Articolul prezint\u0103 etapele de dezvoltare psihosocial\u0103 a copilului pre\u0219colar din perspectiva teoriilor formulate asupra dezvoltarii psihosociale de c\u0103tre Erik Erikson \u0219i J. Piaget. Accentul se pune pe dezvoltarea gradual\u0103 a socializ\u0103rii la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n
Perioada pre\u0219colar\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 3-6\/7 ani constituie o etap\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een dezvoltarea \u0219i evolu\u021bia copilului. Copilul este expus din ce \u00een ce mai mult unor noi solicit\u0103ri provenite din partea mediului social \u0219i cultural din care acesta face parte. Acest cumul de factori (socio-umani, culturali, de mediu), vor determina bazele personalit\u0103\u021bii adultului de mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
Dup\u0103 cum arat\u0103 studiile efectuate \u00een domeniul psihologiei sociale, \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 copilul \u00ee\u0219i formeaz\u0103 tipare de comportament \u0219i g\u00e2ndire, pe care acesta le poate men\u021bine pe tot parcursul vie\u021bii.<\/p>\n
Conform unor autori precum Ursula \u0218chiopu, Verza, Golu \u0219i Zlate, perioada pre\u0219colar\u0103 poate fi \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een tei subperioade:
\na) Pre\u0219colarul mic (3-4 ani)
\nb) Pre\u0219colarul mijlociu (4- 5 ani)
\nc) Pre\u0219colarul mare (5-6\/7 ani).<\/p>\n
\u00cen oricare din subperioade s-ar \u00eencadra un copil, principala activitate \u0219i form\u0103 de socializare r\u0103m\u00e2ne jocul. \u00cen acela\u0219i timp jocul r\u0103m\u00e2ne \u0219i motor al dezvolt\u0103rii psihosociale a copilului.<\/p>\n
Dezvoltarea psihosocial\u0103 este una dintre perspectivele prin care putem analiza dezvoltarea uman\u0103 sub formele ei. Analiza dezvolt\u0103rii psihosociale trebuie corelat\u0103 \u0219i de analiza dezvolt\u0103rii fizice (dezvoltare corporal\u0103, abilit\u0103\u021bi motorii, nutri\u021bie etc.), de dezvoltarea cognitiv\u0103 – procese precum: memoria, g\u00e2ndirea, \u00eenv\u0103\u021barea, limbajul. Procesul evolutiv al individului este \u00eentregit de dezvoltarea psiho-social\u0103. Familia, \u0219coala \u0219i societatea contribuie \u00een mod semnificativ asupra dezvolt\u0103rii emo\u021bionale, a dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii copilului c\u00e2t \u0219i a felului \u00een care ulterior copilul va socializa, va rela\u021biona cu ceilal\u021bi. Aici intervine factorul educa\u021bie, \u00eens\u0103 nu trebuie s\u0103 neglij\u0103m \u0219i influen\u021ba celorlal\u021bi factori precum ereditatea \u0219i mediul.<\/p>\n
Unul din factorii cei mai importan\u021bi care ac\u021bioneaz\u0103 asupra devenirii psihosociale, al\u0103turi de propria familie (factorul- mediul cultural) este gr\u0103dini\u021ba. \u00cen mediul pre\u0219colar copilul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 interac\u021bioneze cu ceilal\u021bi copii \u00eencep\u00e2nd prin a con\u0219tientiza diferen\u021ba dintre propria persoan\u0103 \u0219i ceilal\u021bi, prin con\u0219tientizarea consecin\u021belor pe care le au diferite comportamente, pun\u00e2ndu-se astfel bazele responsabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Una din teoriile formulate asupra dezvolt\u0103rii psihosociale este teoria lui Erik Erikson. Aceast\u0103 teorie consider\u0103 c\u0103 fiecare etap\u0103 din evolu\u021bia unui individ este marcat\u0103 de evenimente \u0219i conflicte. Felul \u00een care individul solu\u021bioneaz\u0103 conflictele specifice fiec\u0103rei etape determin\u0103 personalitatea acestuia. Stadiile prin care individul trece au fost numite \u0219i crize de dezvoltare, ie\u0219irea din criz\u0103 put\u00e2ndu-se realiza \u00eentr-un mod pozitiv sau negativ.