Aprofundarea studiului celor dou\u0103 nivele comportamentale, respectiv inteligen\u0163a \u015fi creativitatea, \u015fi mai ales a locului lor \u00een procesul de crea\u0163ie, au determinat \u00een literatura de specialitate o serie de controverse \u0219i tendin\u0163e: (a) subaprecierea rolului inteligen\u0163ei \u00een crea\u0163ie \u00eentr-o asemenea manier\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00eentre cele dou\u0103 componente n-ar exista doar o corela\u0163ie nesemnificativ\u0103 sau chiar o contradic\u0163ie; (b) considerarea inteligen\u0163ei ca un factor ordinar al creativit\u0103\u0163ii, care este dependent\u0103 \u015fi de al\u0163i factori; (c) explicarea nivelului creativit\u0103\u0163ii \u00een dependen\u0163\u0103 strict\u0103 de nivelul inteligen\u0163ei.
\n<\/p>\n
Cercet\u0103tori contemporani \u00eencearc\u0103 s\u0103 demonstreze c\u0103 \u00eentre inteligen\u0163a \u015fi creativitatea elevilor exist\u0103 o contradic\u0163ie. Argumentele lor constau din rezultatul unui experiment efectuat de c\u0103tre Jackson \u015fi Getsels.<\/p>\n
\u00cen cadrul experimentului, ei au ajuns la ideea independen\u0163ei absolute \u015fi chiar a antagonismului \u00eentre coeficientul de inteligen\u0163\u0103 \u015fi cel de creativitate. De\u015fi multe alte constat\u0103ri f\u0103cute de cei doi autori prin compararea performan\u0163elor ob\u0163inute la testele de inteligen\u0163\u0103 \u015fi creativitate cu alte variabile (rezultate \u015fcolare, comportament \u015fi atitudini, percep\u0163ia subiec\u0163ilor de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i \u015fi profesori) au fost extrem de interesante, din studiul lor s-a impus postularea lipsei de corela\u0163ie dintre inteligen\u0163\u0103 \u015fi creativitate. Este poate exemplul cel mai ilustrativ care arat\u0103 cum un viciu de e\u015fantionare (\u00eenl\u0103turarea din e\u015fantion a subiec\u0163ilor cu performan\u0163e bune la ambele categorii de probe) a condus la o concluzie fals\u0103. Dup\u0103 publicarea lucr\u0103rii lui Getzels \u015fi Jackson au fost \u00eentreprinse nenum\u0103rate alte investiga\u0163ii, unele infirm\u00e2nd, altele, dimpotriv\u0103, confirm\u00e2nd concluzia celor doi cercet\u0103tori.<\/p>\n
Aceste rezultate nu pot fi considerate ca un indiciu sau o concluzie c\u0103 \u00eentre inteligen\u0163a \u015fi creativitatea copiilor nu ar exista corela\u0163ie.\u00a0Autorii care au relevat rolul deosebit al imagina\u0163iei pentru crea\u0163ie au formulat \u015fi ipoteza lipsei de corela\u0163ii \u00eentre inteligen\u0163\u0103 \u015fi creativitate.<\/p>\n
Verificarea acestei ipoteze a devenit obiectul unor studii experimentale, toate utilizeaz\u0103 acela\u015fi model. El const\u0103 \u00een administrarea a dou\u0103 categorii de teste (inteligen\u0163\u0103 \u015fi creativitate) \u015fi confruntarea scorurilor ob\u0163inute la dou\u0103 tipuri de probe.<\/p>\n
De\u015fi s-au ob\u0163inut acelea\u015fi rezultate, interpret\u0103rile difer\u0103 de la autor la autor. S-au eviden\u0163iat dou\u0103 direc\u0163ii:<\/p>\n
Putem afirma c\u0103 inteligen\u0163a elevilor nu se afl\u0103 \u00een condi\u0163ii de egalitate cu creativitatea lor ci de subordonare. Creativitatea este mai mult ca inteligen\u0163a pentru c\u0103 \u00een actul de crea\u0163ie \u00eemprejur\u0103rile, problemele sau metodele de rezolvare sunt create, inventate chiar de ei.<\/p>\n
