Vorbind \u00een termenii cei mai generali despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 adolescen\u021ba \u0219i care sunt caracteristicile esen\u021biale ale acestei perioade, ne punem \u00eentrebarea: Sunt adolescen\u021bii din ziua de azi diferi\u021bi sau se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acelea\u0219i tipare din punct de vedere evolutiv? Ritmul de via\u021b\u0103 este din ce \u00een ce mai rapid prin prisma dinamicii transform\u0103rilor tehnologice \u0219i \u0219tiin\u021bifice, deschiderii \u0219i accesului c\u0103tre informa\u021bie, comunicare \u0219i socializare. De mici, copiii sunt prin\u0219i \u00een v\u00e2ltoarea acestor schimb\u0103ri spectaculoase \u0219i cresc odat\u0103 cu ele. Dac\u0103 avem preten\u021bia c\u0103 tinerii de azi sunt mult mai sofistica\u021bi \u00een g\u00e2ndire, mai sensibili \u00een raport cu schimb\u0103rile, emancipa\u021bi \u00een perspectiva deschiderii c\u0103tre nou, atunci trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem ca a venit vremea s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i noi de le ei \u0219i s\u0103 \u00eencepem s\u0103 reg\u00e2ndim \u00eentregul sistem educa\u021bional din perspectiva rela\u021bion\u0103rii, schimbului, deschiderii, coparticip\u0103rii \u0219i particip\u0103rii active, a comuniunii \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii.<\/p>\n
Prin tr\u0103s\u0103turile sale principale de natur\u0103 biologic\u0103, psihic\u0103 \u0219i social\u0103, adolescen\u021ba este etapa de v\u00e2rst\u0103 care implic\u0103 cele mai dramatice schimb\u0103ri \u00een evolu\u021bia personalit\u0103\u021bii. Majoritatea cercet\u0103torilor care s-au ocupat de aceast\u0103 perioad\u0103 consider\u0103 c\u0103 dinamica at\u00e2t de pregnant\u0103 \u0219i spectaculoas\u0103 se datoreaz\u0103 \u00een principal st\u0103rilor de criz\u0103 care \u00eenso\u021besc procesul de cre\u0219tere \u0219i maturizare. Seria dezechilibrelor fiziologice \u0219i emo\u021bionale, a dificult\u0103\u021bilor volitive, a tulbur\u0103rilor de conduit\u0103 \u0219i comportament descriu cel mai bine figura t\u00e2n\u0103rului care-\u0219i neag\u0103 propria copil\u0103rie, revendicativ \u00een raport cu o nou\u0103 identitate care s\u0103-l plaseze \u00een lumea adultului, dar pentru care nu este preg\u0103tit. Unii autori vorbesc despre o \u201dprelungire a minoratului social al tinerilor, datorate prelungirii duratei de \u0219colarizare, continu\u0103rii dependen\u021bei economice fa\u021b\u0103 de p\u0103rin\u021bi \u0219i absen\u021bei unui statut social bine definit, ceea ce face ca adolescentul s\u0103 nu mai apar\u021bin\u0103 lumii copil\u0103riei, dar nici universului adul\u021bilor.\u201d (Sorin R\u0103dulescu,\u00a0 Sociologia v\u00e2rstelor, Editura Hiperion XXI, Bucure\u015fti, 1994). \u00cen acest context, sentimentele de ostilitate\u00a0 fa\u021b\u0103 de adul\u021bi \u0219i \u00eencerc\u0103rile de a-\u0219i dob\u00e2ndi independen\u021ba \u00een raport cu tutela acestora, interesul pentru grupul de prieteni \u0219i tendin\u021bele de emancipare \u00een acord cu stilul lor sunt justificate, \u00een m\u0103sura \u00een care traduc manifest\u0103rile caracteristice tranzi\u021biei.<\/p>\n
\u00cen timpul acestui proces de c\u0103utare de sine, de reg\u0103sire \u0219i recunoa\u0219tere, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca imaginea pe care \u0219i-o formeaz\u0103 despre propria persoan\u0103 s\u0103 fie doar una fragmentar\u0103. Aceast\u0103 ne\u00e2mplinire, corespunde cu ceea ce unii autori au denumit \u201estadiul oginzii sparte\u201d, \u201eperioada neagr\u0103\u201d,\u00a0 \u201ev\u00e2rsta dramelor\u201d, \u201estorm and stress\u201d.<\/p>\n
