Cei mai mul\u021bi dintre noi consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 au formulat mesajul prin care transmit ceea ce doresc sau dac\u0103 \u00ee\u0219i exprim\u0103 cu convingere opiniile sunt pe deplin \u00een\u021bele\u0219i. De fapt, lucrurile nu stau a\u0219a deoarece, involuntar, strecur\u0103m \u00een mesajul nostru \u0219i alte valen\u021be dec\u00e2t cele exprimate con\u0219tient. Aceasta deoarece comunicarea \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t a vorbi.
\n<\/p>\n
Comunicarea este cea care permite dezvoltarea \u0219i convie\u021buirea at\u00e2t \u00een regnul vegetal, c\u00e2t \u0219i \u00een cel animal, unde \u00eembrac\u0103 forme specifice (culoare, mesaje corporale, sonore sau olfactive dar mai ales la specia uman\u0103, care rela\u021bioneaz\u0103 prin intermediul limbajului. Datorit\u0103 faptului c\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 de cele mai multe ori prin alte canale dec\u00e2t cele lingvistice, comunicarea nu este a\u0219a facil\u0103 cum pare. Utilizarea unui mod inadecvat de comunicare provoac\u0103, nu de pu\u021bine ori, efecte contrare celor ce s-au dorit.<\/p>\n
1. A comunica presupune a \u0219ti s\u0103 ascul\u021bi<\/em><\/p>\n Dac\u0103 pentru noi, adul\u021bii, comunicarea este o condi\u021bie sine-qua-non a existen\u021bei, \u00een \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103, veni\u021bi pe lume neechipa\u021bi complet pentru a face fa\u021b\u0103 solicit\u0103rilor vie\u021bii, trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 se mi\u0219te, s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 se poarte conform unor standarde stabilite social, trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 lumea \u00een care tr\u0103iesc, locul lor \u00een aceast\u0103 lume, rolul pe care ceilal\u021bi \u2013 p\u0103rin\u021bii, societatea \u2013se a\u0219teapt\u0103 s\u0103-l \u00eendeplineasc\u0103.<\/p>\n P\u0103rin\u021bii \u0219i educatorii sunt primii care trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 o bun\u0103 colaborare cu copilul. Pentru aceasta este nevoie s\u0103 acord\u0103m copilului aten\u021bie total\u0103, s\u0103 vad\u0103 c\u0103 suntem interesa\u021bi s\u0103-l ascult\u0103m. Retragerea cu el \u00eentr-un loc lini\u0219tit (care poate fi stabil oferind copilului siguran\u021b\u0103 \u0219i \u00eencredere) \u0219i evitarea prezen\u021bei altor persoane la discu\u021bie \u00ee\u00ee pot ar\u0103ta copilului c\u0103 suntem cu adev\u0103rat interesa\u021bi de problema lui. Copilul se simte respins \u0219i neglijat dac\u0103, atunci c\u00e2nd ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te g\u00e2ndurile noi continu\u0103m s\u0103 privim la televizor sau s\u0103 ne vedem \u00een continuare de treab\u0103. \u00cencetarea oric\u0103rei activit\u0103\u021bi este necesar\u0103 pentru a ne demonstra disponibilitatea.<\/p>\n \u00cen cazul copiilor mici, este important\u0103 \u0219i atitudinea pe care o avem. Ei nu trebuie s\u0103 se simt\u0103 domina\u021bi nici m\u0103car fizic, de aceea este bine s\u0103 cobor\u00e2m la nivelul lor c\u00e2nd le vorbim sau \u00eei ascult\u0103m. Este recomandabil s\u0103 manifest\u0103m la fel de mult interes pentru spusele lor ca \u0219i \u00een cazul unei persoane adulte, s\u0103-i ascult\u0103m cu aten\u021bie f\u0103r\u0103 a-i \u00eentrerupe, \u00een unele cazuri chiar cu remarci acuzatoare de genul: \u201cLas\u0103, c\u0103 nici tu nu e\u0219ti mai bun!\u201d.<\/p>\n Acest tip de ascultare reflexiv\u0103 denot\u0103 faptul c\u0103 \u00een\u021belegem sentimentele copilului \u0219i ceea ce vrea s\u0103 ne spun\u0103, iar apoi repet\u00e2nd ideile exprimate de el \u0103i confirm\u0103 faptul c\u0103 \u00eel \u00een\u021belegem. \u0218i expresia noastr\u0103 facial\u0103 sau postura fizic\u0103 pot certifica ascultarea reflexiv\u0103: ne \u00eencrunt\u0103m dac\u0103 cele povestite nu corespund comportamentului a\u0219teptat de noi, z\u00e2mbim sau sus\u021binem afectiv copilul printr-un gest.<\/p>\n Cum \u0219tie copilul c\u0103 \u00eel ascult\u0103m?