{"id":6573,"date":"2018-01-20T07:00:51","date_gmt":"2018-01-20T05:00:51","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=6573"},"modified":"2018-01-18T17:32:37","modified_gmt":"2018-01-18T15:32:37","slug":"impotriva-crizei-lecturii-atelierele-de-lectura-si-scriere-creativa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/impotriva-crizei-lecturii-atelierele-de-lectura-si-scriere-creativa","title":{"rendered":"\u00cempotriva \u201ecrizei lecturii\u201d: atelierele de lectur\u0103 \u015fi scriere creativ\u0103"},"content":{"rendered":"<p>\u201eNaufragiul culturii\u201d este \u00een direct\u0103 rela\u0163ie cu interesul din ce \u00een ce mai mic pentru lectur\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi poate afla ameliorarea dac\u0103 se renun\u0163\u0103 la abordarea strict didactic\u0103 a lecturii. Lectura ajut\u0103 la formarea personalit\u0103\u0163ii, implic\u00e2nd alfabetizarea, dezvoltarea competen\u0163elor transversale (rezolvare de probleme, metacogni\u0163ie, comunicare), iar optimizarea ei este o necesitate, mai ales \u00een era tinerilor <em>digital native<\/em>. Cum s-ar putea stimula interesul tinerilor pentru lectur\u0103? Transformarea opticii adul\u0163ilor privind procesul lecturii ar fi un prim pas. Ca form\u0103, propunem desf\u0103\u015furarea unor ateliere de lectur\u0103 \u015fi scriere creativ\u0103, \u00een cadrul c\u0103rora s\u0103 fie dezvoltate capacit\u0103\u0163ile de \u00een\u0163elegere, analiz\u0103 \u015fi interpretare (de text), prin contactul (ne)mediat, cu textul, \u00een\u0163eles ca \u0163es\u0103tur\u0103 de semne (muzicale, grafice, lingvistice etc.). Atelierele pot reprezenta alternative de petrecere a timpului liber, finalitatea lor fiind conturarea unui cititor reflexiv, participant activ la propria formare, prin cititul consumatorist, de la etapa (in)formativ\u0103, exploratorie, p\u00e2n\u0103 la cea logic\u0103, selectiv\u0103, roditoare.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>De la Homo sapiens la Homo Zappiens (Wim Veen), dinamica societ\u0103\u0163ii impune redimensionarea actului educa\u0163ional \u015fi formarea continu\u0103 a profesorilor, constituind o provocare la care sunt chema\u0163i s\u0103 r\u0103spund\u0103, al\u0103turi de elevi, \u015fi formatorii, \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si strategia optim\u0103 de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare, prin care s\u0103 fie preg\u0103ti\u0163i speciali\u015ftii de m\u00e2ine.<\/p>\n<p>De suficient timp ne confrunt\u0103m cu \u201ecriza lecturii\u201d, ale c\u0103rei efecte sunt evidente nu doar \u00een ceea ce prive\u015fte lectura \u015fcolar\u0103, ci \u015fi \u00een identitatea formabilului \u015fi a culturii. \u201eNaufragiul culturii\u201d (dup\u0103 expresia preferat\u0103 de Gilles Lipovetski \u00een Fericirea paradoxal\u0103) este \u00een direct\u0103 rela\u0163ie cu interesul din ce \u00een ce mai mic pentru lectur\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi poate afla ameliorarea dac\u0103 se renun\u0163\u0103 la abordarea strict didactic\u0103 a lecturii.