Societatea actual\u0103 este tot mai competitiv\u0103 \u0219i are cerin\u021be tot mai complexe, astfel \u00eenc\u00e2t tinerilor absolven\u021bi le este tot mai dificil s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 acestor provoc\u0103ri. \u00cen unele cazuri, problema nu este preg\u0103tirea lor (complet\u0103 \u0219i complex\u0103 uneori), nici inteligen\u021ba (peste medie la o parte dintre ei), nici m\u0103car voin\u021ba sau implicarea \u00een ceea ce fac, ci, absen\u021ba inteligen\u021bei emo\u021bionale. Acest tip de inteligen\u021b\u0103 ale c\u0103rei dimensiuni sunt inteligen\u021ba interpersonal\u0103 \u0219i intrapersonal\u0103 (sau mai direct spus, empatia \u0219i autocunoa\u0219terea), se dovede\u0219te esen\u021bial atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu obstacole, e\u0219ecuri, conflicte. Pentru c\u0103 elevii sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi mai mult s\u0103 asculte, s\u0103 urmeze reguli, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, emo\u021biile \u0219i gestionarea lor sunt l\u0103sate deoparte. Astfel, la finalul studiilor avem adul\u021bi bine preg\u0103ti\u021bi, inteligen\u021bi, dar cu probleme \u00een ceea ce prive\u0219te identificarea, acceptarea \u0219i managementul propriilor tr\u0103iri \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, prea pu\u021bin toleran\u021bi \u0219i empatici fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi.
\nLucrarea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte c\u00e2teva metode ce ar putea canaliza ideile \u0219i creativitatea elevilor spre dezvoltarea inteligen\u021bei emo\u021bionale. La disciplina limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 multiple posibilit\u0103\u021bi \u00een abordarea textelor literare, epice, dar, mai ales, lirice, care s\u0103-i ajute pe elevi s\u0103 descopere valori morale, tr\u0103iri, emo\u021bii, general umane, \u00een diverse situa\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 con\u0219tien\u021bi de existen\u021ba lor, s\u0103 le recunoasc\u0103 \u00een sine sau \u00een ceilal\u021bi \u0219i prin aceasta s\u0103 \u0219tie s\u0103 se confrunte cu ele \u0219i s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103.
\n<\/p>\n
Iat\u0103 care e taina mea: Limpede nu vezi dec\u00e2t cu inima.
\nOchii nu pot s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een taina lucrurilor.
\n(Antoine de Saint-Exupery)<\/p><\/blockquote>\n\u00cen societatea contemporan\u0103, ancorarea con\u0219tient\u0103 \u0219i eficient\u0103 a individului \u00een lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219te este un deziderat imperativ pe care domeniul educa\u021bional, \u0219coala \u00een principal, trebuie s\u0103-l vizeze cu prec\u0103dere. Astfel, esen\u021bial devine nu nivelul cuno\u0219tin\u021belor pe care le posed\u0103 sau poate s\u0103 le \u00eenmagazineze individul\/ absolventul, ci ceea ce poate face cu acestea, cum \u0219i la ce le folose\u0219te, cum \u00eel ajut\u0103 acestea s\u0103 se integreze \u00een societate \u0219i s\u0103 aib\u0103 succes. Dar, dincolo de aspectul cognitiv, educa\u021bia ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere \u0219i faptul c\u0103 orice individ este o sum\u0103 de emo\u021bii, pasiuni, calit\u0103\u021bi \u0219i defecte \u0219i c\u0103 de managementul acestora depinde felul \u00een care evolueaz\u0103 personalitatea, ba chiar \u0219i modul \u00een care evolueaz\u0103 ca elev \u0219i performan\u021bele \u0219colare.
