Acest articol aduce \u00een prim-plan rela\u0163ionarea profesor-elev \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 aduc\u0103 unele solu\u0163ii la problemele de disciplin\u0103 ce por ap\u0103rea \u00een timpul orelor. O abordare diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea tradi\u0163ional\u0103 ar fi utilizarea disciplinei, cu accent pe \u00een\u0163elegerea comportamentului elevului, \u00een primul r\u00e2nd (de ce acesta abordeaz\u0103 o astfel de atitudine \u00een mod repetat, \u00een timpul orelor) \u015fi mai apoi, \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile pe care fiecare le afi\u015feaz\u0103, se vor stabili pa\u015fii care ar trebui urma\u0163i \u00een vederea amelior\u0103rii situa\u0163iei. Sunt identificate patru tipare comportamentale ale elevilor (conform psihiatrului \u015fi educatorului austriac Rudolf Dreikurs) \u015fi se propun solu\u0163ii pentru fiecare caz. Disciplina pozitiv\u0103 este dificil de aplicat, ea necesit\u0103 r\u0103bdare, perseveren\u0163\u0103 \u015fi o bun\u0103 cunoa\u015ftere a personalit\u0103\u0163ii elevului cu care se lucreaz\u0103, \u00eens\u0103 este o modalitate potrivit\u0103 de lucru cu elevii \u00een cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului actual.
\n<\/p>\n
Motto: \u201eOamenii fac bine c\u00e2nd se simt bine\u201d<\/em><\/p>\n Rela\u0163ia profesor-elev este mobilul care face \u00eentreaga structur\u0103 \u015fcolar\u0103 s\u0103 func\u0163ioneze. Profesorul modern \u00eent\u00e2mpin\u0103 o serie de provoc\u0103ri zi de zi, la clas\u0103, iar metodele de abordare a situa\u0163iilor ap\u0103rute sunt cele mai diverse, particularizate \u00een func\u0163ie de elev, de familia din care provine (uneori, colaborarea cu familia se dovede\u015fte a fi dificil\u0103 dar, alteori, p\u0103rin\u0163ii sunt persoanele cele mai importante care au, \u00eentr-adev\u0103r, un rol major \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei \u015fcolare \u015fi comportamentale a elevului), \u00een func\u0163ie de colectivul din care \u015fcolarul face parte sau \u00een func\u0163ie de anturajul acestuia \u015fi de alte elemente care \u00eel influen\u0163eaz\u0103 \u00een mod constant pe parcursul dezvolt\u0103rii sale.<\/p>\n Fiecare situa\u0163ie \u00eent\u00e2lnit\u0103 la clas\u0103 este diferit\u0103 \u00een felul s\u0103u, aceea\u015fi \u201ere\u0163et\u0103\u201d neput\u00e2nd fi aplicat\u0103 de dou\u0103 ori, cu exact acelea\u015fi rezultate. Totul variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de numero\u015fi factori, iar profesorul trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi formeze, de acum, aceast\u0103 abilitate de a empatiza cu tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, pentru a alege cele mai bune solu\u0163ii \u015fi a ac\u0163iona prompt, \u00eens\u0103, fie cu fine\u0163e, fie cu fermitate. Profesorul, dar, mai ales, profesorul-diriginte \u00eendepline\u015fte, simultan, mai multe roluri: de consilier pentru p\u0103rin\u0163i, sf\u0103tuitor \u015fi prieten al elevului, \u00eendrum\u0103tor al celorlal\u0163i profesori de la clas\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i situa\u0163iile dificile ap\u0103rute \u00een timpul orelor de curs, un bun comnicator cu conducerea \u015fcolii, pentru ca m\u0103surile cele mai potrivite s\u0103 fie aplicate dar \u015fi pentru a se men\u0163ine un echilibru \u00een deciziile luate de fiecare persoan\u0103 implicat\u0103.