Nu este o noutate \u2013 \u015fi, din p\u0103cate, devine \u201eloc comun\u201d \u2013 faptul c\u0103, de mul\u021bi ani, \u015fcolile din Rom\u00e2nia\u00a0 se confrunt\u0103 cu un aspect care devine din ce \u00een ce mai \u00eengrijor\u0103tor, necesit\u00e2nd practici speciale, a(p)titudini speciale, tehnici performative pentru a \u00eencerca situarea pe o \u201elinie de plutire\u201d a ceea ce a devenit \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc (cu men\u0163iunea: de mas\u0103): violen\u0163a. Sub mai toate aspectele \u015fi formele ei de exprimare! Aspecte cu care \u015fcoala european\u0103 se confrunt\u0103, de asemenea, de ani buni.
\nCel de la catedr\u0103 este pus \u00een situa\u0163ii care, p\u00e2n\u0103 nu demult, nu existau.
\n<\/p>\n
Muta\u0163iile sociale, economice, istorice etc. au dus la muta\u0163ii de ordin psihologic, la nivel de individ \u015fi de grup, la schimbarea profilului antropologic \u0219i social. Practic, la destructurarea societ\u0103\u021bii. Comportamente aberante \u00eencep s\u0103 devin\u0103 \u201enorm\u0103 comun\u0103\u201d, \u201eloc comun\u201d, sfid\u00e2nd ceea ce p\u00e2n\u0103, iar\u0103\u015fi, nu de mult \u00eensemna canon, bun sim\u0163, bun\u0103 practic\u0103, \u201ecei \u015fapte ani de acas\u0103\u201d.<\/p>\n
Copilul \u201ede azi\u201d, individul \u2013 individual, \u00een \u201evirtutea\u201d tuturor muta\u0163iilor care s-au suprapus peste individul \u201ealc\u0103tuitor\u201d al grupului\u00a0 este departe de ceea ce s-ar mai putea numi model, \u00een accep\u0163ia clasic\u0103 a cuv\u00e2ntului. \u00cen virtutea acesteia, trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m metode \u015fi practici prin care s\u0103 model\u0103m noul \u201ematerial\u201d, pentru a (de-)fini un \u201eprodus\u201d pe care ni-l dorim, totu\u015fi, performativ. Pentru c\u0103, din p\u0103cate, \u00een societatea multi-industrializat\u0103, multi – agresat\u0103 media a secolului XXI individul a devenit un \u201eprodus\u201d manipulat de marile colpora\u0163ii mondiale \u2013 marionete conduse prin fire nev\u0103zute de mae\u015ftri p\u0103pu\u015fari teribili.<\/p>\n
Pentru copilul de azi, copil\u0103ria are alte conota\u0163ii dec\u00e2t ceea ce semnifica, odinioar\u0103, termenul. Societatea violent\u0103 de at\u0103zi a creat sindromul nevoii de violen\u0163\u0103, hr\u0103nirea cu ea \u2013 o dependen\u0163\u0103 provocat\u0103 prin activit\u0103\u0163i \/ ac\u0163iuni mai mult sau mai pu\u0163in controlate-(alimenta\u0163ia necorespunz\u0103toare, abuzul- prin ofert\u0103 – de produse\u00a0 media nocive) devenit\u0103 un drog la care t\u00e2n\u0103rul, \u00een special, apeleaz\u0103 pentru a-\u015fi crea un confort necesar integr\u0103rii \u00een grupul social \u015fi acceptarea propriei persoane dup\u0103 noile norme \u015fi cutume ale \u201evremurilor\u201d. C\u0103ci, din p\u0103cate, precum odinioar\u0103, \u201ebietul om e sub vremi\u201d, cum spunea\u00a0 cronicarul.<\/p>\n
Influen\u0163at de tot ceea ce vede \u00een jurul s\u0103u, modelat de ceea ce se impune azi ca model \u015fi se statueaz\u0103 ca norm\u0103, t\u00e2n\u0103rul selecteaz\u0103 din ceea ce i se ofer\u0103 \u015fi vede \u00een comportamentul \u015fi alegerile celor din jur.<\/p>\n