\n\u00cen ziua de azi, copiii sunt \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 asculte, s\u0103 respecte norme \u0219i reguli, s\u0103 se \u00eencadreze \u00een anumite tipare pentru a ob\u021bine performan\u021ba, pierz\u00e2ndu-se din vedere creativitatea, imagina\u021bia, capacitatea de a empatiza \u0219i de a exprima\/ interpreta emo\u021bii.<\/p>\nTema acestei lucr\u0103ri o reprezint\u0103 modul \u00een care educa\u021bia \u0219colar\u0103, mai precis studiul textului liric, \u00een cadrul orei de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, poate stimula sau influen\u021ba dezvoltarea inteligen\u021bei emo\u021bionale, despre care diverse studii afirm\u0103 c\u0103 este o condi\u021bie a succesului sau, cel pu\u021bin, a \u00eemplinirii personale.<\/p>\n
A fi inteligent la nivel cognitiv \u0219i a avea un bun management al emo\u021biilor sunt dou\u0103 aspecte foarte diferite. De aceea, \u00een ultimii ani, au fost delimitate mai multe tipuri de inteligen\u021b\u0103. Cercet\u0103torul Howard Gardner\u00a0 publica \u00een 1993 Teoria inteligen\u021belor multiple<\/em>, \u00een care disocia \u0219apte tipuri de inteligen\u021be, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 niciunul dintre noi nu de\u021bine un singur tip de inteligen\u021b\u0103, ci un profil \u00een care exist\u0103 una sau mai multe din urm\u0103toarele: inteligen\u021ba verbal-lingvistic\u0103, inteligen\u021ba logico-matematic\u0103, inteligen\u021ba vizual-spa\u021bial\u0103, inteligen\u021ba corporal-chinestezic\u0103, inteligen\u021ba muzical-ritmic\u0103, inteligen\u021ba interpersonal\u0103, inteligen\u021ba intrapersonal\u0103, inteligen\u021ba naturalist\u0103.<\/p>\n
\u00cen lucrarea Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103<\/em>,\u00a0 Daniel Goleman afirm\u0103 c\u0103 mul\u0163i dintre cei care au un IQ foarte ridicat ajung s\u0103 lucreze pentru cineva cu un IQ mic<\/em>.<\/p><\/blockquote>\n
De ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru? Pentru c\u0103 tinerii absolven\u021bi sunt \u00eenzestra\u021bi \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 cu informa\u021bii \u0219i cuno\u0219tin\u021be \u0219i mai pu\u021bin cu competen\u021be; iar c\u00e2nd exist\u0103 anumite competen\u021be, ele vizeaz\u0103 domenii economice, sociale, profesionale \u0219i deloc managementul propriei vie\u021bi \u0219i al propriului eu. Oric\u00e2t de ciudat ar suna, mul\u021bi tineri cu IQ ridicat au e\u0219uat \u00een sistemul complex al vie\u021bii pentru c\u0103 educarea \u0219i formarea lor s-a concentrat pe domeniul academic, uit\u00e2nd de aspectul emo\u021bional. Astfel s-au trezit c\u0103 nu \u00ee\u0219i pot gestiona emo\u021biile sau frustr\u0103rile, c\u0103 nu \u0219tiu s\u0103 empatizeze \u0219i s\u0103 \u00eei \u00een\u021beleag\u0103 pe ceilal\u021bi, cu alte cuvinte, nu au inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103. Acest tip de inteligen\u021b\u0103 se poate ramifica \u00een dou\u0103 direc\u021bii: inteligen\u0163a interpersonal\u0103 (capacitatea de a-i \u00een\u0163elege pe cei cu care interrela\u0163ionezi, de a \u00een\u0163elege ce \u00eei motiveaz\u0103, care le sunt punctele tari sau cele vulnerabile, cum se poate coopera cu ei), ce garanteaz\u0103 capacitatea de a cultiva \u015fi a p\u0103stra rela\u0163ii, de a rezolva conflicte sau de a fi acceptat ca leader\u00a0 \u0219i inteligen\u021ba intrapersonal\u0103 (orientat\u0103 spre interior \u015fi reprezent\u00e2nd formarea unui model ordonat al sinelui, \u00een sensul recunoa\u015fterii, accept\u0103rii \u0219i exprim\u0103rii sentimentelor), care garanteaz\u0103 accesul la propriile sentimente, capacitatea de a discerne \u00eentre ele, de a le st\u0103p\u00e2ni, gestion\u00e2nd frustr\u0103rile sau st\u0103rile umorale negative, convertindu-le \u00een tr\u0103iri benefice.