Orice form\u0103 de rela\u0163ionare interuman\u0103 se bazeaz\u0103 pe un set de reguli mai mult sau mai pu\u0163in explicite. Dac\u0103 aceste reguli sunt corecte \u015fi sunt respectate, rela\u0163ia va fi una eficient\u0103. \u00cen caz contrar, \u015fansa apari\u0163iei unor devieri de la reguli \u015fi implicit a unor comportamente neadecvate \/disruptive este extrem de ridicat\u0103. Pentru \u00eendreptarea acestor comportamente, cel mai bine ar fi s\u0103 existe un efort conjugat p\u0103rin\u0163i-profesori-psiholog.
\n<\/p>\n
Termenul furie poate fi folosit pentru a descrie unele reac\u0163ii emo\u0163ionale s\u0103n\u0103toase ca: iritarea, dezam\u0103girea, nemul\u0163umirea, sup\u0103rarea, dar \u015fi reac\u0163ii nes\u0103n\u0103toase, cum ar fi ura, am\u0103r\u0103ciunea, sfidarea. La copii, furia apare c\u00e2nd simt c\u0103 le sunt amenin\u0163ate drepturile sau c\u00e2nd au fost trata\u0163i incorect, de cele mai multe ori ei sim\u021bindu-se amenin\u021ba\u021bi. \u00cen general vorbind, se consider\u0103 c\u0103 \u201enu suport\u0103\u201d anumite lucruri \u0219i atunci sunt convin\u015fi c\u0103 to\u0163i trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acord cu \u201eregulile\u201d, \u201edrepturile\u201d \u015fi \u201ehot\u0103r\u00e2rile\u201d lor. Dac\u0103 se opune cineva, acela trebuie negre\u015fit pedepsit!<\/p>\n
Pentru noi, cadrele didactice, subiectul este mult mai complex \u0219i atunci c\u00e2nd ne referim la tehnicile de gestionare a furiei la elevi, trebuie s\u0103 \u021binem cont de mai multe aspecte.<\/p>\n
Primordial, trebuie s\u0103 plec\u0103m de la managementul clasei de elevi, s\u0103 definim exact pe ce se centreaz\u0103 el \u0219i ce poate include pentru rezolvarea unor astfel de situa\u021bii. Practicile de disciplinare \u0219i management al clasei de elevi se centreaz\u0103 \u00een special pe:<\/p>\n
Studiile de specialitate enumer\u0103 c\u00e2teva solu\u021bii care pot fi aplicate, tot la nivel general, pentru a ocoli apari\u021bia situa\u021biilor amintite mai sus. Printre recomand\u0103rile general-valabile amintim \u0219i noi:<\/p>\n
Putem face acest lucru, spre exemplu, reduc\u00e2nd num\u0103rul de probleme sau cerin\u021be, acord\u00e2ndu-i \u0219ansa de a se \u00eentoarce pentru a relua sarcina mai t\u00e2rziu, scuz\u00e2ndu-l de la unele sarcini mai stresante, oferindu-i mai multe indica\u021bii pentru finalizarea sarcinii, asigur\u00e2ndu-ne dac\u0103 are \u00eentreb\u0103ri suplimentare \u0219i \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe colegi s\u0103 \u00eei ofere ajutor \u00een anumite situa\u021bii.<\/p>\n
Un alt aspect important este acela de a nu l\u0103sa elevul f\u0103r\u0103 nimic de f\u0103cut, pentru c\u0103 va avea tendin\u021ba de a-\u0219i g\u0103si singur o preocupare care, cel mai probabil, va crea probleme. Pot fi realizate diferite activit\u0103\u021bi \u00een acest sens, cum ar fi jocurile educa\u021bionale, activit\u0103\u021bile la masa de lucru \u0219i alte activit\u0103\u021bi care sunt \u00een leg\u0103tur\u0103 cu interesele personale ale elevului.<\/p>\n
Cu toate acestea, cel mai indicat este s\u0103 se ignore comportamentele necorespunz\u0103toare de importan\u0163\u0103 minor\u0103, elevul s\u0103 nu fie recompensat sau pedepsit imediat ce comportamentul s-a produs, s\u0103 fie supravegheat \u00een pauze. De asemenea este foarte important ca profesorul s\u0103 evite criticarea copilului, \u00een special \u00een fa\u0163a clasei. Pe de alt\u0103 parte, fiecare comportament pozitiv, indiferent dac\u0103 este de importan\u0163\u0103 minor\u0103, ar trebui s\u0103 fie imediat eviden\u0163iat \u015fi subliniat. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul sau profesorul poate chiar \u00eencheia un contract comportamental cu copilul, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd astfel \u00eencrederea lui.<\/p>\n
