\u0218coala contemporan\u0103 este centrat\u0103 pe elev. \u00cen procesul instructiv-educativ, nu se urm\u0103re\u0219te doar atingerea unor obiective, ci \u0219i dezvoltarea personalit\u0103\u021bii elevului. <\/p>\n
Etimologic, educa\u021bie (lat. educo, -are) \u00eenseamn\u0103 \u201da cre\u0219te\u201d, \u201da instrui\u201d, \u201da forma\u201d, \u201da scoate din\u201d, \u201da aduce\u201d etc. Despre rolul educa\u021biei \u0219i ponderea ei \u00een dezvoltarea psihic\u0103 a omului s-au formulat, \u00een curgerea vremii, diverse concep\u021bii \u0219i teorii.<\/p>\n
Pedagogia abordeaz\u0103 problema personalit\u0103\u021bii sub aspectul dezvolt\u0103rii \u0219i al educa\u021biei, cu scopul de a identifica, pe aceast\u0103 baz\u0103, cele mai eficace c\u0103i, metode, mijloace \u0219i procedee de orientare \u0219i formare a personalit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Dezvoltarea este un proces complex care se realizeaz\u0103 printr-o succesiune de etape, de stadii, fiecare etap\u0103 reprezent\u00e2nd o unitate func\u021bional\u0103 mai mult sau mai pu\u021bin \u00eenchegat\u0103, cu un specific calitativ propriu. Trecerea de la o etap\u0103 la alta implic\u0103 at\u00e2t acumul\u0103ri cantitative, c\u00e2t \u0219i salturi calitative, aceasta afl\u00e2ndu-se \u00eentr-o condi\u021bionare reciproc\u0103. Dezvoltarea personalit\u0103\u021bii se manifest\u0103 prin \u00eencorporarea \u0219i constituirea de noi conduite \u0219i atitudini care permit adaptarea activ\u0103 la cerin\u021bele mediului natural \u0219i social-cultural. Dezvoltarea permite \u0219i faciliteaz\u0103 constituirea unor rela\u021bii umane cu mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219te \u0219i se formeaz\u0103.<\/p>\n
\u0218coala, ca institu\u021bie specific\u0103, destinat\u0103 form\u0103rii tinerelor genera\u021bii, \u00ee\u0219i justific\u0103 existen\u021ba \u0219i rolul prin procesele pe care le conduce \u0219i al c\u0103ror rezultat \u2013 omul format ca personalitate \u2013 devine factorul primordial al progresului social.<\/p>\n
Educa\u021bia, ca no\u021biune specific\u0103 domeniului pedagogiei, a fost definit\u0103 \u00een termeni diferi\u021bi, \u00een \u00eendelungata istorie a g\u00e2ndirii pedagogice, \u00eentotdeauna \u00eens\u0103 asociat\u0103 no\u021biunii de om. Definit\u0103, \u00een ultima vreme, fie din perspectiv\u0103 sociometric\u0103, fie din perspectiv\u0103 antropocentric\u0103 (I. Nicola, p. 18) educa\u021bia ca no\u021biune, p\u0103streaz\u0103 anumite note care \u00eei dezv\u0103luie con\u021binutul:
\na. esen\u021ba social\u0103 a procesului;
\nb. caracterul con\u0219tient al ac\u021biunii;
\nc. caracterul sistematic, progresiv \u0219i organizat;
\nd. existen\u021ba obiectului \u2013 elev\/grup\u0103 \u2013 asupra c\u0103ruia se exercit\u0103 influen\u021ba;
\ne. subordonarea unor finalit\u0103\u021bi con\u0219tient proiectate.<\/p>\n
Esen\u021ba social\u0103 a procesului de educa\u021bie rezult\u0103 din specificul celor dou\u0103 entit\u0103\u021bi implicate: educatorul \u0219i educatul. At\u00e2t educatorul, c\u00e2t \u0219i educatul sunt existen\u021be sociale. Educatorul, ca factor ascedent, este format \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t este capabil s\u0103-l formeze pe cel supus procesului, \u00een scopul de a-l integra \u00een societate, \u00een acord cu cerin\u021bele acesteia, dar \u0219i ca personalitate independent\u0103, creatoare, satisf\u0103cut la \u00een\u0103l\u021bimea aspira\u021biilor, a voca\u021biei sale.<\/p>\n
Educa\u021bia realizat\u0103 prin intermediul \u0219colii \u00eel transform\u0103 pe elev din obiect \u00een subiect al acesteia. Odat\u0103 cu formarea con\u0219tiin\u021bei de sine, feedback-urile sistematice determin\u0103 atitudinea de cooperare a elevului cu educatorul s\u0103u.<\/p>\n
\u0218coala \u00eei educ\u0103 pe elevi. \u00cen fapt, ea continu\u0103 opera \u00eenceput\u0103 \u00een familie. Ideea c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar este \u201dprima treapt\u0103\u201d de \u0219colaritate este de mult dep\u0103\u0219it\u0103. Copilul pe care \u00eel preia \u0219coala, vine deja cu o \u201dzestre\u201d, pe l\u00e2ng\u0103 cea biologic\u0103, cu una cultural\u0103, cu o sum\u0103 de comportamente mai mult sau mai pu\u021bin elaborate.\u00a0\u201eIndividul are un statut actual, dar \u0219i numeroase altele latente.<\/em>\u201d (R. Linton, p.19).