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 emo\u021bii devenim robo\u021bi, prad\u0103 unei furtuni de tr\u0103iri interioare pe care nu \u0219tim s\u0103 le gestion\u0103m, c\u0103dem \u00een depresie \u0219i nu mai d\u0103m randament \u00een niciun domeniu al vie\u021bii. \u00cen contextul acesta, abilit\u0103\u021bi precum empatia \u0219i acceptarea de sine (necesar\u0103 \u0219i pentru dezvoltarea atitudinii de toleran\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi) devin concepte importante pe care educa\u021bia \u0219i furnizorul de educa\u021bie (\u0219coala) poate \u0219i trebuie s\u0103 le aib\u0103 \u00een vedere. A empatiza presupune s\u0103 te raportezi la cel\u0103lalt, s\u0103-i cuno\u0219ti \u0219i s\u0103 \u00eei \u00een\u021belegi \u0219i s\u0103 \u00eei accep\u021bi sentimentele, \u00een\u021beleg\u00e2nd totodat\u0103 resortul ac\u021biunilor sale \u0219i adapt\u00e2ndu-te la cel\u0103lalt.<\/p>\n
Acceptarea de sine aduce cunoa\u0219terea propriilor emo\u021bii, recunoa\u0219terea punctelor tari sau slabe din propria personalitate \u0219i \u00een\u021belegerea faptului c\u0103 nu este nimic \u00een neregul\u0103 dac\u0103 nu suntem perfec\u021bi, tr\u0103s\u0103turile pozitive \u0219i negative fiind cele care ne individualizeaz\u0103. A\u0219adar, educa\u021bia contemporan\u0103 trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 inteligen\u021ba academic\u0103, \u0219i componentele inteligen\u021bei emo\u021bionale.<\/p>\n
Evident, exist\u0103 discipline unde este mai dificil s\u0103 inserezi componenta emo\u021bional\u0103, un experiment la chimie sau o demonstra\u021bie la fizic\u0103 implic\u0103 \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103 empatia (ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 profesorul care pred\u0103 asemenea discipline nu ar putea imagina scenarii didactice care s\u0103 implice elevul \u0219i din acest punct de vedere), fa\u021b\u0103 de o or\u0103 de literatur\u0103. Literatura este un domeniu prolific pentru inducerea unor valori diverse, pentru crearea unor modele de ac\u021biune, de g\u00e2ndire \u0219i, bine\u00een\u021beles,\u00a0 pentru cultivarea emo\u021biilor deoarece ea ne determin\u0103 s\u0103 ne asum\u0103m ni\u0219te roluri c\u00e2nd citim, s\u0103 p\u0103trundem \u00een alte lumi \u00een care imagin\u0103m ipoteze de ac\u021biuni.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00een textul epic elevul poate afla scenarii de via\u021b\u0103 \u0219i tipuri umane \u00een care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 sau nu, ale c\u0103ror ac\u021biuni le pot interpreta \u0219i \u00een\u021belege din diverse perspective, textul liric va deveni\u00a0\u201erev\u0103rsarea spontan\u0103 a unor sentimente puternice\u201d<\/em> (Wordsworth), un mijloc de cunoa\u0219tere intuitiv\u0103 superior mijloacelor ra\u021bionale.<\/p><\/blockquote>\n
Cercet\u00e2nd pu\u021bin diversele defini\u021bii ale poeziei descoperim, de pild\u0103, c\u0103 lui William Jones \u00een Essay on the Arts, Commonly Called Imitative<\/em> (1772), poezia \u00eei apare, la originile ei, ca o expresie puternic\u0103 \u0219i animat\u0103 a pasiunilor omene\u0219ti, a bucuriei \u0219i a durerii, a iubirii \u0219i a urii, a admira\u021biei \u0219i a m\u00e2niei<\/em>. Antichitatea considera c\u0103 la baza poeziei st\u0103 pathosul \u0219i o derivat\u0103 a sa, empatia. Limbajul poeziei amesteca o component\u0103 lingvistic\u0103 \u0219i una senzorial-intuitiv\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t lumea interioar\u0103 se proiecta \u00eentr-o lume de imagini artistic-simbolice. Conform romanticilor poezia este transfigurarea subiectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii, este sentimentul \u00eensu\u0219i, o modalitatea de a cunoa\u0219te\/\u00een\u021belege lumea mai presus de ra\u021biune.<\/p>\n