<br \/>\nSub semnul pluralit\u0103\u0163ii, al sistemelor de semne \u015fi semnifica\u0163ii care ne \u00eenconjoar\u0103, lectura ne \u00eentov\u0103r\u0103\u015fe\u015fte peste tot: de la liter\u0103 la imagine, de la cuv\u00e2nt la text, de la grafie la formula matematic\u0103 etc. Lectura ajut\u0103 la formarea personalit\u0103\u0163ii, implic\u00e2nd alfabetizarea, dezvoltarea competen\u0163elor transversale (rezolvare de probleme, metacogni\u0163ie, comunicare), iar optimizarea ei este o necesitate, mai ales in era tinerilor digital native. Institu\u0163iile \u015fcolare au sarcina de a forma \u00een r\u00e2ndul elevilor deprinderea de lectur\u0103. Contactul cu textul de orice fel este mijloc de accesare a form\u0103rii personalit\u0103\u0163ii, iar elevii trebuie sprijini\u0163i \u00een voin\u0163a lor de a deveni autonomi \u00een propria formare. De\u015fi a fost perceput\u0103 ca apanaj al profesorului de limb\u0103 \u015fi literatur\u0103 (matern\u0103), lectura define\u015fte, de fapt, varii domenii, fiind considerat\u0103 un proces de limbaj ce apeleaz\u0103 la strategii de anticipare (memorie ludic\u0103, imagina\u0163ie, inventare \u015fi inovare, transmutare), confirmare (contact direct, verificare, validare) \u015fi integrare (personalizare, adaptare, comunicare).<\/p>\n<p>Din p\u0103cate, pentru elevii de gimnaziu \u015fi de liceu lectura a devenit o activitate \u201e<em>marginal\u0103, prestat\u0103 \u00een mod primitiv sau redus\u0103 la minimum, \u00een orice caz, contraperformant\u0103<\/em>\u201d (Paul Cornea). Cum s-ar putea stimula interesul tinerilor pentru lectur\u0103? Transformarea opticii adul\u0163ilor privind procesul lecturii ar fi un prim pas. Ca form\u0103, propunem desf\u0103\u015furarea unor ateliere de lectur\u0103 \u015fi scriere creativ\u0103, \u00een cadrul c\u0103rora s\u0103 fie dezvoltate capacit\u0103\u0163ile de \u00een\u0163elegere, analiz\u0103 \u015fi interpretare (de text), prin contactul (ne)mediat, cu textul, \u00een\u0163eles ca \u0163es\u0103tur\u0103 de semne (muzicale, grafice, lingvistice etc.). Atelierele pot reprezenta alternative de petrecere a timpului liber, finalitatea lor fiind conturarea unui cititor reflexiv, participant activ la propria formare, prin cititul consumatorist, de la etapa (in)formativ\u0103, exploratorie, p\u00e2n\u0103 la cea logic\u0103, selectiv\u0103, roditoare. Aceast\u0103 form\u0103 de organizare este valoroas\u0103 \u015fi pentru decodarea mesajului transmis prin imagine (sunet), pentru perfec\u0163ionarea continu\u0103 a capacit\u0103\u0163ii de comunicare prin valorificarea no\u0163iunilor de investigare, prin stimularea g\u00e2ndirii creative \u015fi critice \u015fi a competen\u0163elor de colaborare ale elevilor.<\/p>\n<p>Propunem, spre exemplificare, un atelier de lectur\u0103 \u015fi scriere creativ\u0103 centrat pe lectura imaginii. Acest atelier de lectur\u0103 \u015fi scriere creativ\u0103 \u00ee\u015fi propune dezvoltarea unor competen\u0163e specifice, derivate, a competen\u0163elor necesare \u00een secolul XXI, a anumitor valori \u015fi atitudini.<\/p>\n<p>Competen\u0163e derivate:<\/p>\n<ul>\n<li>Enumerarea elementelor situa\u0163iei de comunicare;<\/li>\n<li>Definirea stilului, a stilului func\u0163ional;<\/li>\n<li>Analiza\/ identificarea particularit\u0103\u0163ilor stilului publicistic;<\/li>\n<li>Compararea stilului publicistic cu celelalte stiluri func\u0163ionale \u015fi identificarea\u00a0 \u00a0asem\u0103n\u0103rilor \u015fi deosebirilor;<\/li>\n<li>Identificarea diverselor tipuri de texte (publicistice, func\u0163ionale, utilitare), a particularit\u0103\u0163ilor acestora;<\/li>\n<li>Redactarea unui text;<\/li>\n<li>Identificarea regulilor pe care trebuie s\u0103 le respecte un text.