Familiie conservatoare, care \u00eencearc\u0103 protejarea copiilor de ceea ce e \u201e\u00een afar\u0103\u201d, \u00een societatea de ast\u0103zi \u00eent\u00e2mpin\u0103, la r\u00e2ndu-le, probleme; fiindc\u0103 t\u00e2n\u0103rul, \u00een contact cu acest \u201e\u00een afar\u0103\u201d \u015fi cu ceea ce g\u0103se\u015fte aici \u00ee\u015fi selecteaz\u0103 \u2013 pe criterii valorice, \u00eentr-o axiologie nu neap\u0103rat impus\u0103 dar care func\u0163ioneaz\u0103 selectiv-subiectiv, \u00een func\u0163ie de structura sa mental\u0103, psihologic\u0103, comportamental\u0103, influen\u0163at(\u0103) de \u201elegea grupului\u201d- structurile \u015fi schemele comportamentale.<\/p>\n
Violen\u0163a \u2013 sub toate formele ei \u2013 a devenit un loc comun. Genera\u0163iile tinere percep \u00eentr-un cu totul alt mod acest aspect comportamantal. Dac\u0103 \u201e\u00eenainte\u201d violen\u0163a semnifica un comportament aberant de care \u00eencercam s\u0103 ne deta\u015f\u0103m, era un factor nu dominant, dar\u00a0 care, atunci c\u00e2nd ap\u0103rea, existau \u2013 la nivel de familie, societate – elemente cu\u00a0 care contracaram \u015fi aveau rezultate (interdic\u0163ii, \u201elegi\u201d\u00a0 nu neap\u0103rat punitive c\u00e2t corective) \u2013 ast\u0103zi problema a devenit mai mult dec\u00e2t grav\u0103. \u201e\u00cenainte\u201d, \u00een multe situa\u0163ii mai func\u0163iona, cu rezultate pozitive, puterea bunului exemplu \u015fi \u201elucratul\u201d la \u201ecoarda sensibil\u0103\u201d. Materialul mental \u015fi comportamental, psihologic, nu era at\u00e2t de \u201epervertit\u201d \u2013 din exterior \u2013 ca acum.<\/p>\n
Violen\u0163a verbal\u0103, fizic\u0103, alimentar\u0103, institu\u0163ional\u0103, psihologic\u0103, media \u2013 influen\u0163eaz\u0103, necontrolat, tot ceea ce \u0163ine de mental, de comportamantal, de alegere, de situare \u201e\u00een lume\u201d. Supus agresivit\u0103\u0163ii sub toate aceste forme, pe care le vede, cu care intr\u0103 \u00een contact direct sau indirect, t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u015fi pliaz\u0103, incon\u015ftient, preferin\u0163ele, alegerile, comportamentul pe ceea ce i se ofer\u0103, select\u00e2nd \u00een func\u0163ie de factorii aminti\u0163i \u2013 structur\u0103 mental\u0103, comportamental\u0103, puterea exempului \u2013 \u00een varianta impus\u0103 de secolul XXI.<\/p>\n
\u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 formule \u2013 deta\u015f\u00e2ndu-se de ceea ce \u201ecli\u015feul\u201d \u015fi \u201enorma\u201d au devenit ast\u0103zi \u2013 \u00eencerc\u00e2nd un tratament corectiv al comportamenetelor tinerilor, pentru a-i preg\u0103ti pentru \u201e\u00eent\u00e2lnirea\u201d cu lumea din care fac parte \u015fi \u00een care, la v\u00e2rsta matur\u0103, vor trebui s\u0103 se integreze responsabil \u015fi performativ. Zidul de care se love\u015fte, \u00eens\u0103, \u015fcoala este acela al ignoran\u0163ei \u015fi barierelor impuse printr-un comportament neadecvat,\u00a0 sesizabil la nivelul institu\u0163iilor care ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere aspectele semnalate direct, concret, de c\u0103tre cei care \u201elucreaz\u0103\u201d direct cu tinerii, \u00een mijlocul lor, select\u00e2nd, observ\u00e2nd, corect\u00e2nd \u2013 cu mijloacele pe care le au la \u00eendem\u00e2n\u0103- av\u00e2nd rezultate care, de cele mai multe ori, din lipsa unor legi coerente, mature, viabile, \u00een conformitate cu mersul actual al societ\u0103\u0163ii\u00a0 nu pot fi\u00a0 de durat\u0103.<\/p>\n