De\u015fi creativitatea este mai mult dec\u00e2t inteligen\u0163a, nu se poate concepe nici o etap\u0103 a creativit\u0103\u0163ii \u00een care inteligen\u0163a s\u0103 nu intervin\u0103 \u00eentr-un grad mai mult sau mai pu\u0163in ridicat.\u00a0Se poate spune, deci, c\u0103 mijlocul, instrumentul principal prin care se explic\u0103 \u015fi se formeaz\u0103 creativitatea elevilor, evident al\u0103turi de al\u0163i factori, este inteligen\u0163a activ\u0103.<\/p>\n
Forma cea mai \u00eenalt\u0103 \u015fi specific\u0103 pe care o poate atinge imagina\u0163ia uman\u0103, \u00een general, este imagina\u0163ia creatoare. Denumirea ei se \u00eentemeiaz\u0103 pe criterii de ordin calitativ-valoric, cum ar fi: gradul de originalitate, gradul de noutate \u015fi importan\u0163a social\u0103 a produsului final. Sub aspect reflectoriu, imagina\u0163ia creatoare apare ca reprezentare \u015fi anticipare a noului, din perspectiva realizabilit\u0103\u0163ii sale \u00een plan ideal \u2013 intern \u015fi material (obiectual) \u2013 extern.<\/p>\n
Imagina\u0163ia creatoare se manifest\u0103 \u00een dou\u0103 forme: inova\u0163ia-descoperirea \u015fi inven\u0163ia.
\nInova\u0163ia const\u0103 \u00een modificarea unor elemente cunoscute, existente \u015fi \u00een recombinarea lor \u00eentr-o nou\u0103 schem\u0103 sau structur\u0103, ob\u0163in\u00e2ndu-se astfel un produs cu aspect \u015fi propriet\u0103\u0163i noi, inexistente la \u201eobiectul\u201d ini\u0163ial. Doza de creativitate este parcelat\u0103 \u015fi focalizat\u0103, ea viz\u00e2nd o transformare mai mult sau mai pu\u0163in radical\u0103 a ceva dat, existent deja.<\/p>\n
Descoperirea const\u0103 \u00eentr-o organizare nou\u0103 a schemelor mentale care permite relevarea \u015fi punerea \u00een eviden\u0163\u0103 a unor aspecte, caracteristici \u015fi rela\u0163ii existente, dar ascunse \u015fi inaccesibile schemelor operatorii ini\u0163iale. Specificul imagina\u0163iei copilului \u00een descoperire rezid\u0103, a\u015fadar, \u00een schimbarea unghiului de abordare a unui fenomen, \u00een punerea lui \u00een ipostaze \u015fi rela\u0163ii variate, pentru a-i dezv\u0103lui laturi \u015fi \u00eensu\u015firi noi.
\n\u00cen inven\u0163ie, originalitatea, ingeniozitatea \u015fi noutatea ating un nivel sensibil mai \u00eenalt dec\u00e2t \u00een inova\u0163ie. Fundamental\u0103 \u00een imagina\u0163ia creatoare este biruirea \u015fi dep\u0103\u015firea deprinderilor, a obi\u015fnuin\u0163elor (strategii, \u015fabloane, conformism) \u015fi adoptarea unei noi viziuni asupra lucrurilor, fie aceasta \u00een ordine practic\u0103, fie \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi art\u0103.<\/p>\n
La intrarea \u00een \u015fcoal\u0103, imagina\u0163ia copilului este relativ bine dezvoltat\u0103. Jocul \u015fi diferite activit\u0103\u0163i, cu logica \u015fi cerin\u0163ele lor, au creat condi\u0163ii \u015fi factori importan\u0163i pentru dezvoltarea imagina\u0163iei copilului \u00een prima \u015fi a doua copil\u0103rie. \u00cen continuare imagina\u0163ia se va dezvolta de asemenea mult, dar \u00eentre imagina\u0163ia copilului pre\u015fcolar \u015fi cea a \u015fcolarului \u00eencep s\u0103 apar\u0103 diferen\u0163e calitative, care au la baz\u0103 faptul c\u0103 \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tura\u201d, ca activitate specific\u0103 (de baz\u0103) a copilului \u015fcolar mic, este o activitate cu caracteristici noi, care vor impune restructur\u0103ri \u00een planul tuturor proceselor de cunoa\u015ftere.<\/p>\n