Copilul trebuie instruit s\u0103-\u015fi controleze propriul comportament prin exemple foarte clare. Astfel, i se va spune c\u0103 nu va fi numit s\u0103 r\u0103spund\u0103 la lec\u0163ie dec\u00e2t dac\u0103 ridic\u0103 m\u00e2na \u0219i, nicio form\u0103 nu se vor lua \u00een considera\u0163ie r\u0103spunsurile date \u00een mod dezorganizat.<\/p>\n
\u00cen general, reac\u021biile noastre condi\u021bioneaz\u0103 adesea \u0219i reac\u021biile copilului, indiferent dac\u0103 acestea se situeaz\u0103 \u00een sfera agresivit\u0103\u021bii sau nu. Astfel, putem \u021bine cont de c\u00e2teva exemple de bune practici pe care le putem aplica \u00een momentele critice: Dac\u0103 elevii au dificult\u0103\u021bi \u00een sus\u021binerea aten\u021biei la sarcin\u0103, dac\u0103 au tulbur\u0103ri comportamentale sau sunt dezorganiza\u021bi \u0219i \u00eempr\u0103\u0219tia\u021bi este indicat s\u0103 se utilizeze material vizual \u00een predarea lec\u021biei, iar copiii s\u0103 fie ajuta\u021bi s\u0103-\u0219i organizeze activitatea. De exemplu li se poate cere s\u0103 aib\u0103 o agend\u0103 \u00een care s\u0103-\u015fi noteze toate sarcinile \u015fi temele pentru acas\u0103, dar trebuie controla\u021bi regulat dac\u0103 \u015fi-au f\u0103cut temele \u015fi \u00eencuraja\u021bi s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 lucrurile \u00een ordine. Sarcinile trebuie s\u0103 i se dea pe r\u00e2nd, pentru a se evita confuzia. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul \u00eei poate ajuta s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 scopuri pe termen scurt, pentru a savura mici succese ce au darul de a le \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i stima de sine.<\/p>\n \u00cen general, ace\u0219ti copii au o dispozi\u021bie proast\u0103 \u0219i trebuie \u00eencuraja\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103. Este bine s\u0103 fie l\u0103uda\u0163i pentru rezultatele ob\u0163inute \u015fi pentru comportamentul pozitiv, iar adultul s\u0103 vorbeasc\u0103 cu calm, f\u0103r\u0103 amenin\u0163are, chiar dac\u0103 ei manifest\u0103 nervozitate. \u00cenainte de a le face repro\u015furi, trebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 au \u00een\u0163eles instruc\u0163iunile, \u00een acest sens fiind extrem de utile discu\u0163iile individuale ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului cu copiii \u015fi consult\u0103rile frecvente cu p\u0103rin\u0163ii. Este bine s\u0103 li se dea posibilitatea de a fi lideri \u00een clas\u0103 sau s\u0103-\u015fi ajute un coleg la o materie la care are rezultate bune.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Orice form\u0103 de rela\u0163ionare interuman\u0103 se bazeaz\u0103 pe un set de reguli mai mult sau mai pu\u0163in explicite. Dac\u0103 aceste reguli sunt corecte \u015fi sunt respectate, rela\u0163ia va fi una eficient\u0103. \u00cen caz contrar, \u015fansa apari\u0163iei unor devieri de la … Cite\u0219te continuarea
\na)<\/strong> Atunci c\u00e2nd \u00eei oferim copilului posibilitatea s\u0103 se descarce prin pl\u00e2ns \u00een momentele \u00een care se simte frustrat, cu at\u00e2t desc\u0103rcarea \u0219i eliberarea lui de \u00eenc\u0103rc\u0103tura negativ\u0103 va fi mai rapid\u0103.