Aspecte. De ani buni s-a pus problema \u201edeform\u0103rii\u201d comportamentului t\u00e2n\u0103rului prin \u201ehr\u0103nirea\u201d acestuia cu \u201eproduse\u201d media care au rol formator. Cel pu\u0163in, asta ar trebui s\u0103 fie inten\u0163ia. Dar calitatea produselor oferite\u00a0 sunt majoritar de-formatoare. Filmele \u015fi desenele animate preponderent violente obi\u015fnuiesc mentalul copilului cu astfel de aspecte, care devin norm\u0103, exemplu, canon, arhetip\u00a0 comunitar,\u00a0 loc comun. Normalitate. Pasul urm\u0103tor este acela al imita\u0163iei \u2013 a ceea ce v\u0103d, aud, \u00een\u0163eleg. Nevoia de modele este \u201ehr\u0103nit\u0103\u201d cu ceea ce impune mass-media, societatea de ast\u0103zi. \u00cen nevoia de a g\u0103si repere pe care s\u0103 le imite, copilul va alege ceea ce e\u00a0 \u00een conformitate cu preferin\u0163ele sale deja alimentate cu ceea ce i se ofer\u0103 pe micile ecrane, de exemplu, cu acces facil \u0219i u\u0219or de imitat. Orizontul lui de a\u015fteptare e preg\u0103tit, astfel \u2013 de- format – s\u0103 selecteze ceea ce se pliaz\u0103 pe personalitatea lui. Mintea e ca o plastilin\u0103. Cu at\u00e2t mai mult a copilului care, de la v\u00e2rstele mici, se formeaz\u0103 select\u00e2nd, asimil\u00e2nd ceea ce i se ofer\u0103, transform\u00e2nd ceea ce prime\u015fte, vede, aude, \u00een\u0163elege, \u00een func\u0163ie de bagajul pe care deja \u00eel are – structur\u0103 mental\u0103, psihologic\u0103, cutume\u00a0 familiale, mo\u015ftenire genetic\u0103 etc. Dar cutumele familiare \u2013 care devin norm\u0103, \u015fablon \u2013 prin exces – \u00eei vor influen\u0163a comportamentul, alegerile, rolul social. Produsele saturate cu violen\u0163\u0103\u00a0\u00a0 p\u00e2n\u0103 la exces \u2013 desene animate, filme, emisiuni \u201epentru copii\u201d, benzi desenate etc. \u2013 imunizeaz\u0103, prin consumul acestora. Copilul este, astfel, \u201epreg\u0103tit\u201d, subcon\u015ftientul lui \u201ealimentat\u201d cu ingredientele care s\u0103-i traseze comportamentul \u015fi normele dup\u0103 care s\u0103 se ghideze.<\/p>\n
Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de fapt, \u015fi rom\u00e2nului \u2013 ca grup etnic \u2013 ca \u015fi oric\u0103rui alt popor (grup), \u00een toate timpurile, \u00een toate epocile istorice, \u015fi care va constitui element fundamental de comportament\u00a0 (nu numai \u00een ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia, ci \u00een toate compartimentele – social, cultural, politic, economic) este ceea ce Erving Goffman numea \u2013 \u00een celebra lucrare din 1973 \u2013 \u201dThe Presentation of Self in Everyday Life\u201d \/\u00a0 \u201eLa mise en sc\u00e8ne de la vie quotidienne. La pr\u00e9sentation de soi\u201d (Les Editions de Minuit, traduit de l\u2019anglais par Alain Accardo, 1973). Este vorba de acea manevrare a m\u0103\u015ftilor cu care individul (ca entitate sau ca parte integrant\u0103 a unui\u00a0\u00a0 grup)\u00a0 jongleaz\u0103 \u00een via\u0163a social\u0103, \u00eentocmai ca actorul pe scen\u0103. \u00cen calitate de consumator \u015fi