<\/p>\n \u00cen primii doi-trei ani de \u015fcoal\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul mai mult corecteaz\u0103, remodeleaz\u0103, concomitent cu realizarea programului s\u0103u prestabilit. Rezultatele \u0219colare ale elevilor din clasele primare, dar \u0219i din urm\u0103toarele trepte de \u0219colaritate vor depinde\u00a0 \u00een m\u0103sura hot\u0103r\u00e2toare de educa\u021bia copiilor din primii ani de via\u021b\u0103 \u0219i, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, de educarea\/reeducarea p\u0103rin\u021bilor. \u201ePunctul de pornire \u00eel constituie efectele mediului familial.<\/em>\u201d (B.S.Bloom, p.103).<\/p>\n Instruc\u021bia ca proces \u0219colar este str\u00e2ns corelat\u0103 cu educa\u021bia. Ea sus\u021bine dezvoltarea \u0219i modelarea elevului, urm\u0103rind acelea\u0219i finalit\u0103\u021bi socialmente determinate. Esen\u021ba instruc\u021biei deriv\u0103 din nivelul cunoa\u0219terii umane, \u00eentr-o anumit\u0103 etap\u0103 istoric\u0103 \u0219i din nevoia societ\u0103\u021bii de a folosi omul, pe m\u0103sura capacit\u0103\u021bilor sale profesionale \u0219i a profilului s\u0103u moral-spiritual. Corpul de cuno\u0219tin\u021be \u0219i capacit\u0103\u021bi profesionale, necesare individului uman ca adult se dob\u00e2nde\u0219te de c\u0103tre acesta \u00een mod organizat, dup\u0103 un program stabilit pe etape de asimilare, \u00een cadrul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Caracterul organizat al instruc\u021biei \u0219colare este reglementat de instrumentele specifice, numite generic curriculum. Acesta reflect\u0103 interdependen\u021ba dintre competen\u021be, con\u021binuturile propuse \u0219i strategiile de predare-\u00eenv\u0103\u021bare, inclusiv metodele \u0219i tehnicile de evaluare. \u00cen fapt, curriculum-ul reprezint\u0103 planurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, programele analitice, manualele \u0219i alte materiale auxiliare, pe care cadrul didactic le transpune \u00een ac\u021biune pedagogic\u0103 dup\u0103 normele ce decurg din logica \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii de tip uman.<\/p>\n Planificarea instruc\u021biei pe nivele de \u0219colaritate intr\u0103 \u00een atribu\u021biile organismelor. Transpunerea con\u021binuturilor informa\u021bionale \u00een ac\u021biune pedagogic\u0103 intr\u0103 \u00een sarcina educatorului \u0219i ia forma unui proces global, bipolar, dinamic, caracterizat \u00eentre cel care dirijeaz\u0103 procesul \u0219i cel care asimileaz\u0103 con\u021binutul propus. Competen\u021ba cadrului didactic, m\u0103iestria sa pedagogic\u0103 sunt exprimate \u00een capacitatea de a converti informa\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00een stimuli care s\u0103 declan\u0219eze energia biopshic\u0103 a elevului, necesar\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. \u00cen felul acesta, obiectivele educa\u021bionale se intersecteaz\u0103 cu cele instruc\u021bionale, concretizate \u00een diferitele tipuri de strategii sau deprinderi intelectuale, motorii, atitudini \u0219i tr\u0103s\u0103turi de personalitate.<\/p>\n Instruc\u021bia \u0219colar\u0103 nu vizeaz\u0103 numai atingerea unor obiective din domeniul cognitiv sau psihomotor. Activitatea uman\u0103 este de o vast\u0103 complexitate. Actualul elev este profesionistul \u0219i cet\u0103\u021beanul de m\u00e2ine. Ca adult, el va desf\u0103\u0219ura o activitate profesional\u0103, de presupus \u00een raport cu aspira\u021biile \u0219i voca\u021bia sa. Dar, orice profesie \u0219i orice personalitate care se dore\u0219te \u00eemplinit\u0103, se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe fundalul unei culturi generale \u00eembinat\u0103 armonios cu cea profesional\u0103 tr\u0103irii satisfac\u021biilor estetice, morale, fizice etc. Toate aceste valori spirituale \u0219i \u00eensu\u0219iri de ordin superior ale personalit\u0103\u021bii sunt, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, produsul instruc\u021biei ale c\u0103rei baze sunt puse \u00een \u0219coal\u0103.<\/p>\n Factorul principal de dezvoltare a societ\u0103\u021bii contemporane orientat\u0103 spre democratizare, economie de pia\u021b\u0103 \u0219i informatizare \u00eel constituie resursele umane. Idealul educa\u021bional al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, ce decurge din idealul social, const\u0103 \u00een formarea integral\u0103 \u0219i armonioas\u0103 a unei personalit\u0103\u021bi creative \u0219i autonome. Aceste finalit\u0103\u021bi educa\u021bionale, integrate \u00een formarea armonioas\u0103 a personalit\u0103\u021bii, presupun educa\u021bie intelectual\u0103, estetic\u0103, tehnologic\u0103, profesional\u0103, moral-civic\u0103, religioas\u0103.