\u00cen \u00een\u0163elegerea unor fenomene mai complexe \u015fcolarul mic se las\u0103 \u00een seama unor elemente relativ fantastice. \u015ecolarul mic \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 mai u\u015for fapte \u015fi evenimente. El este descriptiv \u00een imaginile sale, totu\u015fi epicul predomin\u0103, este vorba de un epic \u00eenc\u0103 schematic, relativ s\u0103rac \u00een analiz\u0103 \u015fi sintez\u0103. Datorit\u0103 acestui fapt, c\u00e2nd micul \u015fcolar cite\u015fte o carte de literatur\u0103, el este dispus s\u0103 treac\u0103 u\u015for peste descrieri, c\u0103ut\u00e2nd faptele.<\/p>\n
De obicei aparen\u0163ele \u00eei creeaz\u0103 cadrul unei tipiz\u0103ri \u00eenc\u0103 primitive \u015fi originale. De pild\u0103, \u015fcolarul mic poate considera c\u0103 orice om gras este lene\u015f, c\u0103 oamenii r\u0103i sunt ur\u00e2\u0163i, c\u0103 animalele duc o via\u0163\u0103 organizat\u0103 \u015fi asem\u0103n\u0103toare omului.<\/p>\n
\u015ecolarul mic se entuziasmeaz\u0103 repede, are o mare admira\u0163ie pentru fapte eroice, pentru \u00eent\u00e2mpl\u0103ri neobi\u015fnuite, lui \u00eei place s\u0103 aib\u0103 roluri eroice \u00een joc, roluri reproduse par\u0163ial de multe ori dup\u0103 eroii c\u0103r\u0163ilor sale preferate.<\/p>\n
\u015ecolarul mic ascult\u0103 \u015fi cite\u015fte cu mare pl\u0103cere \u015fi basme, povestiri, nu numai din cauza curiozit\u0103\u0163ii sale intelectuale foarte vii, ci \u015fi din cauz\u0103 c\u0103 acestea \u00eei stimuleaz\u0103 imagina\u0163ia, \u00eei m\u0103resc impresionabilitatea, \u00eei satisfac interesul pentru tot ce exist\u0103 \u015fi ar putea exista pe lume.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u0163ii, imagina\u0163ia reproductiv\u0103 a \u015fcolarului devine un important instrument de cunoa\u015ftere, o capacitate important\u0103 de a putea fi prezent \u00een timp \u015fi \u00een loc oriunde, pe plan mintal.<\/p>\n
Al\u0103turi de imagina\u0163ia reproductiv\u0103, \u00een perioada micii \u015fcolarit\u0103\u0163i se dezvolt\u0103 mult \u015fi imagina\u0163ia creatoare. Imagina\u0163ia creatoare este legat\u0103 de imagina\u0163ia reproductiv\u0103, mai precis imagina\u0163ia reproductiv\u0103 are numeroase elemente creatoare.<\/p>\n
Imagina\u0163ia creatoare se manifest\u0103 la micul \u015fcolar \u00een produsele activit\u0103\u0163ii creatoare, \u00een fabula\u0163ie \u015fi \u00eenc\u0103 \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u00een joc.\u00a0Mai ales \u00een domeniile \u00een care micul \u015fcolar a dob\u00e2ndit unele cuno\u015ftin\u0163e \u015fi \u015fi-a dezvoltat o serie de interese \u015fi capacit\u0103\u0163i, \u00eencep s\u0103 se manifeste elemente evidente de crea\u0163ie artistic\u0103. \u00cen aceste situa\u0163ii, \u015fcolarul mic \u00eencepe treptat s\u0103 treac\u0103 la o activitate de crea\u0163ie ce are anumite caracteristici originale.