Poezia este o resurs\u0103 inepuizabil\u0103 de interpretare a realit\u0103\u021bilor \u0219i a punctelor de vedere dintr-un unghi sensibil, astfel textul liric este cel mai potrivit pentru stimularea inteligen\u021bei emo\u021bionale. Textul poetic \u00een didactic\u0103 contribuie esen\u0163ial la dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de interpretare, exprimare a opiniei, stimuleaz\u0103 spontaneitatea \u015fi creativitatea, dezvolt\u0103 spiritul de cooperare, \u00een\u0163elegerea \u015fi toleran\u0163a fa\u0163\u0103 de opinia celorlal\u0163i. \u00cen poezie, cititorul poate reg\u0103si propriile st\u0103ri \u0219i idei redate \u00een imagini sensibile, poate rezona cu eul liric sau i se poate \u00eempotrivi \u0219i chiar se poate reg\u0103si pe sine. Pentru c\u0103 are un spectru larg de abord\u0103ri \u0219i utilizeaz\u0103 limbaj conotativ \u0219i figuri de stil, textul liric faciliteaz\u0103 dezvoltarea multilateral\u0103 a elevului. Evident, aten\u021bia profesorului se va concentra pe activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare care s\u0103 apropie elevul de textul liric \u0219i s\u0103-l ajute s\u0103 \u00eel descifreze, mai corect spus, s\u0103 \u00eel simt\u0103, s\u0103 \u00eel integreze propriilor sentimente.<\/p>\n
Exist\u0103 o gam\u0103 larg\u0103 de metode didactice \u0219i activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare din care s\u0103 alegem, trebuie doar s\u0103 le select\u0103m pe cele care se potrivesc poeziei. Interpretarea textului liric nu poate \u0219i nu trebuie s\u0103 se reduc\u0103 doar la identificarea \u0219i explicarea figurilor de stil, a motivelor sau temelor literare, extragerea din text a m\u0103rcilor eului liric. Sunt aspecte tehnice care nu \u00eel \u00eemprietenesc deloc pe elev cu mesajul poeziei. Pentru a crea o conexiune real\u0103 \u00eentre elev \u0219i textul liric sunt necesare abord\u0103ri mai sensibile, spre exemplu brainstorming-ul cu mapa de imagini. Dup\u0103 lectura poeziei, alegem Decor<\/em> de George Bacovia, profesorul poate formula una sau mai multe \u00eentreb\u0103ri pe marginea textului: \u201eCe fel de realitate creeaz\u0103 poetul?\u201d, \u201eCe st\u0103ri\/obsesii ale eului liric transpar \u00een text?\u201d, \u201eCe st\u0103ri \u00eei induce textul cititorului?\u201d<\/em> \u0219i le poate oferi ca sprijin pentru r\u0103spunsuri una sau mai multe imagini care pot fi \u0219i contrastante pentru a sublinia mai bine atmosfera textului. Se poate alege imaginea alb-negru a unei p\u0103duri \u00een cea\u021b\u0103 sau a unui parc \u00een mijlocul iernii dublate de aceea\u0219i imagine color pentru a identifica mai precis starea indus\u0103 de prima imagine.\u00a0 Fiecare elev va nota individual toate ideile, impresiile, g\u00e2ndurile care \u00eei trec prin minte la vederea imaginilor. Aceast\u0103 metod\u0103 poate deschide modalit\u0103\u021bi multiple de interpretarea a unui text liric.<\/p>\n
Metoda picturii verbale se poate dovedi la fel de util\u0103 pentru receptarea aceleia\u0219i poezii, Decor <\/em>de George Bacovia. Prin intermediul acestei metode elevii vor \u00eencerca s\u0103 interpreteze poezia ca \u0219i cum ar avea \u00een fa\u021b\u0103 imagini pictate, rezult\u00e2nd un \u201ddesen verbal\u201d. Aplicarea acestei metode presupune utilizarea unor termeni precum prim-plan, plan secund, contur, tonalitate, contrast, atmosfer\u0103, culoare, nuan\u021be etc. \u00cen cazul poeziei men\u021bionate, profesorul le poate cere elevilor s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri precum: Ce element\/e a\u021bi plasa \u00een prim-planul peisajului?, Ce fundal are imaginea?, Ce culori predomin\u0103 \u00een imagine?, Ce tonalit\u0103\u021bi (calde,reci) predomin\u0103?, Prin ce se ob\u021bin elementele de contrast?, Ce stare a \u00eencercat poetul s\u0103 ob\u021bin\u0103 prin\u00a0 elementele peisajului descris?.