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd pornim \u00een analizarea dezvolt\u0103rii psihosociale a copilului, trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia c\u0103tre trei mari direc\u021bii, esen\u021biale pentru evolu\u021bia \u0219i devenirea viitorului adult \u0219i anume: dezvoltarea, fizic\u0103, dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i dezvoltarea social\u0103. Toate aceste direc\u021bii, interdependente \u00eentre ele creaz\u0103 premisele dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii copilului, cu sentimentele lui, cu opiniile, dorin\u021bele, cu \u00eenclina\u021biile \u0219i a\u0219tept\u0103rile sale. Tot ceea ce acumuleaz\u0103- comportamente, cuno\u0219tin\u021be, valori- copilul le va interioriza, integra \u0219i organiza \u00eentr-o manier\u0103 specific\u0103 numai lui, iar toate acestea vor fi bazele viitorului adult.<\/p>\n
Astfel, dezvoltarea lui psihologic\u0103 poate fi exprimat\u0103 printr-o evolu\u021bie permanent, continu\u0103 a tonusului, a inteligen\u021bei, a emo\u021biilor \u0219i limbajului. Dac\u0103 \u00een dezvoltarea copilului intervin factori care s\u0103 \u00eent\u00e2rzie evolu\u021bia sa, aceste lucruri vor putea fi imediat sesizate. De exemplu, copiii care sunt priva\u021bi de afec\u021biunea mamei \u00eent\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u021bi \u00een \u00eenv\u0103\u021bare sau nu se dezvolt\u0103 corespunz\u0103tor din punct de vedere fizic sau psihic. Ace\u0219ti copii se adapteaz\u0103 cu dificultate la anumite situa\u021bii din mediul \u00eenconjur\u0103tor.<\/p>\n
\u00centorc\u00e2ndu-ne la analiza dezvolt\u0103rii psihosociale, ne vom referi pentru \u00eenceput la dezvoltarea fizic\u0103 a copilului. Acest domeniu este esen\u021bial \u00een primele luni de via\u021b\u0103 ale copilului. Complet vulnerabil \u0219i dependent de p\u0103rin\u021bii s\u0103i, copilul\/ nou- n\u0103scutul are nevoie de o grij\u0103 sporit\u0103 pentru a i se satisface necesit\u0103\u021bile- c\u0103ldura fizic\u0103, hrana, prezen\u021ba mamei, nevoia de afectivitate (m\u00e2ng\u00e2ierile, leg\u0103n\u0103rile), stimularea senzorial\u0103- privirea, sunt absolut necesare pentru ca noul n\u0103scut s\u0103 se dezvolte favorabil din punct de vedere psihologic \u0219i s\u0103 aib\u0103 un echilibru afectiv.<\/p>\n
Dezvoltarea fizic\u0103 are vizibilitatea cea mai ridicat\u0103 dintre aceste trei etape. Copilul este observat cum cre\u0219te, st\u0103 \u00een \u0219ezut sprijinit, apoi st\u0103 singur, se ridic\u0103 \u00een picioare, face primii pa\u0219i, apuc\u0103 \u0219i arunc\u0103 juc\u0103rii, sare, alearg\u0103, m\u00e2zg\u0103le\u0219te etc. Toate aceste activit\u0103\u021bi esen\u021biale \u00eei stimuleaz\u0103 achizi\u021biile motorii \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u00ee\u0219i exercit\u0103 motricitatea.