\n\u00cen desenele elevilor din clasele I \u015fi a II-a se \u00eent\u00e2lnesc \u00eenc\u0103 unele elemente specifice desenului pre\u015fcolarilor. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, adesea desenul elevului de clasa I este mai pu\u0163in colorat \u015fi original dec\u00e2t desenul copilului pre\u015fcolar, aceasta cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t micul \u015fcolar este absorbit \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de activitatea de citit-scris, activitate ce cap\u0103t\u0103 locul cel mai important din via\u0163a sa.<\/p>\n
De aceea, \u00een curba de dezvoltare a desenului (a celui tematic \u00een special) va ap\u0103rea adesea la \u015fcolarii mici ini\u0163ial o anumit\u0103 stagnare. \u00cenc\u0103 \u00eent\u00e2lnim ca dominant desenul pe un singur plan, cu \u00een\u015firare simpl\u0103 de elemente compozi\u0163ionale. \u00cen genere desenul elevilor din clasele I \u015fi a II-a se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 nu respect\u0103 nici rela\u0163iile de m\u0103rime corecte dintre diferite elemente compozi\u0163ionale \u015fi nici rela\u0163iile de m\u0103rime \u015fi propor\u0163ie dintre p\u0103r\u0163ile unui obiect sau unei persoane desenate.<\/p>\n
Totu\u015fi, spre deosebire de produsele activit\u0103\u0163ii creatoare a pre\u015fcolarilor, la elevii claselor I \u015fi a II-a \u00eencep s\u0103 apar\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 unele probleme de propor\u0163ii, ad\u00e2ncime, perspectiv\u0103 etc. Perioada micii \u015fcolarit\u0103\u0163i este perioada organiz\u0103rii intensive a mijloacelor tehnice de lucru \u00een desene. Desenele elevilor mici pun \u015fi rezolv\u0103 probleme tehnice \u015fi de con\u0163inut din ce \u00een ce mai complexe.<\/p>\n
Uneori, cre\u015fterea aspectelor compozi\u0163ionale ale desenului (ale crea\u0163iei artistice) se manifest\u0103 prin reparti\u0163ia artistic\u0103 a unui singur motiv (cli\u015feu), ceea ce arat\u0103 c\u0103 sim\u0163ul artistic este \u00een plin\u0103 dezvoltare la \u015fcolarii mici.\u00a0Totu\u015fi, desenul tematic, artistic al micului \u015fcolar p\u0103streaz\u0103 unele caracteristici, printre care cea mai evident\u0103 este aceea c\u0103 nu poate dep\u0103\u015fi dec\u00e2t \u00een foarte rare cazuri structura de desen sec\u0163iune de profil sau din fa\u0163\u0103, ceea ce face ca obiectele, fiin\u0163ele ce sunt redate \u00een desenele tematice ale elevilor s\u0103 nu aib\u0103 volum (sau \u00een cel mai bun caz numai unele obiecte din desen s\u0103 aib\u0103 volum).<\/p>\n
Mult mai dezvoltat\u0103 dec\u00e2t priceperea de a desena (tehnica), imagina\u0163ia micului \u015fcolar reu\u015fe\u015fte s\u0103 grupeze elementele compozi\u0163ionale \u00eentr-un tot \u00een mod artistic. \u00cen desenele dup\u0103 natur\u0103 sau dup\u0103 model, \u015fcolarul mic (clasele I \u015fi a II-a) nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se ridice la nivelul la care \u201ecreeaz\u0103\u201d liber \u00een desenul tematic, deoarece, \u00een desenul dup\u0103 natur\u0103, tehnica sa \u00eenc\u0103 redus\u0103 de a desena \u015fi a observa nu faciliteaz\u0103 procesul crea\u0163iei artistice dec\u00e2t \u00een rare cazuri.<\/p>\n
Compararea desenelor copiilor \u015fcolari din clasele I\u2013IV pune \u00een eviden\u0163\u0103 rolul cuno\u015ftin\u0163elor \u00een dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a desena \u015fi a exprima \u00een mod unitar con\u0163inutul, sensul \u015fi \u201esemnifica\u0163ia\u201d unei teme oarecare.<\/p>\n
Ca un instrument activ important al activit\u0103\u0163ii creatoare apare \u015fi se dezvolt\u0103 de timpuriu \u201ecli\u015feul\u201d. Cli\u015feul reprezint\u0103 un anumit mod constant (\u00een toate desenele copilului la un anumit moment dat) de a desena floarea, pomul, omul etc. Cli\u015feul reprezint\u0103 \u00eent\u00e2i solu\u0163ionarea problemei formei, conturului simplu al obiectului.<\/p>\n
Se caracterizeaz\u0103 prin faptul c\u0103 devine un element compozi\u0163ional deschis, care poate fi plasat \u00een oricare parte a desenului \u015fi poate fi colorat sau nu, ha\u015furat sau nu etc.
