\u00cenv\u0103\u021b\u0103torul trebuie s\u0103 educe la elevi o atitudine con\u0219tient\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, s\u0103 le formeze deprinderi de munc\u0103 intelectual\u0103, s\u0103 le dezvolte imagina\u021bia, ini\u021biativa, spiritul de echip\u0103 \u0219i curajul, s\u0103 le men\u021bin\u0103 aten\u021bia treaz\u0103 \u00eentotdeauna, s\u0103 le solicite g\u00e2ndirea. Realizarea acestor idealuri nu poate avea loc dec\u00e2t \u00een urma unor mari eforturi \u0219i prin abord\u0103ri didactice superioare din punct de vedere metodologic \u00een organizarea procesului instructiv-educativ.<\/p>\n
\u00cen cercetarea \u00eentreprins\u0103 de mine, mi-am propus s\u0103 verific urm\u0103toarea ipotez\u0103: dac\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 sistematic un program instructiv-educativ individualizat \u0219i diferen\u021biat, centrat pe utilizarea unor strategii didactice orientate spre formarea deprinderilor de munc\u0103 independent\u0103 la elevi, acesta va conduce la formarea unui stil de munc\u0103 independent \u0219i la cre\u0219terea performan\u021belor acestora \u00een \u00eenv\u0103\u021bare.<\/em><\/p>\n Obiectivele cercet\u0103rii au vizat: Am organizat o cercetare practic-aplicativ\u0103, experimental\u0103 pe un\u00a0 singur e\u0219antion\u00a0 de elevi, ace\u0219tia fiind \u00een clasa a IV a. Subiec\u021bii au fost testa\u021bi \u00een trei momente diferite: pretest, etapa formativ\u0103 \u0219i posttest, aplic\u00e2ndu-se tehnica cercet\u0103rii \u00eenainte \u0219i dup\u0103, urm\u0103rindu-se evolu\u021bia acestora de la o etap\u0103 la alta\u00a0 \u0219i compar\u00e2ndu-se rezultatele ini\u021biale cu cele finale.<\/p>\n Stabilirea metodologiei adecvate reprezint\u0103 un moment fundamental \u00een derularea unei investiga\u021bii. Importan\u021ba sa cap\u0103t\u0103 amploare dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 metodologia este cea care transform\u0103 de fapt un proiect de cercetare \u00een ac\u021biuni concrete, practice, la nivelul realit\u0103\u021bii educa\u021bionale. (Alecu, Simona, 2005, p. 55).<\/p><\/blockquote>\n Cercetarea s-a realizat prin intermediul urm\u0103toarelor metode:<\/p>\n I. Metode ac\u021bionale sau de interven\u021bie<\/p>\n Experimentul pedagogic definit ca o observare provocat\u0103 care \u201econst\u0103 \u00een producerea sau schimbarea deliberat\u0103 a unor evenimente sau procese educa\u021bionale cu scopul de a observa, m\u0103sura \u0219i evalua prin control sistematic factorii care le\u00a0 influen\u021beaz\u0103, le determin\u0103 sau interac\u021bioneaz\u0103 cu modul lor de manifestare.\u201d (Ioan Jinga, Elena Istrate, 1998, p. 68). Este o metod\u0103 riguroas\u0103 de cercetare datorit\u0103 controlului pe care-l impune tuturor componentelor: etape, variabile, instrumente de investiga\u0163ii, timp, e\u015fantion, tehnic\u0103 de realizare.<\/p>\n \u00cen cazul acestui experiment, variabilele au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n Subiec\u021bilor li s-au aplicat, \u00een etapa de evaluare ini\u021bial\u0103, constatativ\u0103, probe de evaluare orale \u0219i\u00a0 scrise, \u00eenainte de a fi introdus\u0103 modificarea dorit\u0103, precum \u0219i \u00een etapa final\u0103 c\u00e2nd subiec\u021bilor li s-au aplicat teste identice ca structur\u0103 \u0219i mod de administrare cu primele.