\nPerioada \u00eentre 0 \u0219i 1 an a fost denumit\u0103 de psihanali\u0219ti \u0219i \u201cstadiul oral\u201d pentru c\u0103 pl\u0103cerea este asociat\u0103 cu gura iar pl\u0103cerea este dat\u0103 de supt \u0219i pip\u0103it. Tot legat de acest stadiu al dezvolt\u0103rii orale, putem vorbi de cunoa\u0219terea mediului \u00eenconjur\u0103tor cu ajutorul gurii. Copilul duce la gur\u0103 tot ceea ce ajunge \u00een c\u00e2mpul lui de ac\u021biune. Astfel, putem vorbi de primele experien\u021be cognitive ale copilului. \u00cen stadiul dezvolt\u0103rii orale copilul comunic\u0103 precoce cu mama cu ajutorul privirii- o urm\u0103re\u0219te cu ochii \u0219i \u00eei fixeaz\u0103 cu pl\u0103cere privirea, \u00ee\u0219i \u00eentoarce capul la auzul vocii mamei sale- \u00eei cunoa\u0219te vocea, apuc\u0103, str\u00e2nge, arunc\u0103 cunoa\u0219te sunetele \u0219i mirosul mamei, reac\u021bioneaz\u0103 la m\u00e2ng\u00e2ieri. \u00cen acest stadiu, formarea intelectual\u0103 are la baz\u0103 realitatea concret\u0103 \u0219i ac\u021biunea.<\/p>\n
Urm\u0103toarea etap\u0103 \u00een dezvoltarea copilului este perioada cuprins\u0103 \u00eentre 1 an \u0219i 3 ani. Aceast\u0103 perioad\u0103 corespunde dezvolt\u0103rii intelectuale a copilului \u0219i a fost numit\u0103 de psihanali\u0219ti si \u201c stadiul dezvolt\u0103rii anale\u201d. Principala zon\u0103 erogen\u0103 o constituie mucoasa intestinal\u0103 anal\u0103 \u0219i este numit\u0103 \u201cv\u00e2rsta pipi- caca\u201d. Acum se dezvolt\u0103 controlul sfincterelor.<\/p>\n
Explorarea \u0219i cunoa\u0219terea mediului \u00eenconjur\u0103tor \u00eencepe s\u0103 se realizeze treptat. Copilul de 1 an \u0219i patru luni \u00eencepe s\u0103 caute \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii la preocup\u0103rile sale. De exemplu: dac\u0103 are pe mas\u0103 biberonul cu lapte \u00eencearc\u0103 s\u0103 se ca\u021bere pe scaun s\u0103-l ia. Pe masur\u0103 ce cre\u0219te \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 singur p\u0103tu\u021bul, \u00eencepe s\u0103 arate \u0219i s\u0103 cear\u0103 p\u0103rin\u021bilor ceea ce dore\u0219te. Apoi se va face \u00een\u021beles, rostind primele cuvinte. \u00cen jurul v\u00e2rstei de doi ani apare \u0219i reprezentarea simbolic\u0103, capacitatea de a-\u0219i reprezenta ceva printr-un simbol sau semn.<\/p>\n
J. Piaget numea aceast\u0103 stare \u201efunc\u021bia semiotic\u0103\u201d \u0219i descria 5 moduri prin care aceasta se realiza: imita\u021bia am\u00e2nat\u0103, joc simbolic, desenul, imaginile mentale, limbajul. De exemplu: copilul se joac\u0103 cu o p\u0103turic\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 este un cort, iar mobila din jur este p\u0103durea. Se joac\u0103 cu un cub spun\u00e2nd c\u0103 este o navet\u0103 spa\u021bial\u0103, \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 g\u0103te\u0219te, iar m\u00e2ncarea este delicioas\u0103 prin exprimarea pl\u0103cerii de a m\u00e2nca ce a g\u0103tit.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce cre\u0219te, copilul devine capabil s\u0103 povesteasc\u0103 – la \u00eenceput evenimente scurte, s\u0103 inventeze \u00eent\u00e2mpl\u0103ri \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u00ee\u0219i diversific\u0103 jocul. Jocul ocup\u0103 o parte important\u0103 din timpul unui copil, fiind esen\u021bial \u00een dezvoltarea psihic\u0103 a acestuia. Astfel, cunoa\u0219terea copilului evolueaz\u0103 rapid- copilul \u00eencepe s\u0103 se \u00eentrebe, discut\u0103 cu ceilal\u021bi copii, caut\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi imagini care s\u0103-i furnizeze r\u0103spunsuri.<\/p>\n