<\/em><\/p>\n Modul \u00een care r\u0103spundem \u00eei poate \u00eencuraja sau stopa\u00a0 pornirea de a-\u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i problemele. Exist\u0103 deci, dou\u0103 posibilit\u0103\u021bi:<\/p>\n a) Un r\u0103spuns deschis la comunicare, care \u00eei demonstreaz\u0103 copilului c\u0103-i b) Un r\u0103spuns \u00eenchis, implacabil, de genul \u201cTo\u021bi copiii trebuie s\u0103 mearg\u0103 la O stim\u0103 de sine sc\u0103zut\u0103 poate determina problema emo\u021bionale (depresie, iritabilitate, anxietate) sau de comportament (agresivitate, randament \u0219colar sc\u0103zut). Putem preveni aceste situa\u021bii fiind aten\u021bi cu tr\u0103irile copiilor, canaliz\u00e2ndu-le emo\u021biile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se simt\u0103 \u00een\u021bele\u0219i, accepta\u021bi, valoro\u0219i.<\/p>\n 2. A comunica presupune a \u0219ti s\u0103-\u021bi exprimi emo\u021biile<\/em><\/p>\n Adoptarea limbajului responsabilit\u0103\u021bii, care presupune exprimarea propriilor p\u0103reri \u00cen schimb, formul\u00e2nd mesajul la persoana I, exprim\u0103m ceea ce sim\u021bim noi \u00een\u0219ine, deplas\u00e2nd accentul de pe persoana copilului, pe a noastr\u0103. Astfel \u00eei putem transmite \u00een acela\u0219i timp \u0219i ce comportament ne-a deranjat (pentru a-l evita pe viitor) \u0219i ce sentimente ne-a provocat \u00een consecin\u021b\u0103.Construirea unui astfel de mesaj necesit\u0103:<\/p>\n a) descrierea comportamentului b) exprimarea propriilor sentimente \u0219i emo\u021bii drept consecin\u021b\u0103 a comportamentului: c) descrierea consecin\u021belor asupra propriilor persoane Exprimarea emo\u021biilor printr-un limbaj adecvat ajut\u0103 copilul nu numai s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 purtarea sa ne influen\u021beaz\u0103 modul \u00een care ne sim\u021bim (suntem m\u00e2ndri\/ mul\u021bumi\u021bi\/ emo\u021biona\u021bi\/ bucuro\u0219i sau \u00eengrijora\u021bi\/ dezam\u0103gi\u021bi\/ nemul\u021bumi\u021bi\/ furio\u0219i).<\/p>\n 3. A comunica presupune con\u0219tientizarea nevoilor celuilalt<\/em><\/p>\n Oricine are nevoie la un moment dat de \u00een\u021belegere, sprijin sau ajutor pentru a trece \u00cen acest mod, nu vom influen\u021ba cu nimic capacitatea copilului de a lua decizii sau de a rezolva probleme , ci doar \u00eel vom ajuta s\u0103 exploreze solu\u021biile alternative, folosind modalit\u0103\u021bi ca:<\/p>\n a) utilizarea brainstormingului b) asistarea copilului \u00een alegerea solu\u021biei optime c) discutarea posibilelor rezultate ale alternativei alese d) ob\u021binerea unui angajament din partea copilului e) planificarea pentru evaluare 4. A comunica presupune cunoa\u0219terea de sine \u0219i stim\u0103 de sine<\/em><\/p>\n Imaginea de sine presupune con\u0219tientizarea a\u00a0 \u201cCine sunt eu?\u201d \u0219i a \u201cCe pot s\u0103 fac Proced\u00e2nd cu tact \u0219i respect\u00e2nd drepturile copilului, trat\u00e2ndu-l cu considera\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere, vom modela personalit\u0103\u021bi\u00a0 de care nu numai noi, p\u0103rin\u021bii \u0219i educatorii, vom fi m\u00e2ndri, ci \u0219i ei \u0219i societatea \u00een care se vor integra cu succes.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Cei mai mul\u021bi dintre noi consider\u0103 c\u0103 dac\u0103 au formulat mesajul prin care transmit ceea ce doresc sau dac\u0103 \u00ee\u0219i exprim\u0103 cu convingere opiniile sunt pe deplin \u00een\u021bele\u0219i. De fapt, lucrurile nu stau a\u0219a deoarece, involuntar, strecur\u0103m \u00een mesajul nostru … Cite\u0219te continuarea
\naceea\u0219i m\u0103sur\u0103, de\u0219i poate din motive u\u0219or diferite, ea este important\u0103 \u0219i necesar\u0103 pentru copii.<\/p>\n
\n\u00een\u021belegem sentimentele (\u201cNu vrei la gr\u0103dini\u021b\u0103 pentru c\u0103 nu se joac\u0103 nimeni cu tine \u0219i te sim\u021bi singur?\u201d) \u00eei ofer\u0103 nu numai \u00eencrederea c\u0103 este ascultat \u0219i \u00een\u021beles, ci \u00eel poate ajuta s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u0219i solu\u021bia problemei. \u00centrebarea simpl\u0103 \u201c\u201d ( care se adreseaz\u0103 de cele mai multe ori) \u00eel blocheaz\u0103 pe copil, c\u0103ruia \u00eei va fi greu s\u0103 formuleze singur un r\u0103spuns sau s\u0103 sintetizeze problema.<\/p>\n