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Competen\u0163e specifice:<\/p>\n<p>1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri<br \/>\n1.3. Expunerea oral\u0103\/scris\u0103 a unor opinii\/ comentarii pe marginea diferitelor texte;<br \/>\n2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza \u00een detaliu a unor texte diverse;<br \/>\n2.2. Eviden\u0163ierea unor posibilit\u0103\u0163i diferite de interpretare a aceluia\u015fi text \u00een func\u0163ie de mai multe perspective de lectur\u0103;<br \/>\n2.3. Realizarea de conexiuni diverse \u00eentre dou\u0103 sau mai multe texte;<\/p>\n<p>Competen\u0163e necesare \u00een secolul XXI:<\/p>\n<ul>\n<li>Exersarea responsabilit\u0103\u0163ii personale \u015fi a flexibilit\u0103\u0163ii \u00een contexte legate de propria persoan\u0103; stabilirea \u015fi atingerea unor standarde \u015fi \u0163eluri ridicate pentru sine \u015fi pentru ceilal\u0163i;<\/li>\n<li>\u00cen\u0163elegerea \u015fi realizarea unei comunic\u0103ri eficiente verbale, scrise, \u00eentr-o varietate de forme \u015fi contexte;<\/li>\n<li>Dezvoltarea, implementarea \u015fi comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere \u015fi receptivitate la nou;<\/li>\n<li>Demonstrarea capacit\u0103\u0163ilor de lucru \u00een echip\u0103; adaptarea la diverse roluri \u015fi responsabilit\u0103\u0163i; colaborarea productiv\u0103 cu ceilal\u0163i; conduit\u0103 empatic\u0103; respectarea altor puncte de vedere;<\/li>\n<li>Capacitatea de a depista, formula, analiza \u015fi rezolva probleme;<\/li>\n<li>Ac\u0163ionarea \u00een mod responsabil, \u0163in\u00e2nd cont de interesele grupului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Valori \u015fi atuitudini:<\/p>\n<ul>\n<li>Cultivarea pl\u0103cerii de a citi, a gustului estetic;<\/li>\n<li>Stimularea g\u00e2ndirii autonome, reflexive \u015fi critice prin lectur\u0103 \u015fi scriere;<\/li>\n<li>Cultivarea sensibilit\u0103\u0163ii prin receptarea imaginii, textului;<\/li>\n<li>Formarea unor reprezent\u0103ri culturale privind evolu\u0163ia \u015fi valorile culturale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Activitatea poate debuta, ca oricare alta, printr-un exerci\u0163iu de spargere a ghe\u0163ii (ice breaking). Profesorul solicit\u0103 elevilor s\u0103 \u00ee\u015fi imagineze c\u0103 emo\u0163ia\/ starea lor ar avea o culoare \u2026\u2026\u2026\u2026.. deoarece \u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026.. . Odat\u0103 configurat curcubeul emo\u0163iilor, se face leg\u0103tura cu obiectivul central al activit\u0103\u0163ii, producerea unui text pornind de la lectura imaginii. Li se propune participan\u0163ilor o imagine hiperdimensionat\u0103 (pictura realizat\u0103 de Christian Birmingham pentru ilustrarea c\u0103r\u0163ii Mica siren\u0103 a lui H. C. Andersen), pe marginea c\u0103reia profesorul nu aduce informa\u0163ii. Concomitent, ruleaz\u0103 melodii ce imit\u0103 sunetele m\u0103rii.<\/p>\n<p>Prin brainstorming, elevii vor nota tot ceea ce ar putea rela\u0163iona cu imaginea dat\u0103 (termeni-cheie, \u00eentreb\u0103ri, predic\u0163ii etc.); lucr\u00e2nd individual noteaz\u0103 tot ceea ce le vine \u00een minte, cantitatea determin\u00e2nd calitatea, iar apoi, prezint\u0103 r\u0103spunsurile prin raportare frontal\u0103, consemn\u00e2ndu-le pe tabl\u0103 sau pe <em>flip chart<\/em>.<\/p>\n<p>Profesorul solicit\u0103 elevilor s\u0103 se organizeze \u00een patru ateliere, distribuindu-i prin num\u0103rare, astfel \u00eenc\u00e2t to\u0163i elevii c\u0103rora le corespunde cifra unu vor face parte din primul atelier, to\u0163i elevii c\u0103rora le corespunde cifra doi vor alc\u0103tui al doilea atelier \u015f.a.m.d. Se aduc preciz\u0103ri cu privire la rolul profesorului (chelner, mediator), al elevilor (consumatori de imagine \u015fi nu numai) \u015fi al oaspe\u0163ilor (membri ai juriului) \u00een organizarea atelierelor sub forma cafenelei de \u00eenv\u0103\u0163are, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure un climat optim, motivant.