{"id":7282,"date":"2018-03-09T15:25:15","date_gmt":"2018-03-09T13:25:15","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=7282"},"modified":"2018-03-29T12:22:07","modified_gmt":"2018-03-29T09:22:07","slug":"plurilingvism-si-comunicare-importanta-invatarii-unei-limbi-straine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/plurilingvism-si-comunicare-importanta-invatarii-unei-limbi-straine","title":{"rendered":"Plurilingvism \u0219i comunicare. Importan\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii unei limbi str\u0103ine"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce unii anali\u0219ti spun c\u0103 limba englez\u0103 devine limba interna\u021bional\u0103 a afacerilor \u0219i a societ\u0103\u021bii, nu a existat niciodat\u0103 un moment mai bun pentru a \u00eenv\u0103\u021ba o limb\u0103 str\u0103in\u0103, cum ar fi limba german\u0103, francez\u0103 sau japonez\u0103. De\u0219i astfel de limbi nu pot fi la fel de r\u0103sp\u00e2ndite ca engleza, ele ofer\u0103 bogate seturi de lingvistic\u0103 care nu se reg\u0103sesc \u00een nici un dialect al limbii engleze. Motivele pentru \u00eenv\u0103\u021barea unei noi limbi sunt variate, dar importan\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbilor str\u0103ine este universal\u0103: \u00eentotdeauna v\u0103 va fi de folos \u00eentr-un fel sau altul.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Se afirm\u0103 adesea c\u0103 o persoan\u0103 care cunoa\u0219te mai multe limbi str\u0103ine este mai \u201cbogat\u0103\u201d dec\u00e2t celelalte. \u00cen primul r\u00e2nd, unul dintre cele mai importante motive pentru a \u00eenv\u0103\u021ba o limb\u0103 str\u0103in\u0103 este stimularea pe care o ofer\u0103 mintea ta. Ca un copil t\u00e2n\u0103r care se lupt\u0103 cu limba pentru prima dat\u0103, te vezi \u00eensetat pentru cunoa\u0219tere \u0219i plin de curiozitate la fiecare pas. Familia devine fascinant\u0103, iar mintea ta este deschis\u0103 spre noi modalit\u0103\u021bi de abordare chiar \u0219i a celor mai simple domenii ale vie\u021bii. Conform studiilor, copiii \u00eenscri\u0219i la cursuri de limbi str\u0103ine demonstreaz\u0103 competen\u021be cognitive mai puternice, \u00een special \u00een domeniul creativit\u0103\u021bii. Un bonus suplimentar: cei cu competent\u0103 (nu neap\u0103rat fluent\u0103) \u00een mai multe limbi tind s\u0103 aib\u0103 scoruri de inteligent\u0103 mai mari la testele standardizate.<\/p>\n<p>Limbile str\u0103ine sunt, de asemenea, importante pentru cei care lucreaz\u0103 \u00een mediul de afaceri sau \u00een comunica\u021bii. Chiar dac\u0103 poten\u021bialii clien\u021bi ai unei companii vorbesc limba englez\u0103, nu exist\u0103 o modalitate mai bun\u0103 de a \u00een\u021belege nevoile \u0219i dorin\u021bele culturale dec\u00e2t de a \u00eenv\u0103\u021ba limba lor. Cunoa\u0219terea unei limbi str\u0103ine face o prim\u0103 impresie extraordinar\u0103 \u0219i arat\u0103 c\u0103 o persoan\u0103 este dispus\u0103 s\u0103 mearg\u0103 mult mai departe pentru a men\u021bine o rela\u021bie. \u00cen multe culturi, \u00eencercarea de a vorbi limba este v\u0103zut\u0103 ca un semn de respect \u0219i are poten\u021bialul de a deschide por\u021bi \u00een viitor.<\/p>\n<p>Desigur, exist\u0103 \u0219i motive estetice pentru \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi noi. Este distractiv s\u0103 pronun\u021bi cuvintele cu rezonan\u021be nazale \u0219i rulare a limbii, caracteristici care nu sunt prezente \u00een cele mai multe conversa\u021bii, cum ar fi \u00een englez\u0103, de exemplu. Unele limbi au anumite conota\u021bii sociale care invoc\u0103 sentimente atunci c\u00e2nd sunt auzite sau rostite. C\u00e2nd e\u0219antiona\u021bi o anumit\u0103 cultur\u0103 &#8211; cum ar fi limba german\u0103 &#8211; aceasta v\u0103 ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi modul de pronun\u021bare a cuvintelor atunci c\u00e2nd comanda\u021bi un <em>streusel<\/em> cald sau cere\u021bi indica\u021bii spre <em>autobahn<\/em>. Acest sentiment de competent\u0103 \u0219i de control poate atenua mult din stresul de c\u0103l\u0103torie, f\u0103c\u00e2ndu-v\u0103 vacan\u021ba \u00een Bavaria cu at\u00e2t mai relaxat\u0103 \u0219i pl\u0103cut\u0103.<\/p>\n<p>Indiferent de motivele pentru care dori\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi o nou\u0103 limb\u0103, trebuie s\u0103 v\u0103 permite\u021bi \u00eentotdeauna s\u0103 explora\u021bi noi teritorii lingvistice. \u00cenv\u0103\u021barea mai multor limbi va servi \u00eentotdeauna pentru \u00eembunat\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii vie\u021bii \u0219i, chiar dac\u0103 nu utiliza\u021bi limba respectiv\u0103 \u00een situa\u021bii practice, aproape sigur v\u0103 ve\u021bi bucura de timpul \u00een care a\u021bi studiat limba respectiv\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine este unic\u0103 prin faptul c\u0103 nu e nevoie s\u0103 cheltui\u021bi mul\u021bi bani pentru a g\u0103si un instructor pasionat sau un coleg care \u00eenva\u021b\u0103, iar aventura \u00een\u021belegerii unei noi limbi este o experien\u021b\u0103 pe care nu o ve\u021bi uita prea cur\u00e2nd.