\ngr\u0103dini\u021b\u0103!\u201d blocheaz\u0103 comunicarea \u0219i \u00eel face pe copil s\u0103 se simt\u0103 respins. Sentimentul de frustrare \u00eel poate determina s\u0103 se comporte \u00eentr-un mod indezirabil, devenind agresiv cu copiii, sau s\u0103 perceap\u0103 neacceptarea cu un sentiment de non-valoare ce \u00eei poate afecta stima de sine (\u201cNu m\u0103 place \u0219i nu m\u0103 ascult\u0103 nimeni\u201d).<\/p>\n
\n\u0219i emo\u021bii f\u0103r\u0103 a \u201cataca\u201d interlocutorul, este modalitatea optim\u0103 de a deschide calea unei bune comunic\u0103ri. \u00cen acest caz, nemul\u021bumirea adultului trebuie s\u0103 fac\u0103 referire doar la comportamentul nedorit manifestat de copil, neincluz\u00e2nd \u0219i persoana acestuia. Formularea cu adresare direct\u0103 la persoana a doua implic\u0103 judecarea interlocutorului, acesta sim\u021bindu-se atacat, \u00eenvinov\u0103\u021bit din start.<\/p>\n
\n\u201cC\u00e2nd \u00ee\u021bi rupi \u00eenc\u0103l\u021b\u0103mintea…\u201d<\/p>\n
\n\u201c…m\u0103 \u00eentristez foarte tare…\u201d<\/p>\n
\n\u201c… pentru c\u0103 nu-\u021bi pot cump\u0103ra \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte nou\u0103.\u201d<\/p>\n
\npeste un moment greu sau pentru a rezolva o situa\u021bie . Oferirea de solu\u021bii (\u201cAcum trebuie s\u0103 \u00eei dai lui Andrei juc\u0103ria\u201dDac\u0103 nu m\u0103n\u00e2nci tot, nu ie\u0219i afar\u0103!\u201d), formularea de ordine (\u201cStr\u00e2nge imediat juc\u0103riile\u201d), etichetarea (\u201cE\u0219ti un obraznic\u201d), moralizarea (\u201cA\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd nu ascul\u021bi!\u201d), nu sunt dec\u00e2t modalit\u0103\u021bi ineficiente de comunicare, ce provoac\u0103 reac\u021bii defensive ale persoanei c\u0103reia \u00eei adres\u0103m mesajul. Putem, \u00een schimb, utiliza o alt\u0103 modalitate de comunicare, cu adev\u0103rat eficient\u0103: explorarea alternativelor.<\/p>\n
\n\u201cCum crezi c\u0103 ai putea \u00eendrepta spargerea geamului?\u201d(cere ajutorul p\u0103rin\u021bilor, str\u00e2nge
\ncioburile, cump\u0103r\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei sticla, asist\u0103 la montare \u0219i d\u0103 un mic ajutor).<\/p>\n
\n\u201cCe crezi c\u0103 trebuie f\u0103cut mai \u00eent\u00e2i?\u201d<\/p>\n
\n\u201c Oare ce s-ar \u00eent\u00e2mpla dac\u0103 faci a\u0219a\u201d<\/p>\n
\n\u201cCe ai hot\u0103r\u00e2t?\u201d<\/p>\n
\n\u201cC\u00e2nd vom avea geamul \u00eenlocuit?\u201d<\/p>\n
\neu?\u201d. Deoarece o persoan\u0103 cu imagine de sine s\u0103rac\u0103 sau negativ\u0103 va tinde s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, s\u0103 simt\u0103 \u0219i s\u0103 se comporte negativ, este foarte important ca noi s\u0103 dezvolt\u0103m copiilor o imagine de sine echilibrat\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. Cum? Formul\u00e2nd expectan\u021be \u00een concordan\u021b\u0103 cu v\u00e2rsta, ascult\u00e2nd, acord\u00e2nd aten\u021bie pozitiv\u0103, \u00eencuraj\u00e2nd, l\u0103ud\u00e2nd. Utiliz\u00e2nd limbajul special al \u00eencuraj\u0103rii, putem contribui nu numai la dezvoltarea stimei de sine a copilului, ci putem influen\u021ba repetarea comportamentului manifestat de copil la un moment dat. Este evident c\u0103 acesta prefer\u0103 lauda, pedepsei, a\u0219a c\u0103 va repeta faptele ce au generat cuvintele frumoase pe care i le-am adresat: \u201cSunt \u00eenc\u00e2ntat\u0103 c\u00e2nd faci ordine \u00een camera ta, pentru c\u0103 am timp s\u0103 fac o pr\u0103jitur\u0103.\u201d<\/p>\n
\nBoti\u0219, A., Tar\u0103u, A.(2004).\u00a0 Disciplinarea pozitiv\u0103 sau cum s\u0103 disciplinezi f\u0103r\u0103 s\u0103 r\u0103ne\u0219ti, Cluj Napoca: Editura ASCR.
\nB\u0103ban, A. (2001). Consiliere educa\u021bional\u0103. Ghid metodologic pentru orele de dirigen\u021bie \u0219i consiliere. Cluj Napoca: Editura Psinet.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"