<\/p>\n<p>Sunt distribuite fi\u015fe de autoevaluare elevilor pentru a urm\u0103ri propria implicare \u00een rezolvarea sarcinilor echipei. Aceste fi\u015fe vor fi adunate de profesor la sf\u00e2r\u015fit, \u00eentruc\u00e2t cuprind \u015fi un exerci\u0163iu reflexiv, care asigur\u0103 feedback pentru activitate.<\/p>\n<p>Sarcina elevilor este de a crea texte diferite pornind de la imaginea dat\u0103, asum\u00e2ndu-\u015fi ipostaze anumite. Elevii vor lucra pe ateliere, iar produsul inteligen\u0163ei colective va fi supus aten\u0163iei tuturor participan\u0163ilor la final. Primul atelier va aborda procesul de scriere din perspectiva jurnalistului de pres\u0103 scris\u0103 (articol, interviu, recenzie, cronic\u0103, \u015ftire etc.), al doilea atelier \u00ee\u015fi va asuma ipostaza poli\u0163istului chemat la locul faptei (proces-verbal, constatare, raport). Al treilea atelier va \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa perspectiva unui agent de v\u00e2nz\u0103ri (reclam\u0103, pliant, text \u015fi imagine, slogan, bro\u015fur\u0103, afi\u015f etc.), iar elevii din al patrulea atelier vor avea de interpretat rolul unui turist (scrisoare amical\u0103\/familial\u0103, vedere, relatare, album foto, convorbire telefonic\u0103 etc.).<\/p>\n<p>Vor fi puse la dispozi\u0163ia elevilor foi A3, A4, A5, markere, culori, microfoane, c\u0103\u015fti, aparat foto, plan\u015fe etc. care s\u0103 \u00eei ajute s\u0103 realizeze jocul de rol, s\u0103 prezinte produsul final. Elevii pot utiliza fi\u015fele din portofoliile lor cu no\u0163iuni referitoare la stilurile func\u0163ionale, registrele limbii sau pot solicita aceste fi\u015fe profesorului.<\/p>\n<p>Membrii juriului (elevi din clase mai mari, profesori, scriitori) primesc suport grafic\/ materiale pentru elaborarea unor grile de evaluare\/ note\/ calificative pentru produselor elevilor. \u00cen timpul alocat realiz\u0103rii produselor, membrii juriului pot vizita fiecare atelier de lucru, pot oferi sugestii, pot face observa\u0163ii pe marginea ideilor\/ textelor\/ produselor elevilor, pe marginea modului de lucru, a abilit\u0103\u0163ilor de comunicare \u015fi colaborare ale elevilor.<\/p>\n<p>Raportarea frontal\u0103 a presupus prezentarea produselor atelierelor, precum \u015fi autoevaluarea muncii \u00een echip\u0103. Juriul a f\u0103cut observa\u0163ii pe marginea activit\u0103\u0163ii elevilor \u015fi a oferit note\/calificative, dup\u0103 ce a prezentat grilele de evaluare preg\u0103tite.<br \/>\nPrimul atelier a preferat dramatizarea ca form\u0103 de prezentare a produsului realizat. Inteligen\u0163a colectiv\u0103 a dus la realizarea unei pagini de ziar, cu toat\u0103 rubrica\u0163ia obi\u015fnuit\u0103, pagin\u0103 \u00een care a fost inserat \u015fi articolul despre identificarea unei sirene pe malul M\u0103rii Negre. Doi reprezentan\u0163i ai atelierului au jucat rolurile unor eleve aflate \u00een drum spre \u015fcoal\u0103, care au observat c\u0103 \u00een mijlocul de transport oamenii citesc ziarul. Solicit\u00e2nd ziarul, fetele au descoperit informa\u0163ia neobi\u015fnuit\u0103, devenind apoi raportori, au transmis nout\u0103\u0163ile colectivului clasei. Membrii juriului au solciitat informa\u0163ii despre modul de lucru \u00een echip\u0103, au apreciat rigioarea \u00een alc\u0103tuirea paginii jurnalistice, titlurile alese de elevii primului atelier.