Copiii mici se joac\u0103 unul l\u00e2ng\u0103 altul nu unul cu altul pentru c\u0103 \u00eentre 1 an \u0219i 3 ani sunt \u00eenc\u0103 incapabili s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eempart\u0103 bunurile, juc\u0103riile. Trebuie men\u021bionat, \u00een schimb, faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd un alt copil este trist el poate fi consolat de prietenul s\u0103u, deci exist\u0103 capacitatea de empatie\/ consolare.<\/p>\n
Urm\u0103toarea etap\u0103 de dezvoltare este cea cuprins\u0103 \u00eentre v\u00e2rsta de 3- 6 ani. Aceast\u0103 perioad\u0103 aduce o mare schimbare \u00een adaptarea comportamentului copilului \u0219i \u00een dezvoltarea lui social\u0103 pentru c\u0103 este perioada frecvent\u0103rii gr\u0103dini\u021bei. Dac\u0103 la \u00eenceput, \u00een prima perioad\u0103 singura rela\u021bie era cea cu mama \u0219i pu\u021bin mai t\u00e2rziu cu membrii familiei, acum intervine \u0219i un alt mediu educa\u021bional distinct – gr\u0103dini\u021ba. Odat\u0103 cu acest mediu educa\u021bional, cre\u0219te \u0219i num\u0103rul de interac\u021biuni cu cei din jur. Copilului \u00eencepe s\u0103 \u00eei fac\u0103 pl\u0103cere s\u0103 se joace cu cei din jurul lui. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 5-6 ani, jocurile \u00eencep s\u0103 fie elaborate pe roluri. Aceste roluri ajut\u0103, de fapt la exersarea comportamentelor sociale.<\/p>\n
Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 observ\u0103m c\u0103 se dezvolt\u0103 ini\u021biativa proprie care cuprinde ac\u021biuni care reflect\u0103 comportamentele adul\u021bilor, mai exact copilul imit\u0103 comportamentele adul\u021bilor cu care el intr\u0103 \u00een contact. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, datorit\u0103 nevoilor de explorare a mediului extern \u0219i a \u00een\u021belegerii acestuia, apar \u0219i primele \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale regulilor stabilite de p\u0103rin\u021bi. Dac\u0103 interven\u021bia educativ\u0103 a p\u0103rin\u021bilor va fi necorespunz\u0103toare, copilul va dezvolta o team\u0103 exagerat\u0103 de pedeaps\u0103 sau lips\u0103 de responsabilitate- \u00een cazul \u00een care p\u0103rintele va adopta un comportament extrem de permisiv. \u00cen aceste situa\u021bii p\u0103rin\u021bii trebuie s\u0103 manifeste un comportament suportiv, consecvent astfel \u00eenc\u00e2t copilul s\u0103 \u00eenve\u021be ca nu totul le este permis, dar f\u0103r\u0103 a se sim\u021bi vinova\u021bi sau ru\u0219ina\u021bi.<\/p>\n
Socializarea, afectivitatea \u0219i adaptabilitatea sunt termeni interdependen\u021bi \u0219i esen\u021biali \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u021bii copilului. Adaptarea la mediu – educa\u021bional: familie, \u0219coal\u0103; economic, social – reprezint\u0103 una din premisele esen\u021biale pentru dezvoltarea unor comportamente favorabile pentru mai t\u00e2rziu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Articolul prezint\u0103 etapele de dezvoltare psihosocial\u0103 a copilului pre\u0219colar din perspectiva teoriilor formulate asupra dezvoltarii psihosociale de c\u0103tre Erik Erikson \u0219i J. Piaget. Accentul se pune pe dezvoltarea gradual\u0103 a socializ\u0103rii la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[771],"class_list":["post-7466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-anca-caragea"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7466"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7561,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7466\/revisions\/7561"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}