<\/p>\n \u00cen etapa ini\u021bial\u0103, numit\u0103 \u0219i pretest sau etapa preexperimental\u0103, am asigurat condi\u021biile optime de desf\u0103\u0219urare\u00a0 a experimentul urm\u00e2nd urm\u0103torii pa\u0219i:<\/p>\n Pornind de la ideea c\u0103 ceea ce influen\u021beaz\u0103 cel mai mult \u00eenv\u0103\u021barea este nivelul cuno\u0219tin\u021belor pe care \u00eel posed\u0103 elevul la \u00eenceputul unui program de instruire, probele de evaluare ini\u021biale aplicate au respectat acest principiu \u0219i au urm\u0103rit stabilirea nivelului de cuno\u0219tin\u021be, priceperi, deprinderi pe care \u0219i le-au dob\u00e2ndit elevii p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment. \u00cen func\u021bie de rezultatele ob\u021binute mi-am proiectat activitatea didactic\u0103 urm\u0103rind atingerea obiectivelor propuse astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se asigure progresul \u00een \u00eenv\u0103\u021bare pentru fiecare elev \u00een parte.<\/p>\n Scrisul, ca instrument al activit\u0103\u021bii intelectuale este o reprezentare \u00een timp a limbajului, un mijloc eficient cu o vechime apreciabil de mare de stocare \u0219i transmitere a informa\u021biei. Scrisul are o valoare formativ\u0103\u00a0 \u0219i \u00eempreun\u0103 cu cititul au implica\u021bii importante \u00een formarea personalit\u0103\u021bii umane. Plec\u00e2nd de la acest aspect – \u0219i consider c\u0103 succesul la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103\u00a0 \u0219i la\u00a0 celelalte discipline de studiu este influen\u021bat \u00een mod direct de c\u00e2t de bine st\u0103p\u00e2ne\u0219te elevul deprinderea de citi-scris – am apreciat a fi necesar s\u0103 evaluez aceste aspecte, prin urmare probele de evaluare ini\u021biale\u00a0 au fost aplicate la\u00a0 disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n Aceste probele de evaluare ini\u021bial\u0103 au urm\u0103rit verificarea deprinderilor de scriere\u00a0 corect\u0103,\u00a0 a deprinderii de citire corect\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103, capacitatea de exprimare oral\u0103 \u0219i scris\u0103, nivelul de dezvoltarea a vocabularului, creativitatea \u0219i originalitatea. II. Metode nonexperimentale de colectare a datelor:<\/p>\n \u00cen ultimii ani, s-a subliniat\u00a0 tot mai mult necesitatea valorific\u0103rii laturii formative a procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt astfel \u00eenc\u00e2t elevii no\u0219tri s\u0103 fie \u00eenzestra\u021bi nu doar cu o cantitate c\u00e2t mai mare de cuno\u0219tin\u021be apar\u021bin\u00e2nd disciplinelor din ariile curriculare cuprinse \u00een planurile cadru specifice \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar, ci mai ales cu un set de priceperi, deprinderi, achizi\u021bii, convingeri, comportamente cu\u00a0 care\u00a0 micii \u0219colar s\u0103 fie capabili s\u0103 opereze \u00een contexte\u00a0 variate reu\u0219ind astfel s\u0103 rezolve cu succes diverse probleme cu care se confrunt\u0103 at\u00e2t \u00een cadrul \u0219colii, dar \u0219i \u00een afara ei.<\/p>\n Pornind de la aceast\u0103 idee, dar analiz\u00e2nd \u0219i literatura de specialitate am demarat acest program experimental intitulat \u201e\u00cenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021bi\u201d \u00een cadrul c\u0103ruia urm\u0103resc s\u0103 formez elevilor mei deprinderi de munc\u0103 independent\u0103 prin diferen\u021bierea \u0219i individualizarea activit\u0103\u021bii instructiv-educative, d\u00e2nd astfel \u0219ansa fiec\u0103rui copil s\u0103 progreseze \u00eentr-un ritm propriu, respect\u00e2ndu-i particularit\u0103\u021bile psiho-individuale.