de parte integrant\u0103 a grupului (social). Con\u015ftient sau nu de \u201erolul\u201d s\u0103u, de m\u0103\u015ftile pe care le manevreaz\u0103 cu mai mult\u0103 sau mai pu\u0163in pertinent\u0103 dexteritate\u00a0 pentru a se raporta lumii, uzeaz\u0103 de formule \u015fi comportamente, \u00een exact aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u00een care m\u0103\u015ftile\u00a0 sunt\u00a0 expresii fixe: \u00abdes expressions fig\u00e9es et d\u2019admirables \u00e9chos du sentiment, \u00e0 la fois fid\u00e8les, discrets, et plus vrais que nature.<\/em>\u00bb (George Santayana \u2013\u00a0 Soliloques in England and Later Soliloquies, New York, Scribner\u2019s, 1922, pp. 131-132, apud Erving Goffman, idem., p. 7). Actorul social, \u00eens\u0103, este mai pu\u0163in con\u015ftient de faptul c\u0103 devine \u015fi se comport\u0103 ca o p\u0103pu\u015f\u0103, manevrat fiind prin sfori invizibile de maestrul p\u0103pu\u015far nev\u0103zut \u2013 societatea \u00eens\u0103\u015fi, din care face parte.\u00a0 Este vorba despre fenomenul de socializare, \u00een care sunt implica\u0163i eul nostru intim \u015fi cel social. Acest proces\u00a0 transform\u0103, schimb\u0103: \u00abtransfigure et (…) stabilise<\/em>\u00bb:<\/p>\n Que nous arborions une mine r\u00e9jouie ou une mine triste, en l\u2019adoptant et en l\u2019affichant nous d\u00e9terminons nos traits de caract\u00e8re dominants. D\u00e9sormais, aussi longtemps que nous demeurons sous l\u2019emprise de cette conscience de soi, nous ne faisons pas que vivre, nous agissons; nous composons et nous jouons le personnage de notre choix, nous chaussons le cothurne de la r\u00e9flexion, nous justifions et id\u00e9alisons nos passions, nous nous exhortons \u00e0 \u00eatre ce que nous sommes, d\u00e9vou\u00e9s ou m\u00e9prisants ou insouciants ou aust\u00e8res; nous monologuons (devant un public imaginaire) et nous enveloppons avec \u00e9l\u00e9gance dans le manteau d\u2019un r\u00f4le qui n\u2019appartient qu\u2019\u00e0 nous. Ainsi drap\u00e9s, nous sollicitons les applaudissements et nous esp\u00e9rons mourir au milieu d\u2019un silence universel.<\/em> Suntem cu to\u0163ii actori pe scena social\u0103, \u201ejuc\u0103m\u201d roluri pe care, uneori, nu le con\u015ftientiz\u0103m, impuse fiind de mi\u015fcarea \u015fi cutumele sociale.\u00a0 \u201eDisciplina social\u0103\u201d (Erving Goffman) implic\u0103 men\u0163inerea unei m\u0103\u015fti – atitudini sociale, \u201eadaosuri\u201d direct ata\u015fate corpului nostru, ascunse sau la vedere, care sus\u0163in men\u0163inerea acestei atitudini. \u00abL\u2019artifice comme l\u2019art se situe dans l\u2019immaginaire.\u00bb (Simone de Beauvoir, Le deuxi\u00e8me sexe, II, Paris, Gallimard, 1949, p. 349). Masca \u015fi arta. Rolul social. Mobilitatea \u00een a jongla (pe) st\u0103ri \u015fi situa\u0163ii, \u00een orice context. Import\u00e2nd structuri \u015fi produse care nu se pliaz\u0103 pe structura \u015fi comportamentul nosrtu, experiment\u00e2nd re\u0163ete \u201edin afar\u0103\u201d doar pentru a face jocul unor structuri (economice, politice) care vor sa-\u015fi v\u00e2nd\u0103 \u201emarfa\u201d, indiferent de rezultatele la nivel sensibil, de mentalitate etc. Nego\u0163ul de acest tip e mai mult dec\u00e2t barbar, dac\u0103 nu \u0163inem cont de ceea ce e potrivit \u015fi ceea ce e potrivnic, dac\u0103 nu facem o selec\u0163ie valoric\u0103, adaptat\u0103 conform nevoilor reale \u015fi \u00een func\u0163ie de structurile deja existente.