<\/p>\n Conform psihiatrului \u015fi educatorului austriac Rudolf Dreikurs exist\u0103 patru tipologii de elevi (care adopt\u0103 patru scopuri neadecvate ca ra\u0163iuni fundamentale pentru comportamentul neadecvat) de care profesorul trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont atunci c\u00e2nd dore\u015fte s\u0103 disciplineze o clas\u0103 \u2013 de fapt, nu este vorba despre clasa \u00een sine, ci despre un anumit num\u0103r de elevi, cu personalit\u0103\u0163i asem\u0103n\u0103toare sau chiar diferite, a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 \u00een sala de clas\u0103 necesit\u0103 o mai mare aten\u0163ie din partea profesorului pentru ca procesul instructiv-educativ s\u0103 decurg\u0103 \u00een limite optime \u015fi la un nivel pl\u0103cut pentru elevii care chiar vor s\u0103 \u00eenve\u0163e \u00een timpul orei de curs.<\/p>\n A\u015fadar, o prim\u0103 tipologie de elev este reprezentat\u0103 de cei care doresc aten\u0163ie,<\/strong> iar atunci ei \u00eencep s\u0103 se comporte neadecvat, pentru c\u0103 observ\u0103 c\u0103 acest lucru atrage aten\u0163ia profesorului, care se opre\u015fte de nenum\u0103rate ori din timpul lec\u0163iei pentru a-i face observa\u0163ie, pentru a vorbi cu el \u015fi pentru a-i acorda mai mult\u0103 aten\u0163ie dec\u00e2t celorlal\u0163i elevi. \u00cen acest caz, profesorul poate deveni iritat, colegii de clas\u0103 sunt nemul\u0163umi\u0163i de parcursul lec\u0163iei, iar informa\u0163iile cu care se lucreaz\u0103 nu mai au continuitate \u015fi substan\u0163\u0103 pentru a fi urm\u0103rile \u015fi pentru a trezi interes.<\/p>\n V\u0103z\u00e2nd c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 produc\u0103 astfel de efecte \u015fi c\u0103 aten\u0163ia este toat\u0103 \u00eendreptat\u0103 asupra lui, un astfel de elev va continua s\u0103 exercite un astfel de comportament, pentru c\u0103 a\u015fa el \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte scopul: toate privirile sunt \u00eendreptate mai mereu asupra lui \u015fi i se comunic\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 ceva (de obicei repro\u015furi, atragerea aten\u0163iei sau chiar jigniri \u015fi nemul\u0163umiri din partea colegilor). Astfel, situa\u0163ia se degradeaz\u0103 \u015fi mai mult. Sentimentele trezite \u00een sufletul elevului de aceste reac\u0163ii ale celor din jur, fie \u00eel fac s\u0103 se simt\u0103 mai important, astfel c\u0103 el va continua acest comportament, fiind din ce \u00een ce mai mul\u0163umit c\u0103 tensiunea din clas\u0103 se ridic\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul, iar lui nu i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic, a\u015fa c\u0103 poate continua la nesf\u00e2r\u015fit… sabotarea lec\u0163iilor, fie \u00eei trezesc sentimente de triste\u0163e, nemul\u0163umire, impresia c\u0103 \u201enu este bun de nimic\u201d, de\u015fi tot ce vrea el este aten\u0163ie…<\/p>\n O astfel de situa\u0163ie pare f\u0103r\u0103 ie\u015fire, astfel c\u0103 ea declan\u015feaz\u0103 un proces (care poate fi \u00eendelungat) \u00een care este implicat\u0103 mult\u0103 energie din partea profesorului-diriginte, din partea profesorilor care predau la clas\u0103 \u015fi ale c\u0103ror ore sunt permanent deranjate de astfel de comportament(e), din partea p\u0103rin\u0163ilor sau tutorilor (dac\u0103 ace\u015ftia doresc s\u0103 se implice). \u00cen multe dintre cazuri, elevul are acela\u015fi comportament \u015fi acas\u0103, dorind s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia \u015fi acolo. P\u0103rintele, suprasolicitat \u015fi epuizat \u015fi el de nenum\u0103ratele episoade ale copilului, \u015ftie situa\u0163ia \u015fi ridic\u0103 din umeri. Astfel \u00eenc\u00e2t profesorul trebuie s\u0103 devin\u0103 un sus\u0163in\u0103tor \u015fi un \u00eendrum\u0103tor \u015fi al p\u0103rintelui.<\/p>\n \u00cens\u0103 nici profesorul nu este pe deplin edificat cu privire la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cel ajut\u0103 cursurile de formare \u00een acest domeniu, dac\u0103 a participat\u00a0 \u015fi dac\u0103 au fost organizate \u00een plen, pentru oricine dore\u015fte s\u0103 participe, nu doar pentru un grup restr\u00e2ns de persoane, ceea ce ar limita r\u0103p\u00e2ndirea compelt\u0103 a informa\u0163iilor \u00een teritoriu. Dac\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 este un consilier \u015fcolar ale c\u0103rui activit\u0103\u0163i, \u00eentr-adev\u0103r, produc schimb\u0103ri vizibile (fie ele \u015fi pe termen mai lung), va ajuta enorm. \u00cens\u0103 dac\u0103 nu, situa\u0163ia devine complicat\u0103 \u015fi aproape f\u0103r\u0103 ie\u015fire.