<\/p>\n \u00cen etapa formativ\u0103, numit\u0103 \u0219i experimental\u0103, am introdus variabila independent\u0103 sau elementul de noutate, care a constat \u00een\u00a0 selectarea \u0219i utilizarea unor strategii didactice moderne, centrate pe elev, care aplicate individualizat \u0219i diferen\u021biat sunt menite s\u0103 formeze elevilor deprinderi de munc\u0103 intelectual\u0103 \u0219i de munc\u0103 independent\u0103 conduc\u00e2nd astfel la cre\u0219terea motiva\u021biei pentru \u00eenv\u0103\u021bare, a \u00eencrederii \u00een for\u021bele proprii \u0219i implicit la\u00a0 cre\u0219terea performantelor \u0219colare ale elevilor.<\/p>\n Modalit\u0103\u021bi practice de optimizare a activit\u0103\u021bii independente a \u0219colarului\u00a0 mic prin valorificarea formelor de organizare ale procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt<\/strong><\/p>\n Mi-am propus ca \u00een cadrul tuturor lec\u021biilor s\u0103 alternez formele de organizare a colectivului de elevi\u00a0 antren\u00e2ndu-i treptat de la activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare organizate\u00a0 frontal \u0219i individual, la activit\u0103\u021bi de lucru \u00een perechi \u0219i apoi la activit\u0103\u021bi de lucru \u00een echipe urm\u0103rind astfel formarea la elevi pe l\u00e2ng\u0103 deprinderi de munc\u0103 intelectual\u0103, deprinderea de a colabora, de a comunica \u0219i de a coopera.<\/p>\n C\u00e2nd am observat c\u0103 \u0219colarii au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 lucreze eficient \u00een pereche pentru realizarea unei sarcini, am organizat \u0219i activit\u0103\u021bi pe grupe. Grupele\u00a0 constituite au fost omogene cuprinz\u00e2nd elevi cu acela\u0219i ritm de \u00eenv\u0103\u021bare sau dup\u0103 nivelul\u00a0 de dezvoltare al aptitudinilor sau\u00a0 neomogene\u00a0 cuprinz\u00e2nd elevi cu niveluri diferite de dezvoltare intelectual\u0103, de \u00eenv\u0103\u021bare, de performan\u021b\u0103, de aptitudini. Metodele didactice aplicate \u00een cadrul orelor\u00a0 de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 au fost: lectura explicativ\u0103, metoda exerci\u021biului, studiul de caz, observarea sistematic\u0103 \u015fi independent\u0103, experimentul, metoda activit\u0103\u0163ii pe baz\u0103 de fi\u015fe, metoda proiectelor, metoda studiului individual, g\u00e2ndi\u021bi\/ lucra\u021bi \u00een perechi\/ comunica\u021bi, ciorchinele, cadranele, termenii da\u021bi \u00een avans, cvintetul, piramida povestirii, cubul, explozia stelar\u0103, metoda piramidei, harta povestirii.<\/p>\n Optimizarea\u00a0 activit\u0103\u021bii independente prin individualizarea \u0219i diferen\u021bierea acesteia<\/strong><\/p>\n Individualizarea prive\u015fte diferen\u0163ierea sarcinilor didactice \u015fi a c\u0103ilor de \u00eendeplinire a lor, a normelor de efort \u015fi a procedeelor de reglare a acestora potrivit particularit\u0103\u0163ilor elevilor<\/p>\n Diferen\u0163ierea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00eenseamn\u0103 adaptarea activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are (sub raportul con\u0163inutului, al formelor de organizare \u015fi al metodologiei didactice) la particularit\u0103\u0163ile copiilor, la tipurile de individualit\u0103\u0163i.\u00a0Principalul mijloc de individualizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe care l-am folosit \u00een cadrul activit\u0103\u021bii instructiv-educative a fost cel al fi\u0219elor.