<\/p>\n Artificiul. Masca. Influen\u0163ele \u201edin afar\u0103\u201d. Ceilal\u0163i. Ca o plastilin\u0103, personalitatea\u00a0 unui individ sau a unui grup se modeleaz\u0103, prinde forme sau contur care pot exprima \u201eesen\u0163a\u201d, matricea, miezul, sau pot oferi o masc\u0103 ce nu are nimic comun cu substratul de ad\u00e2ncime. Este ceea ce la nivel de micro- sau macro- cultur\u0103 am putea supune teoriei \u201eformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d: adopt\u0103m \u015fi adapt\u0103m forme care corespund sau nu fondului, \u015ftirbind propriile esen\u0163e –\u00a0 \u00eenghesuindu-le \u00een forme incompatibile sau dimpotriv\u0103,\u00a0 sco\u0163\u00e2ndu-le \u00een eviden\u0163\u0103, prin contexte favorabile, compatibile; \u00eemprumut\u00e2nd \u2013 \u00een diverse momente de \u201eexpansiune\u201d cultural\u0103 sau de impas – anumite \u201eforme\u201d culturale care au avut succes \u00een varii locuri, \u00een alte \u201efonduri\u201d, asem\u0103n\u0103toare sau nu structurii noastre etnice,\u00a0 imit\u00e2nd.\u00a0 Cu at\u00e2t mai mult copilul, \u00een nevoia sa de repere \u015fi modele comportamentale va selecta ceea ce i se ofer\u0103.\u00a0 \u015ei dac\u0103 nu se pun de acord \u201eselec\u0163ia public\u0103\u201d, ceea ce se ofer\u0103 prin massmedia \u2013 prin crearea de legi care s\u0103 fie \u00een favoarea copilului (a societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei), interzicerea de \u201elansare pe pia\u0163\u0103\u201d a produselor care transform\u0103 mental \u015fi comportamental, stabilirea unor norme \u015fi rigori care s\u0103 influen\u0163eze selec\u0163ia \u2013 rezultatele vor fi, ca \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, dezastruoase. \u00cen c\u0103dere liber\u0103. \u015ecoala poate face mult prea pu\u0163in, dac\u0103 nu are sprijinul altor forma\u0163iuni (politice, de stat, \u201e de interes\u201d- dar \u00een interesul Copilului!). Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului- \u00een multe puncte nevralgic deficitar\u0103- nu ofer\u0103 prea mult\u0103 flexibilitate, pentru a corecta cu efecte pe lung\u0103 durat\u0103 aspectele negative provocate de fenomenul\u00a0 violen\u0163ei \u00een \u015fcoli. Ca exemplu. Num\u0103rul prea mare de elevi dintr-o clas\u0103 \u2013 ceea ce, \u00een mai toate \u015fcolile, \u00eenseamn\u0103 o sum\u0103 de comportamente diferite care trebuie aduse, prin actul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la un numitor comun. 30 de elevi- \u015fi chiar mai mult \u2013 \u00eentr-o sal\u0103 de clas\u0103, \u00eentr-o or\u0103 de curs de 50 de minute \u00eenseamn\u0103, \u00een multe dintre cazuri, un efort\u00a0 mult prea pu\u0163in\u00a0 motivant. Metodele de aplicat \u2013 dincolo de actul didactic \u00een sine, care pentru genera\u0163ia tinerilor de ast\u0103zi \u2013 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2tul \u201ede mas\u0103\u201d , nu mai e, s\u0103 recunoa\u015ftem, nici el,\u00a0 motivant –\u00a0 sunt pu\u0163ine. \u00centr-o clas\u0103 \u2013 din \u015fcolile \u201ecu probleme\u201d \u00een care sunt \u201eaduna\u0163i\u201d copii cu probleme \u2013 de diverse \u201enaturi\u201d: rromi, cu retard, c.e.s, \u00eentr-o \u201enivelare\u201d aiuritoare, unde trebuie s\u0103 lucrezi cu programe \u015fi cu metode \u201eclasice\u201d\u00a0 \u015fi s\u0103 ob\u0163ii \u201erezultate\u201d \u00een conformitate cu acestea cu un grup care nu se pliaz\u0103 acestor cerin\u0163e e, \u00een majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a cazurilor, o lupt\u0103 mai aprig\u0103 dec\u00e2t cea cu morile de v\u00e2nt. Pentru c\u0103 trebuie, \u00eentr-o or\u0103 de curs, cu un astfel de grup s\u0103 g\u0103se\u015fti limba comun\u0103, numitorul comun, s\u0103 vorbe\u015fti aceea\u015fi limb\u0103 cu copii care nu vorbesc, ei \u00eentre ei, aceea\u015fi limb\u0103. Care au structuri totalmente diferite, mentalit\u0103\u0163i deficitare, probleme de naturi diferite care, dac\u0103 se \u00eencearc\u0103 \u201enivelarea\u201d, aducerea la un numitor comun cu metodele \u015fi mijloacele care ni se impun \u2013 \u00een condi\u0163iile de acut\u0103 criz\u0103 care se prefigureaz\u0103 la toate nivelele socialului \u2013 va crea alte probleme, iar rezultatele, cu siguran\u0163\u0103, nu au cum s\u0103 fie de durat\u0103, pe termen\u00a0 lung. \u00cen clasele \u00een care sunt elevi \u2013copii! \u2013 cu probleme\u00a0 se impune ajutorul unor profesori de sprijin, implicarea intens\u0103 a profesorului psihopedagog, g\u0103sirea unor solu\u0163ii \u00eempreun\u0103 \u2013 a acestora cu p\u0103rin\u0163ii \u2013 \u00een favoarea copilului, a societ\u0103\u0163ii, indirect, pentru c\u0103 acel copil trebuie preg\u0103tit pentru a-\u015fi asuma un rol matur \u2013 \u015fi performant \u2013 \u00een societate. Or, \u00een momentul \u00een care, din pricina crizei, a lipsei de \u00een\u0163elegere, a unor legi deficitar\u00a0 perfomative \u00een favoarea copilului \u00eencerci s\u0103 adaptezi \u015fi s\u0103 adop\u0163i metode care crezi c\u0103 ar func\u0163iona \u2013 \u00eencurajat de existen\u0163a unor rezultate pe scurt\u0103 durat\u0103 \u2013 cea care va suferi, finalmente, este societatea \u00een ansamblul ei. \u015ecoala nu poate face mai mult dec\u00e2t familia \u2013 dac\u0103 familia nu e motivat\u0103 s\u0103-\u015fi ajute propriul copil (acolo unde chiar defini\u0163ia termenului \u201efamilie\u201d are cu totul alte conota\u0163ii dec\u00e2t cele clasice) \u2013 \u00een familiile monoparentale, de exemplu sau unde \u00een\u015fi\u015fi p\u0103rin\u0163ii au probleme care ridic\u0103 semne de \u00eentrebare asupra statutului lor\u00a0 de p\u0103rin\u0163i –\u00a0 \u015fi rezultatele la care aceasta ajunge, f\u0103r\u0103 un efort sus\u0163inut al ambelor p\u0103r\u0163i este precum cel al Me\u015fterului Manole care-\u015fi vede munca de peste zi ruinat\u0103 peste noapte, travaliu repetat sisific p\u00e2n\u0103 nu g\u0103se\u015fte solu\u0163ia performant\u0103.