<\/em> O astfel de interpretare \u00eei poate ajuta pe elevi s\u0103 p\u0103trund\u0103 mai bine \u00een atmosfera poeziei, s\u0103 se transpun\u0103 \u00een situa\u021bia eului liric, s\u0103 empatizeze cu st\u0103rile sale de spirit \u0219i, \u00een mod evident, dezvolt\u0103 \u0219i imagina\u021bia, realiz\u00e2nd totodat\u0103 \u00eentrep\u0103trunderea artelor (pictur\u0103 \u0219i literatur\u0103).<\/p>\n
Pentru a r\u0103m\u00e2ne tot \u00een domeniul comunic\u0103rii dintre arte, o alt\u0103 apropiere de textul liric se poate realiza prin muzic\u0103. Fie li se poate prezenta elevilor un text poetic transpus pe o melodie (cum este cazul poemului Sara pe deal,<\/em> de Mihai Eminescu) urm\u00e2nd ca ei s\u0103 aprecieze c\u00e2t de potrivit\u0103 este coloana sonor\u0103 pentru a reda mesajul textului, ce emo\u021bii transmite melodia, \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u00eembog\u0103\u021be\u0219te atmosfera conturat\u0103 de text; fie li se poate oferi spre lectur\u0103 un text liric, iar elevii trebuie s\u0103 decid\u0103 ei ce melodie ar alege ca fundal sonor \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i motiveze alegerea. Deoarece cultura muzical\u0103 a elevilor (\u00een special a celor de la profilul tehnic) poate fi destul de redus\u0103, profesorul poate selecta el o serie de melodii sau arii pe care le ofer\u0103 elevilor, iar ace\u0219tia decid pentru una dintre ele. De exemplu, pentru Sara pe deal<\/em> de Mihai Eminescu se pot oferi variante muzicale precum: Secret Garden \u2013 Nocturne,<\/em> Sonata lunii<\/em> de Chopin, Valsul florilor<\/em> de Ceaikovski,\u00a0 Michael Bolton \u2013 A love so beautifu<\/em>l, Righteous Brothers \u2013 Unchained melody. <\/em>Aceast\u0103 activitate dezvolt\u0103 gustul pentru frumos, creativitatea, dar \u0219i empatia, conexiunea cu textul \u0219i cu emo\u021bia surprins\u0103 de eul liric.<\/p>\n
Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 poezia se apropie foarte mult de joc, prin prozodie, mijloace artistice sau \u00eembin\u0103ri de cuvinte, atunci o metod\u0103 adecvat\u0103 pentru studiu este \u0219i jocul didactic. Poezia este o func\u0163ie ludic\u0103. Ea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un spa\u0163iu de joc al min\u0163ii, \u00eentr-o lume proprie pe care \u015fi-o creeaz\u0103 mintea, o lume \u00een care lucrurile au alt chip dec\u00e2t \u00een via\u0163a obi\u015fnuit\u0103 \u015fi sunt legate \u00eentre ele prin alte leg\u0103turi dec\u00e2t prin cele logice arat\u0103 J. Huizinga. Un exemplu de joc este textul calchiat. Elevii primesc \u201dscheletul\u201d unui trunchi textual, (cel mai indicat mi se pare \u00eenainte de studiul textului) pe care ei trebuie s\u0103-l completeze \u00een func\u021bie de propria imagina\u021bie \u0219i dispozi\u021bie. Un text folosit pentru acest exerci\u021biu poate fi Las\u0103-mi toamn\u0103 pomii verz<\/em>i de Ana Blandiana:
\nLas\u0103-mi, toamn\u0103, ……………………………………………………………..,
\nUite, ……………………………………… dau.
\nIeri ……………………………………………………………………..
\n………………………………………………………. pl\u00e2ngeau.<\/p>\nElevii vor putea realiza ei \u00een\u0219i\u0219i text liric, se vor situa \u00een rolul poetului, urm\u00e2nd ca apoi s\u0103 compare varianta lor cu textul original, observ\u00e2nd deosebirile de sens, sensibilitate sau imagini artistice:<\/p>\n
1. Compara\u0163i textul vostru cu cel al poetului din perspectiva atmosferei ce le caracterizeaz\u0103, a st\u0103rilor tr\u0103ite de eul liric, a modului de exprimare.