<\/p>\n Diferen\u021bierea temelor pentru acas\u0103 este o alt\u0103 form\u0103 de activitate diferen\u021biat\u0103. Acest tip de diferen\u021biere trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t elevii\u00a0 de nivel slab s\u0103 \u00eenve\u021be lucrurile elementare care asigur\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea lec\u021biei urm\u0103toare sau un minim de progres, iar cei de nivel bun \u0219i foarte bun s\u0103 poate lucra la un nivel superior astfel \u00eenc\u00e2t progresul s\u0103 fie evident \u0219i \u00een cazul lor.\u00a0 Tema pentru acas\u0103 trebuie s\u0103 con\u021bin\u0103 un set de exerci\u021bii obligatorii (sarcini mai u\u0219oare accesibile tuturor elevilor) \u0219i o parte facultativ\u0103 care cuprinde sarcini mai dificile. \u00centotdeauna \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul trebuie s\u0103 ofere explica\u021bii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modul de rezolvare al exerci\u021biilor date spre rezolvare acas\u0103 \u00een acest fel elevii vor \u0219ti cum s\u0103 lucreze singuri acas\u0103.<\/p>\n Am elaborat\u00a0 \u0219i aplicat planuri de interven\u021bie personalizate pentru acei elevi care \u00eent\u00e2mpinau dificult\u0103\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021bare sau r\u0103m\u00e2neri \u00een urm\u0103. Dup\u0103 dou\u0103-trei luni, \u00een func\u021bie de progresele realizate de fiecare\u00a0 elev, planul de interven\u021bie personalizat a fost revizuit, stabilind alte obiective\u00a0 \u0219i alte modalit\u0103\u021bi de atingere a lor.<\/p>\n Teoria inteligen\u021belor multiple, elaborat\u0103 de Howard Gardner, ofer\u0103 noi baze \u00een conceperea programelor de instruire diferen\u021biat\u0103 a elevilor. Gardner sus\u021bine c\u0103 poate rezolva o situa\u021bie problem\u0103 apel\u00e2nd la una din mai multe tipuri de inteligen\u021b\u0103 din cele opt pe care le posed\u0103. Aceasta ofer\u0103 un num\u0103r mare de instrumente didactice a c\u0103ror utilizare asigur\u0103 centrarea demersului didactic pe elev.<\/p>\n \u00cen urma observ\u0103rii sistematice a elevilor \u0219i a aplic\u0103rii unor chestionare, am reu\u0219it s\u0103 cunosc elevii din\u00a0 de vedere al teoriei inteligen\u021belor multiple. Am valorificat acest aspect \u00een cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, de \u0219tiin\u021be, de matematic\u0103 urm\u0103rind adaptarea cerin\u021belor la posibilit\u0103\u021bile elevilor.<\/p>\n Dezvoltarea deprinderilor de munc\u0103 independent\u0103 prin activit\u0103\u0163ile extracurriculare<\/strong><\/p>\n Abord\u0103rile moderne ale procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt subliniaz\u0103 importan\u021ba valorific\u0103rii\u00a0 educa\u021biei formale, informale \u0219i nonformale deoarece aceste trei forme \u00ee\u0219i pot dovedi eficien\u021ba \u00een dezvoltarea micilor \u0219colari \u015fi pot contribui la dezvoltarea durabil\u0103 a societ\u0103\u0163ii numai prin intercondi\u0163ionare \u015fi interdependen\u0163\u0103 \u00een contextul educa\u0163iei permanente. Se\u00a0 eviden\u0163iaz\u0103 posibilitatea prelu\u0103rii unor priorit\u0103\u0163i \u015fi pe terenul educa\u0163iei nonformale care ofer\u0103 un c\u00e2mp motiva\u0163ional mai larg \u015fi mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii av\u00e2nd o capacitate rapid\u0103 de receptare a tuturor influen\u0163elor pedagogice informale, aflate \u00eentr-o expansiune cantitativ\u0103 greu controlabil\u0103.