<\/p>\n C\u00e2teva solu\u0163ii propuse de speciali\u015fti sunt discu\u0163iile \u00een particular cu elevul (nu \u00een timpul orei de curs, pentru c\u0103 atunci el se va sim\u0163i din nou \u00een centrul aten\u0163iei, \u015fi am ajuns de unde am plecat) \u00een care el s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 \u00ee\u015fi comunice mesajele, sentimentele, s\u0103 fie ascultat, chiar s\u0103 \u015fi desf\u0103\u015foare o activitate pl\u0103cut\u0103 \u00eempreun\u0103 cu profesorul (urm\u0103rirea unui filmule\u0163 cu mesaj educa\u0163ional potrivit situa\u0163iei, desenarea sau completarea unei plan\u015fe tematice folosind anumite nuan\u0163e sau cu diferite mesaje, jucarea unui joc educa\u0163ional cu cifre sau cu litere, \u00een func\u0163ie de \u00eenclina\u0163iile elevului), ceea ce va aduce o apropiere \u00eentre ei, iar c\u0103ile de comunicare se deschid \u015fi mai mult. Mai apoi, \u00een timpul orelor, profesorul, \u015ftiind nevoia elevului, \u00eei va acorda implicit mai mult\u0103 aten\u0163ie (f\u0103r\u0103 ca elevul s\u0103 cear\u0103 aten\u0163ia, din nou, \u00eentr-un mod nepotrivit, a\u015fa cum \u015ftie el, de multe ori, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie con\u015ftient de urm\u0103rile comportamentului s\u0103u \u015fi de impactul produs de ac\u0163iunile repetate, zi de zi, ale lui). Profesorul \u00eel va numi coordonatorul grupului, alt\u0103 dat\u0103 \u00eei va oferi diferite roluri \u015fi \u00ee\u015fi va men\u0163ine aten\u0163ia focalizat\u0103 pe el, \u00eel poate ruga s\u0103 \u00ee\u015fi ajute colegii \u00een anumite activit\u0103\u0163i, s\u0103 fie cel care ini\u0163iaz\u0103 subiecte sau se vor dezvolta idei plec\u00e2nd de la ceea ce elevul sugereaz\u0103: Bravo! Este foarte bun\u0103 ideea ta! Cine mai vrea s\u0103 adauge informa\u0163ii la ceea ce a spus colegul nostru?<\/em>. Astfel, el va fi \u015fi \u00eencurajat, se va sim\u0163i integrat, important \u015fi util \u00een cadrul colectivului. Momentele de indisciplin\u0103 vor fi tratate cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi fermitate. Nu i se va face imediat observa\u0163ie (acest lucru duc\u00e2nd la redeschiderea cercului vicios), ci va fi solicitat s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o activitate. O simpl\u0103 privire sau m\u00e2n\u0103 pus\u0103 pe um\u0103r, \u00eel va face s\u0103 se simt\u0103 mai apropiat de profesor. Se ignor\u0103 comportamentul, dar nu \u015fi persoana. Dac\u0103, \u00eens\u0103,\u00a0 elevul este prezent la or\u0103, \u00eens\u0103 refuz\u0103 s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163ile propuse \u015fi nici nu propune o activitate pe care el dore\u015fte s\u0103 o fac\u0103, dac\u0103 el \u00ee\u015fi me\u0163ine acela\u015fi comportament chiar \u015fi dup\u0103 o mai lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u00een care s-au \u00eentreprins ac\u0163iuni de rezolvare a situa\u0163iei, vor fi necesare, pe l\u00e2ng\u0103 discu\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163i \u00een particular, sanc\u0163iuni \u015fi m\u0103suri mai ferme.<\/p>\n O a doua tipologie comportamental\u0103 a elevului care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi ob\u0163in\u0103 apartenen\u0163a \u015fi \u00eensemn\u0103tatea include elevul care nu are nevoie de aten\u0163ie, ci de putere.