<\/p>\n Educa\u021bia intelectual\u0103 ocup\u0103 un loc central \u00een formarea integral\u0103 a personalit\u0103\u021bii elevului. Obiectivele educa\u021biei intelectuale se realizeaz\u0103 prin procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, activit\u0103\u021bile didactice op\u021bionale \u0219i \u00een afara clasei (cercuri de elevi, concursuri \u0219colare, olimpiade), mass-media \u0219i practica productiv\u0103 din institu\u021bii.<\/p>\n Educa\u021bia religioas\u0103 este o component\u0103 a form\u0103rii spirituale a omului, cu rezonan\u021be \u00een plan intelectual, afectiv \u0219i ac\u021bional. Aceasta se realizeaz\u0103 diferen\u021biat, \u00een func\u021bie de particularit\u0103\u021bile pshihologice, de v\u00e2rst\u0103 \u0219i individuale ale elevilor.<\/p>\n Educa\u021bia estetic\u0103 este o component\u0103 a educa\u021biei integrale \u0219i armonioase cu ajutorul c\u0103reia realiz\u0103m formarea personalit\u0103\u021bii prin frumosul existent \u00een natur\u0103, art\u0103 \u0219i societate, pentru a deveni consumator \u0219i creator de frumos. Educa\u021bia estetic\u0103 a elevilor trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu sensibilizarea acestora fa\u021b\u0103 de frumos, cu formarea sim\u021bului \u0219i a gustului estetic. Cultura estetic\u0103 l\u0103rge\u0219te sfera culturii generale \u0219i, deschiz\u00e2nd orizonturi noi, \u00eenaripeaz\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i imagina\u021bia creatoare, contribuind la formarea idealului estetic.<\/p>\n Educa\u021bia moral-civic\u0103 a elevilor este o dimensiune important\u0103 a personalit\u0103\u021bii omului societ\u0103\u021bii democratice, \u00eentruc\u00e2t progresul economic \u0219i spiritual depinde de gradul de angajare al fiec\u0103ruia \u00een efortul comun de cre\u0219tere a calit\u0103\u021bii vie\u021bii. Morala cuprinde valorile, principiile, normele \u0219i regulile determinate de cerin\u021bele societ\u0103\u021bii pentru a reglementa rela\u021biile comportamentale dintre oameni.<\/p>\n Umanizarea copilului \u0219i personalitatea sa sunt hot\u0103r\u00e2te de condi\u021biile de mediu socio-cultural, iar din cadrul acestuia educa\u021bia are rolul deteminant. Copilul devine om social prin educa\u021bie, cu ajutorul c\u0103reia \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te limbajul social, cultura general\u0103 \u0219i comportamentul moral-cet\u0103\u021benesc, \u00ee\u0219i formeaz\u0103 concep\u021bia despre lume, \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 poten\u021bialul creator \u0219i se preg\u0103te\u0219te pentru integrarea socio-profesional\u0103.<\/p>\n Scopul educa\u021biei este \u201dde a \u00een\u0103l\u021ba pe culmi mai nobile de via\u021b\u0103 omul, comunitatea etnic\u0103 \u0219i umanitatea, prin cultivarea valorilor spiritului<\/em>\u201d. (Gentile, G. \u201dThe Reform of Education\u201d).<\/p>\n \u00cen concluzie, \u00eentreaga personalitate, toat\u0103 forma\u021bia profesional\u0103 \u0219i stilul de via\u021b\u0103 sunt produsul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, \u00een cadrul celor dou\u0103 procese la fel de importante educa\u021bia \u0219i instruc\u021bia, realizate prin intermediul \u0219colii \u0219i al competen\u021belor de profil.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u0218coala contemporan\u0103 este centrat\u0103 pe elev. \u00cen procesul instructiv-educativ, nu se urm\u0103re\u0219te doar atingerea unor obiective, ci \u0219i dezvoltarea personalit\u0103\u021bii elevului.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[742],"class_list":["post-6711","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-nicoleta-balan"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=6711"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6711\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6765,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/6711\/revisions\/6765"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=6711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=6711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=6711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n1. Stoica, Marin, \u201dPedagogie \u0219i psihologie\u201d, Ed. Gheorghe Laz\u0103r, 2002.
\n2. Cre\u021bu, Elvira, \u201dPsihopedagogia \u0219colar\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar\u201d, Ed. Aramis, Bucure\u0219ti, 1999.
\n3. Nicola, Ioan \u2013 F\u0103rca\u0219, Dominica, \u201dPedagogie general\u0103\u201d, Ed. Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"