<\/p>\n Absorb\u0163ia etnic\u0103 \u2013 integrarea copiilor rromi \u00een clase \u201eobi\u015fnuite\u201d (ca \u015fi a altora, de altfel, de alte legi, cutume, religii etc.) este, iar\u0103\u015fi \u2013 \u015fi se \u015ftie din practica celor care au lucrat efectiv \u00een astfel de condi\u0163ii \u2013 un neajuns. Nici pe departe nu e vorba de vreo discrimanare! Nu e vorba de refuz de integrare, de socializare. Nu trebuie studii aprofundate de antropologie care s\u0103 confirme c\u0103 nu po\u0163i aduce la un numitor comun structuri totalmente diferite. O solu\u0163ie aici ar fi adoptarea \u015fi adaptarea unor programe conform\u00a0 structurilor mental-comportamentale. Altfel, prin improvizarea unor metode, rezultatele, dac\u0103 vor fi, vor fi pe termen scurt. Ori acestea trebuie urm\u0103rite \u00een perspectiv\u0103.<\/p>\n Rezultatele care trebuie avute \u00een vedere nu sunt acelea prin care s\u0103 gasim solu\u0163ii pentru o singur\u0103 or\u0103 de curs, pentru un semestru sau un an\u00a0 \u015fcolar. Ci implic\u0103 obiective de perspectiv\u0103, corectarea \u015fi modelarea unor caractere astfel \u00eenc\u00e2t integrarea viitorilor adul\u0163i, forma\u0163i \u201epe b\u0103ncile \u015fcolii\u201d s\u0103 fie un plus. Dar aceasta este o orchestrare de eforturi. Concertul va fi un succes sau un e\u015fec dup\u0103 cum efortul celor implica\u0163i va fi sau nu unul coerent. \u015ecoala nu \u0163ine loc de familie, nici invers. Statul este cel care s\u0103 adopte \u015fi s\u0103 permit\u0103 aprobarea de legi care s\u0103 \u015fi ofere, prin aplica\u0163ii, solu\u0163ii. Asisten\u0163a social\u0103, unul din factorii al c\u0103ror rol ar putea fi de extrem\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een actualul sistem social cov\u00e2r\u015fit de muta\u0163ii aiuritoare dac\u0103 ar avea putere de implicare ar putea salva destine \u00een de-formare. \u00cen sensul implic\u0103rii concrete a acesteia \u00een momentul \u00een care \u00eei sunt anun\u0163ate situa\u0163ii cu factor de risc \u2013 copii \u00een familii cu probleme, supu\u015fi agresiunilor fizice, psihice, morale etc.\u00a0 \u2013 \u201esalva\u0163i\u201d din mediul acesta bolnav nu \u00een momentul \u00een care r\u0103ul s-a produs deja (asbuzul a fost comis) \u015fi corec\u0163ia adus\u0103 prin lege, dup\u0103 aceea (c\u0103derea din drepturi a p\u0103rin\u0163ilor, amenzi etc.) s\u0103 nu mai aib\u0103 acelea\u015fi efecte asupra copilului, sechelele s\u0103 fie mult mai profunde dec\u00e2t ceea ce ar putea corecta al\u0163ii, din cele distruse de ceea ce ar trebui s\u0103 fie, \u00eentr-adev\u0103r, o familie- iar nu un mediu abuziv, distructiv, punitiv, deformant, finalmente.<\/p>\n T\u00e2n\u0103rul e modelabil de la primele v\u00e2rste, o pagin\u0103 alb\u0103 pe care putem scrie o poveste frumoas\u0103, cu urm\u0103ri de lumin\u0103, dac\u0103 piedicile cu\u00a0 care ne\u00a0 confrunt\u0103m, zilnic, \u015fi noi, ca adul\u0163i, nu ar fi at\u00e2t de dure, de aiuritor de delirante. Dac\u0103 nu mai putem controla consumul de c\u0103tre copii a filmelor \u015fi emisiunilor violente, de exemplu, fiindc\u0103 ei deja au optat, \u00een virtutea de-form\u0103rii produse prin mijloacele media la care au avut deja acces \u015fi asupra c\u0103reia \u015fcoala nu are control\u00a0 \u015fi caut\u0103 aceste variante pentru a-\u015fi hr\u0103ni, de-acum, reflexele nu vom putea controla nici urm\u0103rile din ce \u00een ce mai grave care se vor produce, urmare a acestui consum. Comportamentul violent trebuie controlat de la r\u0103d\u0103cina form\u0103rii lui. A\u015fa cum de apa cu care hr\u0103ne\u015fti de la r\u0103d\u0103cin\u0103 o plant\u0103 