<\/strong> Se asem\u0103n\u0103 cu primul caz, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u015fi c\u00e2teva particularit\u0103\u0163i. Acest tip de elev vrea s\u0103 ajute, s\u0103 se implice, s\u0103 coordoneze \u00eens\u0103, de multe ori, \u00eent\u00e2mpin\u0103 atitudinea dezaprobatoare a profesorului. \u00cel loc s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 ajute, s\u0103 dea indica\u0163ii, s\u0103 coordoneze el, din contra: i se spune ce s\u0103 fac\u0103 \u015fi ce s\u0103 nu fac\u0103, astfel c\u0103 el \u00ee\u015fi simte \u00eengr\u0103dit\u0103 libertatea. De aici, cele mai frecvente reac\u0163ii ale unui astfel de elev sunt furia, nemul\u0163umirea, distan\u0163area, dezinteresul, indisciplina, frustrarea, sim\u0163indu-se provocat, neimportant, folosit, amenin\u0163at \u015fi sfidat. \u015ei iat\u0103 cum \u00eencepe un nou ciclu de comportament nedorit. Nici profesorul nu este con\u015ftient de adev\u0103ratele nevoi ale elevului, \u00eens\u0103 este posibil ca nici elevul s\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 pe el \u00eensu\u015fi foarte bine, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine cauza unui asemenea comportament. Pe termen lung, comportamentul profesorului \u00eei va produce frustrare elevului, iar mai apoi, \u015fi elevul, \u00een timp, \u00eei va produce sentimente de frustrare profesorului.<\/p>\n Din nou, discu\u0163iile \u015fi activit\u0103\u0163ile \u00een particular sunt indicate, iar \u00een timpul orelor, la fel ca elevului ce necesit\u0103 aten\u0163ie, \u015fi elevului ce necesit\u0103 putere trebuie s\u0103 i se dea sarcini particularizate, s\u0103 i se acorde aten\u0163ie, s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a-i ajuta \u015fi \u00eendruma pe colegi, s\u0103 fie \u00eencurajat permanent pentru ceea ce face \u015fi pentru un oric\u00e2t de mic progres, at\u00e2t la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, c\u00e2t \u015fi la disciplin\u0103. Profesorul \u00eei poate cere el \u00eensu\u015fi ajutorul \u00een anumite sarcini, profesorul poate recunoa\u015fte c\u0103 strategia abordat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum poate c\u0103 nu a fost cea mai potrivit\u0103, dar el \u00eensu\u015fi este deschis spre colaborare \u015fi cooperare, astfel \u00eenc\u00e2t are nevoie, la r\u00e2ndul lui, de ajutorul \u015fi cooperarea elevului pentru ca orele de curs s\u0103 fie pl\u0103cute pentru toat\u0103 lumea: \u015fi pentru profesor, \u015fi pentru elev, \u015fi pentru elevul ce \u00ee\u015fi dore\u015fte aten\u0163ie, \u015fi pentru cel care \u00ee\u015fi dore\u015fte putere… Din nou, bl\u00e2nde\u0163ea trebuie combinat\u0103 cu fermitatea: profesorul va \u00eencerca s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor elevului dar, \u00een acela\u015fi timp, nu se va l\u0103sa dominat \u015fi manipulat de comportamentul unui astfel de elev.<\/p>\n A treia tipologie include elevul r\u0103zbun\u0103tor \u015fi agresiv care, \u00eens\u0103, are \u00een suflet suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi dore\u015fte validare \u015fi \u00een\u0163elegere.<\/strong> La o prim\u0103 vedere, acesta poate p\u0103rea c\u0103 are nevoie de aten\u0163ie sau de putere. Este violent, agitat, genereaz\u0103 sentimente negative, iar comportamentul lui deranjeaz\u0103, din nou, orele de curs. Poate fi u\u015for confundat cu celelalte dou\u0103 tipologii, iar profesorul, crez\u00e2nd c\u0103 este vorba despre aceea\u015fi situa\u0163ie, poate ac\u0163iona \u00een consecin\u0163\u0103. Mare va fi mirarea c\u00eend va vedea c\u0103 efectele nu sunt cele a\u015fteptate, iar de aici se produce o \u00eentreag\u0103 confuzie, ne\u015ftiind cum s\u0103 mai procedeze \u015fi cum s\u0103 defineasc\u0103 situa\u0163ia. Este vorba, a\u015fadar, de elevul care sufer\u0103 \u00een interior \u015fi este agresiv, r\u0103zbun\u0103tor \u00een exterior. \u00cen momentul \u00een care oamenii se simt r\u0103ni\u0163i, prima lor reac\u0163ie