\nb)<\/strong> C\u00e2nd crizele de furie se manifest\u0103, cel mai bun lucru pe care \u00eel putem face este s\u0103 exprim\u0103m verbal ceea ce credem noi c\u0103 ar putea traduce sentimentele lui. Cel mai bine ar fi \u00eens\u0103 s\u0103 putem s\u0103 educ\u0103m copiii \u00een exprimarea, verbalizarea tuturor emo\u021biilor, pozitive sau negative, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-i astfel c\u0103 exist\u0103 o alternativ\u0103 la manifestarea furiei, aceea a exprim\u0103rii nemul\u021bumirii cu propriile cuvinte.
\nc)<\/strong> Profesorii nu sunt \u00eens\u0103 p\u0103rin\u021bi, iar datoria noastr\u0103 este aceea de a r\u0103m\u00e2ne calmi pe \u00eentreaga noastr\u0103 rela\u021bie cu copilul sau copiii, \u00een ciuda greut\u0103\u021bilor de ordin psihologic care pot s\u0103 apar\u0103. \u00cen acest sens, consecven\u021ba noastr\u0103 \u00een ceea ce facem \u00een clas\u0103, cu privire la reguli sau comportamente, trebuie s\u0103 fie prioritar\u0103. Copiii se simt \u00een siguran\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd au reguli clare, eventual \u0219i pu\u021bine, pe care trebuie s\u0103 le respecte, iar \u00een fixarea acestor reguli, indicat ar fi s\u0103 pornim de la premisa c\u0103 fix\u0103m un set de reguli pe care noi, \u00een primul r\u00e2nd, ca adul\u021bi le putem respecta. Aceast\u0103 consecven\u021b\u0103 \u00eei poate ar\u0103ta unui copil c\u0103 accesele de furie nu duc nicidecum la satisfacerea dorin\u021bei, iar lec\u021bia aceasta poate interveni \u00een schimbarea unui comportament tipic \u00eenv\u0103\u021bat de acas\u0103.
\nd)<\/strong> Atunci c\u00e2nd un copil manifest\u0103 o criz\u0103 de furie, primul lucru care este indicat ar fi scoaterea copilului din context. Cu alte cuvinte, este bine s\u0103 scoatem copilul din clas\u0103, dac\u0103 este posibil, \u0219i s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 discut\u0103m cu el separat de restul elevilor. Discu\u021bia se poate purta numai dac\u0103 a intervenit calmul, sub imboldul unei crize de furie, nici adultul nu poate ra\u021biona, a\u0219a c\u0103 este lesne de \u00een\u021beles de ce nu putem cere acest lucru unui copil.
\ne)<\/strong> Atunci c\u00e2nd calmul intervine, se pot negocia anumite reguli, copilul poate fi \u00eencurajat s\u0103 argumenteze ceea ce dore\u0219te, cu condi\u021bia s\u0103 asculte \u0219i argumentele noastre. Ambele p\u0103r\u021bi trebuie s\u0103 fie calme \u0219i relaxate pentru ca negocierea s\u0103 reu\u0219easc\u0103.
\nf)<\/strong> Prezen\u021ba noastr\u0103 l\u00e2ng\u0103 copil \u00een timpul crizelor de furie este benefic\u0103 chiar dac\u0103 ei par a ne respinge la nivel fizic. Nevoia de a se sim\u021bi iubit, indiferent de emo\u021biile \u0219i ac\u021biunile lui \u00eel vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 nuan\u021beze din ce \u00een ce mai mult reac\u021biile.
\ng)<\/strong> Atunci c\u00e2nd colectivul \u0219i momentul permite este indicat s\u0103 avem discu\u021bii despre comportamente diferite \u00een timpul furiei, despre empatie, despre exprimarea emo\u021biilor, despre verbalizarea a ceea ce sim\u021bim, chiar dac\u0103 nu este ceva pozitiv neap\u0103rat.<\/p>\n
\n1. David, D – Tratat de Psihoterapii cognitive si comportamentale, Iasi, Editura Polirom, 2006.
\n2. Vernon, A. – Ce, cum, cand in terapia copilului si adolescentului. Tehnici de consigliere si psihoterapie. Cluj-Napoca: Editura Romanian Psychological Testing Services, 2002.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"