<\/p>\n Activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate \u00een cadrul educa\u021biei nonformale vin\u00a0 \u00een completarea educa\u0163iei formale \u015fi cuprind totalitatea influen\u0163elor de natur\u0103 educativ\u0103 realizate \u00een afara clasei \u015fi a \u015fcolii (extra\u015fcolare, extracurriculare). Constituie o punte \u00eentre cuno\u015ftin\u0163ele asimilate formal \u015fi cele asimilate informal.<\/p>\n Principalele\u00a0 forme de activitate complementare lec\u021biei sunt:<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere aceste aspecte cu privire la organizarea activit\u0103\u021bilor nonformale, am proiectat \u0219i desf\u0103\u0219urat la nivelul clasei mai multe proiecte educa\u021bionale \u00een cadrul c\u0103rora am inclus mai multe tipuri de activit\u0103\u021bi extracurriculare \u0219i extra\u0219colare. I-am implicat pe elevi \u00een planificarea\u00a0 excursiilor. Ei au avut sarcina de a se informa cu privire la obiectivele turistice care pot fi vizitate precum \u0219i s\u0103 selecteze informa\u021bii despre aceste obiective pe care apoi le-au prezentat \u0219i celorlal\u021bi colegi reu\u0219ind, \u00eempreun\u0103, s\u0103 \u00eentocmim planul excursiei.\u00a0 Dup\u0103 desf\u0103\u0219urarea excursiilor, elevii au fost ruga\u021bi s\u0103 completeze un jurnal \u00een care s\u0103 consemneze obiectivele vizitate precum \u0219i propriile impresii \u0219i g\u00e2nduri. \u00cen etapa postexperimental\u0103 numit\u0103 \u0219i posttest am parcurs urm\u0103torii pa\u0219i:<\/p>\n Proba de evaluare sumativ\u0103 a fost aplicat\u0103 dup\u0103 ce s-a \u00eencheiat etapa experimental\u0103 ce\u00a0 a vizat \u00een mod expres rezultatele elevilor\u00a0 la disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i a fost conceput\u0103\u00a0\u00a0 dup\u0103 structura celor ini\u021biale, urm\u0103rind verificarea deprinderilor de scriere corect\u0103, a deprinderii de citire corect\u0103 \u0219i con\u0219tient\u0103, capacitatea de exprimare scris\u0103 , nivelul de dezvoltare a vocabularului, creativitatea, originalitatea. Probele sumative au fost concepute\u00a0\u00a0 dup\u0103 structura celor ini\u021biale, dar av\u00e2nd un grad de dificultate ridicat, cuprinz\u00e2nd \u0219i noile no\u021biuni \u00eensu\u0219ite pe parcursul perioadei formative.<\/p>\n Dup\u0103 o analiz\u0103 comparativ\u0103\u00a0 a rezultatelor, am constatat c\u0103 la disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 a crescut num\u0103rul calificativelor de foarte bine \u0219i bine sc\u0103z\u00e2nd num\u0103rul celor de suficient \u0219i de insuficient.<\/p>\n Am finalizat cercetarea prin:<\/p>\n Consider c\u0103 ipoteza care a stat la baza acestei cercet\u0103ri\u00a0 a fost verificat\u0103, iar obiectivele cercet\u0103rii au fost atinse.<\/p>\n Formarea deprinderilor de munc\u0103 independent\u0103 este un proces complex \u0219i de durat\u0103 acestea consolid\u00e2ndu-se \u0219i dezvolt\u00e2ndu-se treptat printr-o gestionare eficient\u0103 a strategiilor didactice de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor. Preocup\u0103rile\u00a0 permanente ale acestuia trebuie s\u0103 vizeze: informarea psihopedagogic\u0103 \u0219i metodic\u0103; cunoa\u0219terea poten\u021bialului \u0219i a particularit\u0103\u021bilor elevilor cu care lucreaz\u0103; m\u0103surarea \u0219i aprecierea\u00a0 rezultatelor ob\u021binute \u00een urma evalu\u0103rilor; adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilit\u0103\u021bile reale ale elevilor; valorificarea cuno\u0219tin\u021belor elevilor \u00eensu\u0219ite at\u00e2t formal, dar \u0219i nonformal \u0219i informal.