este s\u0103 r\u0103neasc\u0103 din nou. El sufer\u0103, \u00eens\u0103 se simte mai bine c\u00e2nd \u00eei face \u015fi pe ceilal\u0163i s\u0103 sufere sau c\u00e2nd distruge obiectele din jurul lui. Odat\u0103 ce recunoa\u015fte comportamentul, profesorul va trebui, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 \u00eentrerup\u0103 ciclul r\u0103zbun\u0103rilor. Astfel, elevul va vedea c\u0103 urii nu trebui s\u0103 \u00eei r\u0103spunzi cu ur\u0103, dac\u0103 provoci suferin\u0163\u0103, celalalt poate s\u0103 nu \u00ee\u0163i provoace. Indicat ar fi s\u0103 ne ocup\u0103m de sentimentele r\u0103nite ale elevului, de ceea ce simte el \u00een interiorul lui, s\u0103 afl\u0103m sursa suferin\u0163ei lui \u015fi, prin acordarea aten\u0163iei necesare, s\u0103 \u00eel \u00eencuraj\u0103m, s\u0103 aud\u0103 complimente, s\u0103 \u00eel implic\u0103m \u00een activit\u0103\u0163i frumoase.<\/p>\n Ultimul tipar este cel al elevului retras care afi\u015feaz\u0103 un soi de inadecvare<\/strong>, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00eei demonstreze profesorului c\u0103 este incapabil s\u0103 aib\u0103 un comportament adecvat, fiind \u201eclovnul clasei\u201d<\/strong>. Mesajul subliminal pe care el \u00eel transmite este: Nu renun\u0163a la a m\u0103 aduce pe calea cea bun\u0103! Arat\u0103-mi pas cu pas, cum se face! Odat\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi acest\u0103 tipologie, profesorul trebuie s\u0103 evite critica \u0219i comp\u0103timirea, s\u0103 practice lauda, \u00eencurajarea \u015fi aprecierea. \u00cen loc s\u0103 \u00ee\u015fi focuseze aten\u0163ia pe elev, profesorul s\u0103 se focuseze pe ceilal\u0163i (eventual pe cei din primul tipar, care au nevoie de aten\u0163ie) pentru ca astfel, elevul s\u0103 vad\u0103 exemple de bune practici \u015fi s\u0103 fie \u00eencurajat a le urma exemplul colegilor. Trebuie evitate sentimentele de mil\u0103 sau comp\u0103timire, iar elevul \u00ee\u015fi poate alege un tutore dintre colegii s\u0103i, care s\u0103 \u00eei ofere \u00eendrumare la lec\u0163ii, cu care s\u0103 \u00ee\u015fi petreac\u0103 timpul \u015fi cu care \u00eei place s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 sentimente, idei, interese (eventual, tot din r\u00e2ndul celor care doresc aten\u0163ie sau putere. Se va crea astfel, o simbioz\u0103, \u00een cel mai fericit caz).<\/p>\n Elevii sunt fiin\u0163e unice, diferite. Nu trebuie trata\u0163i ca \u201eo clas\u0103\u201d, ci aten\u0163ia profesorului trebui \u00eendreptat\u0103 spre fiecare individualitate \u00een parte, pe c\u00e2t este posibil, cu at\u00e2t mai mult spre cei care deranjeaz\u0103 orele, fiecare \u00een felul s\u0103u caracteristic. Doar a\u015fa se poate men\u0163ine echilibrul clasei, iar atitudinea pozitiv\u0103 a celor implica\u0163i \u00een \u00eendrumarea elevului, disciplina pozitiv\u0103 aplicat\u0103 \u015fi perseveran\u0163a vor ameliora, \u00een timp, situa\u0163iile problematice.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Acest articol aduce \u00een prim-plan rela\u0163ionarea profesor-elev \u015fi \u00ee\u015fi propune s\u0103 aduc\u0103 unele solu\u0163ii la problemele de disciplin\u0103 ce por ap\u0103rea \u00een timpul orelor. O abordare diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea tradi\u0163ional\u0103 ar fi utilizarea disciplinei, cu accent pe \u00een\u0163elegerea comportamentului … Cite\u0219te continuarea
\n1. Nelsen, Jane; Ed.D.; Escobar, Linda Disciplina pozitiv\u0103,\u00a0 editura Playful Learning Juc\u0103rii Educa\u0163ionale, Cluj Napoca, 2016;
\n2. Dumitriu, Constan\u0163a, Psihologia comunic\u0103rii, Alma Mater, Bac\u0103u, 2011;
\n3. Dumitriu, Constan\u0163a, Pedagogie \u2013 Fundamentele pedagogiei. Teoria \u015fi metodologia curriculumului, ed. Alma Mater, Bac\u0103u, 2007.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"