\nOperarea cu \u201ecli\u015fee\u201d se dezvolt\u0103 ca solu\u0163ionare provizorie a contradic\u0163iilor dintre percepere \u015fi capacitatea de redare a formelor obiectelor (conturul). \u00cen psihologia occidental\u0103, \u201ecli\u015feul\u201d a fost considerat ca element reprezentativ al particularit\u0103\u0163ilor \u00eenn\u0103scute de a desena, dar \u015fi de a percepe, de a fi talentat, \u00eentr-un cuv\u00e2nt de a fi \u201edotat\u201d. S-au alc\u0103tuit teste de diagnostic (st\u0103ri metrice) ale desenului.<\/p>\n
Activitatea creatoare folose\u015fte cli\u015feul ca un element operativ de prim ordin. Cli\u015feul faciliteaz\u0103 dezvoltarea compozi\u0163iei \u00een ansamblu, creeaz\u0103 condi\u0163ii pentru \u00eembog\u0103\u0163irea crea\u0163iei.<\/p>\n
Uneori apare la copii fenomenul \u201ecli\u015feului \u00eenchis\u201d, adic\u0103 al cli\u015feului care nu se mai \u00eennoie\u015fte. Fenomenul este observabil mai ales la pre\u015fcolarii sau \u015fcolarii care nu au fost antrena\u0163i suficient \u00een activitatea de desenare \u015fi nu prezint\u0103 interes pentru ea.\u00a0Lucr\u0103rile \u015fcolarului din clasele I \u015fi a II-a sunt elementare, descriptive, cu \u00een\u015fir\u0103ri simple, cu o nara\u0163iune f\u0103r\u0103 ad\u00e2ncime, cu un context rectiliniu.<\/p>\n
Produsele crea\u0163iei artistice a micului \u015fcolar au urm\u0103toarele particularit\u0103\u0163i generale: reprezint\u0103 produse finite, care au o structur\u0103 din ce \u00een ce mai complex\u0103 din punct de vedere al con\u0163inutului. \u00cen genere, \u00een produsele crea\u0163iei artistice a micului \u015fcolar exist\u0103 un subiect, o tematic\u0103 cu dimensiuni logice conturate.<\/p>\n
Produsul activit\u0103\u0163ii creatoare reflect\u0103 un con\u0163inut mult mai bogat \u015fi mai prelucrat \u00een referiri la realitatea concret\u0103 dec\u00e2t produsele activit\u0103\u0163ii creatoare a pre\u015fcolarului. Subiectul reune\u015fte toate elementele lucr\u0103rii, creeaz\u0103 o unitate de con\u0163inut \u015fi direc\u0163ie a produsului activit\u0103\u0163ii creatoare. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een produsele activit\u0103\u0163ii creatoare a micului \u015fcolar se observ\u0103 subordonarea motivelor de lucru unei idei centrale \u00een care detaliile \u015fi elementele componente sunt tipizate, dar nu at\u00e2t prin schematizare, c\u00e2t prin concretizare. \u00cen aceast\u0103 caracteristic\u0103 a activit\u0103\u0163ii creatoare a micului \u015fcolar recunoa\u015ftem din nou caracteristicile generale ale nivelului planului s\u0103u ideativ.<\/p>\n
Micul \u015fcolar a \u00eenceput s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 faptul c\u0103 fenomenul particular este purt\u0103tor de semnifica\u0163ii mai largi. Adeseori el \u015ftie s\u0103 vad\u0103 \u00een cazul particular generalitatea lui. \u00cen actul de crea\u0163ie particip\u0103 \u00eentr-o corela\u0163ie specific\u0103 at\u00e2t spiritul de observa\u0163ie c\u00e2t \u015fi g\u00e2ndirea cu toate caracteristicile cele mai specifice (ca orientarea spre concret). Desenele, obiectele f\u0103cute din plastilin\u0103, cele din traforaj, micile sculpturi, compozi\u0163iile literare, cele muzicale etc. oglindesc toate prezen\u0163a acestei tr\u0103s\u0103turi \u00een mai mare sau mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n
