru de acel elev care \u2013 poate \u0219i datorit\u0103 mie \u2013 a terminat Liceul de Art\u0103 \u0219i Facultatea de Arte Vizuale din Oradea, iar acum are o proprie colec\u021bie de vaze decorate.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cen via\u0163a de zi cu zi, disputele de idei apar \u015fi au efecte interesante asupra rela\u0163iilor interpersonale \u0219i implicit asupra comunic\u0103rii dintre parteneri. Ele pot s\u0103 apar\u0103 \u00eentre oameni pe strad\u0103 (pentru un loc de parcare), \u00eentre membrii unei familii … Cite\u0219te continuarea
\n[1] ***Dic\u021bionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u0219ti, 1998
\n[2] Gordon, Thomas: Profesorul eficient: programul Gordon pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rela\u021biilor cu elevii *Thomas Gordon \u0219i\u00a0 Noel Burch \u2013 traducerea: Ioan Sava, Bucure\u0219ti, Editura Trei, 2011
\n[3] en.wikipedia.org\/wiki\/Morton_Deutsch<\/a>
\n[4] dr. Budai B\u00e9la: A szem\u00e9lyis\u00e9gfejl\u0151d\u00e9s \u00e9s a nevel\u00e9s szoci\u00e1lpszichol\u00f3gi\u00e1ja (Dezvoltarea personalit\u0103\u021bii \u0219i\u00a0 educa\u021bia psihosocial\u0103), NT, Budapest, 1995.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"