<\/p>\n Posibilit\u0103\u021bile de valorificare a caracterului formativ a procesului instructiv-educativ sunt multiple, iar \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului \u00eei revine sarcina s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u00een mod\u00a0 special \u0219i sistematic acest aspect \u00een timpul activit\u0103\u021bii sale didactice.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u0218coala modern\u0103, prin educa\u021bia \u0219i instruirea de care este responsabil\u0103, are ca preocup\u0103ri fundamentale nu numai transmiterea unui sistem de cuno\u0219tin\u021be, ci, mai ales, \u00eendrumarea \u0219i stimularea elevilor \u00een direc\u021bia dezvolt\u0103rii cognitive, afective, sociale, a exers\u0103rii abilit\u0103\u021bilor \u00een contexte variate, … Cite\u0219te continuarea
\nO1- stabilirea nivelului ini\u021bial de dezvoltare a deprinderilor independente\u00a0 la \u0219colarul mic;
\nO2- elaborarea \u0219i implementarea programului educa\u021bional \u201e\u00cenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021bi\u201d;
\nO3- identificarea corela\u021biei dintre programul educa\u021bional aplicat \u0219i cre\u0219terea nivelului de formare a deprinderilor de munc\u0103 independent\u0103 \u0219i a performan\u021belor \u0219colare;<\/p>\n\n
\n
\nProbele de evaluare ini\u021biale, dar \u0219i finale, con\u021bin o gam\u0103 de itemi varia\u021bi: obiectivi, semiobiectivi, subiectivi. Datele ob\u021binute le-am \u00eenregistrat, clasificat, interpretat\u00a0 \u0219i comparat folosind tabele, grafice, histograme \u0219i diagrame areolare.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/image003.png\")
<\/p>\n\n
\n
\n
\n\u00cen urma\u00a0 elabor\u0103rii \u0219i derul\u0103rii\u00a0 programului educa\u021bional \u201e \u00cenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021bi\u201d,\u00a0 am considerat a fi necesar\u0103 compararea nivelului ini\u021bial al elevilor \u0219i cel final prin\u00a0 aplicarea unei probe de evaluare sumativ\u0103 pentru a verifica ipoteza formulat\u0103, stabilind\u00a0 dac\u0103 programul experimental \u0219i-a dovedit\u00a0 eficien\u021ba sau nu, parcurg\u00e2nd astfel cea de-a treia etap\u0103 a cercet\u0103rii, cea a posttestului.<\/p>\n\n
![\"\"](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/image008.png\")
<\/p>\n\n
\n1. Alecu, Simona, METODOLOGIA CERCET\u0102RII EDUCA\u021aIONALE,\u00a0 Editura Funda\u021biei Universitare \u201eDun\u0103rea de Jos\u201d, Gala\u021bi, 2005
\n2. Ioan, Cerghit, PERFEC\u021aIONAREA LEC\u021aIEI \u00ceN \u0218COALA MODERN\u0102, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 1983
\n3. Cristea, Gabriela, MANAGEMENTUL LEC\u021aIEI, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2008
\n4. Oprea, Crengu\u021ba, STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, Bucure\u0219ti, 2006
\n5. Ioan, Neac\u0219u, METODE \u0218I TEHNICI DE \u00ceNV\u0102\u021aARE EFICIENT\u0102, Editura Militar\u0103, Bucure\u0219ti, 1990
\n6. Jeannie, L. Steel, Kurtis, S., Meredith, Charles, Temple, LECTURA \u0218I SCRIEREA PENTRU DEZVOLTAREA G\u00c2NDIRII CRITICE, vol. I, Centrul Pentru\u00a0 Educa\u021bia 2000+, 2000
\n7. Ministerul Educa\u021biei \u0219i Cercet\u0103rii, Consiliul Na\u021bional Pentru Preg\u0103tirea Profesorilor, INSTRUIREA DIFEREN\u021aIAT\u0102, APLICA\u021aII ALE TEORIEI INTELIGEN\u021aELOR MULTIPLE, ghid, Bucure\u0219ti , 2001
\n8. Carmen, Cre\u021bu, CURRICULUM DIFEREN\u021aIAT \u0218I PERSONALIZAT, Editura Polirom, Ia\u0219i, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"