depind aspectul \u015fi s\u0103n\u0103tatea viitoarei flori, la fel, de ceea ce folose\u015fti pentru a forma un copil, mental, psihologic, comportamental depinde viitorul adult. Comportamentul deviat e mai greu de controlat, de transformat dac\u0103 el e \u015fi deviant. Solu\u0163ia ar fi grija pentru ceea ce punem la r\u0103d\u0103cin\u0103. Pentru ceea ce select\u0103m pentru a oferi, la r\u00e2ndu-ne. Dac\u0103 nu exist\u0103 un control asupra emisiunilor care invadeaz\u0103 programele posturilor de televiziune, vor trebui\u00a0 adoptate \u015fi impuse legi care s-o fac\u0103. S\u0103 protej\u0103m copiii de efectele nocive ale consumului de otr\u0103vuri media care st\u00e2lcesc destine \u015fi contorsioneaz\u0103 comportamente ulterior foate greu sau imposibil de controlat sau de \u201e\u00eentors din drum\u201d. At\u00e2ta timp c\u00e2t \u015fcoala trage semnale de alarm\u0103 la care nu se primesc r\u0103spunsuri concrete, legi viabile, instrumente performante din punct de vedere legislativ,\u00a0 social etc. cei care vor suferi, finalmente, nu vor fi doar actorii – copiii \u2013 ci \u015fi noi: spectatori neputincio\u015fi \u00een fa\u0163a unui spectacol proiectat pe ecranul uria\u015f al lumii. Veacul XXI dev\u0103lm\u0103\u015fit de lipsa rigorilor \u015fi a unei limbi comune \u00een care s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii concrete.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nu este o noutate \u2013 \u015fi, din p\u0103cate, devine \u201eloc comun\u201d \u2013 faptul c\u0103, de mul\u021bi ani, \u015fcolile din Rom\u00e2nia\u00a0 se confrunt\u0103 cu un aspect care devine din ce \u00een ce mai \u00eengrijor\u0103tor, necesit\u00e2nd practici speciale, a(p)titudini speciale, tehnici performative … Cite\u0219te continuarea
\n(George Santayana, idem., pp. 133-134)<\/p>\n
\nCu to\u0163ii suntem actori pe scena social\u0103. \u00cen virtutea celor afirmate de Erving Goffman, con\u015ftientiz\u00e2ndu-ne sau nu rolul care ni se impune, incon\u015fient, de \u201emersul\u201d vremurilor, putem programa, astfel, rezultate pozitive, cu influen\u0163\u0103 asupra \u00eentregului. A grupului. A societ\u0103\u0163ii. A lumii! \u015ecoala trage semnale de alarm\u0103, de ani buni, \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u201edescurce\u201d cu ceea ce are la \u00eendem\u00e2n\u0103 – legi mai mult sau mai pu\u0163in deficitare. Programe. Entuziasm. Dar, de cele mai multe ori, rolul dasc\u0103lului, care vrea s\u0103 construiasc\u0103, vr\u00e2nd s\u0103 corecteze \u015fi s\u0103 salveze destinele fragede pe care trebuie s\u0103 le formeze, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 anihileze sau m\u0103car s\u0103 tempereze efectele junglei cotidiene sau ale matricei familiale deforma(n)te, se love\u015fte de zidurile opace ale ne\u00een\u0163elegerii celor care ar trebui s\u0103 fac\u0103 mai mult \u015fi mai bine, mai ales c\u0103 le sunt semnalate punctele negativ nodale: \u201einstitutele competente\u201d. \u015ecoala \u015fi familia. Asisten\u0163a social\u0103. Societatea. Institute care la nivel na\u0163ional sau\/\u015fi mondial ofer\u0103 programe pe diverse tematici care se preocup\u0103 de problemele copilului. M ulte cu efecte pozitive- pe lung\u0103 sau pe scurt\u0103 durat\u0103.<\/p>\n