<\/p>\n<p>Elevii din al doilea atelier au jucat scena \u00een care un poli\u0163ist raporteaz\u0103 superiorului s\u0103u un incident petrecut \u00eentr-unul din cartierele ora\u015fului. Atelierul a fost reprezentat de doi elevi, care au prezentat raportul \u00een form\u0103 verbal\u0103 \u015fi scris\u0103. Al treilea atelier a adus \u00een fa\u0163a asisten\u0163ei un panou publicitar, \u00een centrul c\u0103ruia se situa prototipul unei ambarca\u0163iuni. Elevii din acest atelier au conceput un afi\u015f, un pliant \u015fi c\u0103r\u0163i de vizit\u0103 prin care promovau o firm\u0103 de v\u00e2nz\u0103ri de ambarca\u0163iuni. Ingeniozitatea, sloganurile \u015fi grija pentru detalii au fost apreciate de c\u0103tre juriu. Ultimul atelier a fost reprezentat de un elev aflat \u00een ipostaza destinatarului unei c\u0103r\u0163i po\u015ftale. Aceast\u0103 echip\u0103 a folosit imaginea ca pretext de comunicare a impresiilor de c\u0103l\u0103torie c\u0103tre un prieten. Juriul a apreciat calitatea mesajului \u015fi\u00a0 respectarea conven\u0163iilor stilului epistolar.<\/p>\n<p>Elevii vor avea ca sarcin\u0103 pentru urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire de redat grafic mesajul textului poetic preferat, printr-o raportare invers\u0103 la procedeul experimentat. La final, participan\u0163ii la atelier au apreciat infuzia de sunet, liter\u0103, culoare care a dus la o comunicare inedit\u0103, multidirec\u0163ional\u0103, pe orizontal\u0103 \u015fi pe vertical\u0103. Lectura imaginii a fost un prilej bun at\u00e2t pentru elevi, c\u00e2t \u015fi pentru profesori, de a empatiza, de a asculta activ, de a se exprima. Elevii au m\u0103rturisit c\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at mai multe despre stilul jurnalistic, despre situa\u0163ia de comunicare, dar \u015fi despre colegii lor, despre \u00eencrederea \u00een ceilal\u0163i \u015fi despre gestionarea unor probleme.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\n1. Cornea, Paul, Lectura ca \u201eDESCHIDERE\u201d \u015fi \u201eMIZANSCEN\u0102\u201d (Conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Paul Cornea \u00een cadrul Simpozionului ANPRO din 2005, Lectura. Repere actuale).<br \/>\n2. Lipovetski, Gilles, Fericirea paradoxal\u0103, trad. De Mihai Ungurean, Polirom, Ia\u015fi, 2007.<br \/>\n3. Pamfil, Alina, Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu. Structuri didactice deschise, Paralela 45, 2003.<br \/>\n4. ***Lectura. Repere actuale, Casa C\u0103r\u0163ii de \u015ftiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2005.<br \/>\n5. Revista Cercurilor de lectur\u0103, Anul 6, Nr.1\/2013.<br \/>\n6. Veen, Wim, Homo Zappiens.\u00a0 Joc si invatare in epoca digitala. Ed. Sigma, Bucure\u015fti, 2011.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eNaufragiul culturii\u201d este \u00een direct\u0103 rela\u0163ie cu interesul din ce \u00een ce mai mic pentru lectur\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi poate afla ameliorarea dac\u0103 se renun\u0163\u0103 la abordarea strict didactic\u0103 a lecturii. Lectura ajut\u0103 la formarea personalit\u0103\u0163ii, implic\u00e2nd alfabetizarea, dezvoltarea competen\u0163elor transversale &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/impotriva-crizei-lecturii-atelierele-de-lectura-si-scriere-creativa\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[426],"class_list":["post-6573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-ana-zaloaga"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6573"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6573\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6679,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6573\/revisions\/6679"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}