Produsele activit\u0103\u0163ii creatoare a micului \u015fcolar sunt bogate \u00een compozi\u0163ie, efectele artistice decurg din naivitatea \u015fi efortul sincer (vizibil) de a reda o idee prin motivele \u015fi elementele compozi\u0163iei.\u00a0Aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie de elemente descriptive \u00een compozi\u0163ie decurge din cre\u015fterea \u00een ansamblu a cuno\u015ftin\u0163elor generale ale micului \u015fcolar.<\/span><\/p>\n O alt\u0103 caracteristic\u0103 a imagina\u0163iei \u015fcolarului mic const\u0103 \u00een cultivarea am\u0103nuntului semnificativ \u00een contextul fiec\u0103rui element al unui produs artistic. Aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 este evident\u0103 \u00een desenele, \u00een compunerile, \u00een produsele lucrului manual ale elevilor mici. Am\u0103nuntele \u00een desenarea florii, a fluturelui, \u00een compunerea liber\u0103 pentru elevul mic o semnifica\u0163ie artistic\u0103 afectiv\u0103. Selectarea am\u0103nuntului are acest caracter de subliniere senzorial-afectiv\u0103. De altfel, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 apar o serie de elemente. O alt\u0103 caracteristic\u0103 a imagina\u0163iei \u015fcolarului mic const\u0103 \u00een apari\u0163ia a numeroase elemente originale, care au la baz\u0103 prelucrarea complex\u0103 a unor impresii personale. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de celelalte la care ne-am referit p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n La \u015fcolarii mici, cunoa\u015fterea general\u0103 a lumii este consistent\u0103. Faptul acesta devine evident \u00een varia\u0163ia subiectelor alese de \u015fcolarul mic atunci c\u00e2nd i se cere s\u0103 deseneze sau s\u0103 realizeze o compunere.<\/p>\n Prin defini\u0163ie, spiritul de crea\u0163ie exprim\u0103 o latur\u0103 activ\u0103 a personalit\u0103\u0163ii, fapt evident la \u015fcolarii mici. La ace\u015ftia, de\u015fi imagina\u0163ia este bogat\u0103, spiritul de crea\u0163ie nu este \u00eenc\u0103 organizat. Exist\u0103 situa\u0163ii \u00een care elevul mic, de\u015fi are o imagina\u0163ie bogat\u0103, nu are capacit\u0103\u0163i speciale; lipsurile educative vor face ca spiritul de crea\u0163ie al acestor elevi s\u0103 nu se valorifice suficient.<\/p>\n Pot fi folosite metode deliberate pentru a dezvolta puterea creatoare latent\u0103 din interiorul copilului. Activitatea creatoare reprezint\u0103 probabil, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, multe abilit\u0103\u0163i \u00eenv\u0103\u0163ate. Trebuie s\u0103 existe limit\u0103ri impuse acestor abilit\u0103\u0163i de ereditate, dar exista convingerea c\u0103 prin \u00eenv\u0103\u0163are se pot extinde abilit\u0103\u0163ile \u00een cadrul acestor limite. Creativitatea se \u00eenva\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Aprofundarea studiului celor dou\u0103 nivele comportamentale, respectiv inteligen\u0163a \u015fi creativitatea, \u015fi mai ales a locului lor \u00een procesul de crea\u0163ie, au determinat \u00een literatura de specialitate o serie de controverse \u0219i tendin\u0163e: (a) subaprecierea rolului inteligen\u0163ei \u00een crea\u0163ie \u00eentr-o asemenea … Cite\u0219te continuarea
\nElevul mic folose\u015fte un repertoriu mai larg de culori \u015fi nuan\u0163e la desene dec\u00e2t pre\u015fcolarul, mai multe adjective \u00een povestire, mai multe elemente descriptive \u00een compozi\u0163ie; folosirea adjectivului este selectiv\u0103 \u015fi constituie un mijloc de tipizare.<\/p>\n
\nG. Kelemen, Psihopedagogia supradot\u0103rii, Editura Universit\u0103\u015fii Aurel Vlaicu Arad, 2008
\nA. Ilica, O pedagogia modern\u0103, Editura Universit\u0103\u015fii Aurel Vlaicu Arad, 2010
\nA. Ilica, Paradigme pedagogice, Editura Universit\u0103\u015fii Aurel Vlaicu Arad, 2011.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"