<\/p>\n<p>Odat\u0103 cu dezvoltarea \u0219tiin\u021bei, tehnologiei \u0219i a globaliz\u0103rii economiei mondiale, comunicarea dintre diferitele culturi a devenit mai aproape \u0219i mai frecvent\u0103. Comunicarea intercultural\u0103 a devenit una dintre temele societ\u0103\u021bii moderne, care solicit\u0103 din ce \u00een ce mai mult predarea cu scopul cunoa\u0219terii unei culturi. Predarea culturii ar trebui s\u0103 devin\u0103 o parte integrant\u0103 a instruirii limbii str\u0103ine.<\/p>\n<blockquote><p>\u201eCultura ar trebui s\u0103 fie mesajul nostru adresat studen\u021bilor \u0219i limbajului nostru.\u201d (Peck, 1998)<\/p><\/blockquote>\n<p>Drept urmare, oamenii din diferite culturi \u00ee\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 interna\u021bional\u0103 care \u00eencepe s\u0103 se rup\u0103 la margini \u00een virtutea unei comunic\u0103ri necorespunz\u0103toare \u0219i a propagandei. Pentru a evita aceast\u0103 dezintegrare cultural\u0103 \u0219i politic\u0103 \u0219i pentru a \u00eencuraja empatia \u0219i \u00een\u021belegerea, profesorii trebuie s\u0103 prezinte elevilor o imagine real\u0103 sau o reprezentare a unei alte culturi \u0219i limbi. \u0218i acest lucru se va realiza numai dac\u0103 con\u0219tientizarea cultural\u0103 este privit\u0103 ca ceva mai mult dec\u00e2t un subiect compartimentat \u00een cadrul curriculumului de limb\u0103 str\u0103in\u0103; adic\u0103 atunci c\u00e2nd cultura &#8222;locuie\u0219te&#8221; \u00een sala de clas\u0103 \u0219i subliniaz\u0103 fiecare activitate lingvistic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen plus, profesorii de limba englez\u0103 trebuie s\u0103 fie capabili s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 complet \u0219i profund cuno\u0219tin\u021bele con\u021binute \u00een materialul didactic. St\u0103p\u00e2nirea cuno\u0219tin\u021belor con\u021binute \u00een materialul didactic \u0219i cuno\u0219tin\u021bele suplimentare a fost dintotdeauna cerin\u021ba minim\u0103 a unui profesor bun. \u00cen plus, trebuie s\u0103 fie bun \u00een furnizarea teoriei educa\u021biei \u0219i pred\u0103rii, s\u0103 ia \u00een considerare caracteristicile \u0219i receptivitatea psihologic\u0103 a elevului, s\u0103 aleag\u0103 metoda de predare cea mai potrivit\u0103 \u0219i s\u0103-i fac\u0103 pe elevi dornici de mai mult. Profesorii ar trebui, de asemenea, s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 motivul intern de studiu al studen\u021bilor. C\u00e2nd curiozitatea \u0219i interesul elevilor sunt activate, motivul intern produs, atunci \u0219i elevii vor lua ini\u021biativa \u00een studiu. Dac\u0103 sunt interesa\u021bi de cultur\u0103, mass-media, tradi\u021biile \u0219i obiceiurile \u021b\u0103rilor str\u0103ine, motivul lor intern va fi stimulat. Prin urmare, un profesor de limba englez\u0103 ar trebui s\u0103 \u00eencerce s\u0103-i motiveze prin toate mijloacele.<\/p>\n<p>Pentru a dob\u00e2ndi o bun\u0103 competent\u0103 comunicativ\u0103 intercultural\u0103, elevii ar trebui s\u0103 de\u021bin\u0103 informa\u021bii culturale \u00een procesul lor de \u00eenv\u0103\u021bare a limbilor str\u0103ine. Ei pot \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i practica tiparele vie\u021bii cotidiene \u00een cultura \u021bint\u0103 prin participarea la activit\u0103\u021bile orientate spre informare, pentru a cunoa\u0219te stilul de viat\u0103 actual al culturii \u021bint\u0103 \u0219i a compara acest stil de viat\u0103 cu cel al propriului stil de viat\u0103, pentru a g\u0103si asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele. \u00cen acest fel, elevii se pot preg\u0103ti mai bine pentru comunicarea zilnic\u0103 \u0219i cu orice alt\u0103 situa\u021bie cu care se pot \u00eent\u00e2lni, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi abilit\u0103\u021bile necesare unei comunic\u0103ri eficiente \u0219i pentru a spori gradul de con\u0219tientizare \u0219i sensibilitate cultural\u0103.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\nNeac\u015fu I. (1990). Metode \u015fi tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are eficient\u0103. Bucure\u015fti: Editura Militar\u0103.<br \/>\nKramsch, C. (1993). Context and Culture in Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce unii anali\u0219ti spun c\u0103 limba englez\u0103 devine limba interna\u021bional\u0103 a afacerilor \u0219i a societ\u0103\u021bii, nu a existat niciodat\u0103 un moment mai bun pentru a \u00eenv\u0103\u021ba o limb\u0103 str\u0103in\u0103, cum ar fi limba german\u0103, francez\u0103 sau japonez\u0103. De\u0219i &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/plurilingvism-si-comunicare-importanta-invatarii-unei-limbi-straine\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[758],"class_list":["post-7282","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-alina-orzaru"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7282","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7282"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7282\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7321,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7282\/revisions\/7321"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7282"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7282"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7282"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}