\n2. Ce deosebiri, asem\u0103n\u0103ri a\u0163i remarcat?
\n3. Ce provoac\u0103 st\u0103rile eului liric \u00een fiecare din texte?
\n4. Ce contribuie la crearea atmosferei atestat\u0103 \u00een fiecare din texte?<\/p>\nPe l\u00e2ng\u0103 valen\u021bele creative ale procedeului, exist\u0103 \u0219i posibilitatea unui management al emo\u021biilor dac\u0103 se poate numi astfel, deoarece elevul va avea de ales \u00eentre diverse emo\u021bii \u0219i st\u0103ri pe care s\u0103 le transpun\u0103 \u00een textul s\u0103u.<\/p>\n
Un exemplu elocvent pentru influen\u021ba pe care o poate avea textul liric asupra sensibilit\u0103\u021bii \u0219i modului de percepere a lumii poate fi textul P\u0103rin\u021bii <\/em>de Ana Blandiana. Interpretarea textului \u0219i conexiunea lui cu cititorul poate schimba atitudinea \u0219i perspectiva din care unii elevi se raporteaz\u0103 la p\u0103rin\u021bi, poate reduce conflictul dintre genera\u021bii, influen\u021b\u00e2nd pozitiv emo\u021biile elevilor datorit\u0103 unei sensibilit\u0103\u021bi deosebite prin care sunt prezenta\u021bi p\u0103rin\u021bi, favoriz\u00e2nd o stare de empatie.<\/p>\n
Prin aceste procedee \u0219i activit\u0103\u021bi elevii \u00ee\u0219i formeaz\u0103 o competen\u021b\u0103 de lectur\u0103, o atitudine \u0219i o opinie personal\u0103 fa\u021b\u0103 de problematica textului. Au \u0219i ocazia s\u0103 se manifeste \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103: cititor \u0219i, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, creator de text.\u00a0 \u00cen acela\u0219i timp se realizeaz\u0103 o conexiune \u00eentre elevul-cititor \u0219i text, o conexiune care face apel implicit la emo\u021biile \u0219i bagajul de sensibilitate al elevului; acces\u00e2ndu-le, lucr\u00e2nd cu ele, identific\u00e2ndu-le \u0219i la al\u021bii \u00eei poate fi mai u\u0219or s\u0103 le recunoasc\u0103 \u00een sine, s\u0103 le fac\u0103 fa\u021b\u0103, s\u0103 le accepte, s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een avantajul s\u0103u.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nGardner, Howard, Multiple Intelligence<\/em>, Basic Books, New York, 1993.
\nGoleman, Daniel, Inteligen\u0163a Emo\u0163ional\u0103<\/em>, Ed. Curtea Veche, Bucure\u015fti, 2001.
\nMelnic, Tatiana, Dezvoltarea inteligen\u021belor multiple la orele de literatur\u0103 <\/em>\u00een Limba rom\u00e2n\u0103, Revist\u0103 de g\u00e2ndire \u0219i cultur\u0103,<\/em> nr. 3(225) 2014, anul XXIV, Chi\u0219in\u0103u
\nRoco, M., Creativitate \u015fi inteligen\u0163\u0103 emo\u0163ional\u0103<\/em>, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2004
\nSegal, J., Dezvoltarea inteligen\u0163ei emo\u0163ionale, <\/em>Ed. Teora, Bucure\u015fti, 1999.
\nSkinner, F.B., Revolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului,<\/em> Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1971.
\n\u0218chiopu, Constantin, Metodologia educa\u021biei literar-artistice a elevilor,<\/em> Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201dIon Creang\u0103\u201d, Chi\u0219in\u0103u, 2016.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Societatea actual\u0103 este tot mai competitiv\u0103 \u0219i are cerin\u021be tot mai complexe, astfel \u00eenc\u00e2t tinerilor absolven\u021bi le este tot mai dificil s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 acestor provoc\u0103ri. \u00cen unele cazuri, problema nu este preg\u0103tirea lor (complet\u0103 \u0219i complex\u0103 uneori), nici inteligen\u021ba … Cite\u0219te continuarea