Primul demers al adolescentului este de a-\u0219i recunoa\u0219te propriul corp de adult, diferen\u021biat din punct de vedere sexual, de a-l accepta \u0219i valoriza printr-o grij\u0103 deosebit\u0103 pentru look. Cresc\u00e2nd presiunea pulsional\u0103, aceast\u0103 angoas\u0103 de f\u0103r\u00e2mi\u021bare este chiar mai greu de controlat iar sentimental de dezr\u0103d\u0103cinare sau r\u0103t\u0103cire devine mai evident. Rec\u00e2\u0219tigarea senza\u021biei de unitate, a autonomiei autentice se realizeaz\u0103 cu efort \u0219i chiar cu suferin\u021b\u0103, nelipsit\u0103 de revendic\u0103ri \u0219i opozi\u021bii. Asumarea noilor roluri sexuale \u0219i sociale na\u0219te \u00eentrebarea frecvent\u0103 \u201dCine sunt eu?\u201d Aceast\u0103 curiozitate dar \u0219i nevoie intrinsec\u0103 de a se descoperi pe sine \u00een raport cu ceilal\u021bi determin\u0103 apari\u021bia altor \u00eentreb\u0103ri menite s\u0103 contureze problematica reorganiz\u0103rii vie\u021bii interioare. Normalitatea, competen\u021ba, poten\u021bialul de dezvoltare, imaginea social\u0103 sunt preocup\u0103ri prin care adolescentul problematizeaz\u0103 propria sa existen\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen demersul s\u0103u de adaptare la via\u021ba adult\u0103 \u0219i c\u00e2\u0219tigare a identit\u0103\u021bii, acesta trece de la stadiul intenselor conflicte interioare reflectate \u00eentr-o independen\u021b\u0103 exprimat\u0103 revendicativ \u0219i deziderativ c\u0103tre o zon\u0103 \u00een care dob\u00e2ndirea autonomiei se realizeaz\u0103 mai natural, mai nuan\u021bat, mai expresiv.<\/p>\n
Adolescen\u021ba propriu-zis\u0103 sau marea adolescen\u021b\u0103 (16\/18 ani \u2013 20 de ani) este al doilea stadiu al adolescen\u021bei, dup\u0103 preadolescen\u021b\u0103 (14 ani \u2013 16 ani) . Conform analizei celor dou\u0103 perioade: \u201dDe la o form\u0103 de evaluare impulsiv\u0103 critic\u0103 se trece la forme de evaluare \u00een care caut\u0103 s\u0103 se exprime originalitatea. Gustul personal are mai mare pregnan\u021b\u0103 \u0219i se poate sus\u021bine \u0219i demonstra. Intens\u0103 este \u0219i socializarea aspira\u021biilor, aspectele voca\u021bionale, profesionalizarea ce se contureaz\u0103 treptat, cuprinz\u00e2nd \u00een esen\u021b\u0103 \u0219i elemente importante ale concep\u021biei despre lume \u0219i via\u021b\u0103. \u00cen contextual tuturor acestor aspecte exist\u0103 un dinamism deosebit ce vizeaz\u0103 transformarea (revolu\u021bionarea vie\u021bii \u0219i a lumii).\u201d (Ursula \u0218chiopu ; Emil Verza,\u00a0 Psihologia V\u00e2rstelor \u2013 Ciclurile vie\u021bii, 1997).
\nPsihologia v\u00e2rstelor analizeaz\u0103 longitudinal \u0219i vertical fiin\u021ba uman\u0103 \u00een contextul existen\u021bei ei sociale, naturale, educa\u021bionale, culturale, a statusurilor \u0219i rolurilor pe care le \u00eendepline\u0219te. Una din perspectivele abord\u0103rii acestei perioade este cea a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii sociale, a factorului uman care amprenteaz\u0103 dezvoltarea ulterioar\u0103.<\/p>\n
Exist\u0103 numeroase teorii sociologice \u0219i antropologice cu privire la adolescen\u021b\u0103, care au menirea de a eviden\u021bia odat\u0103 \u00een plus, de\u0219i din unghiuri diferite, acest proces anevoios, esen\u021bial contradictoriu, al trecerii c\u0103tre maturitate. \u00cen aceea\u0219i carte, Sociologia V\u00e2rstelor, Sorin R\u0103dulescu dezvolt\u0103 aceste teorii: teoria \u201danxiet\u0103\u021bii socializate\u201d (A. Davies), teoria \u201dsarcinilor de dezvoltare\u201d (R. Havighurst), societatea adolescentin\u0103 \u0219i \u201dsubcultura\u201d tineretului (J. Colman), ambivalen\u021ba atitudinal\u0103 adolescentin\u0103 (T. Parsons), teoria \u201dcomunit\u0103\u021bii dezvolt\u0103rii\u201d (R. Benedict \u0219i M. Mead). Fie c\u0103 este vorba de amprenta cadrului cultural \u0219i normativ al socialului, echilibrul \u00eentre trebuin\u021bele individuale \u0219i exigen\u021bele sociale, un set de norme \u0219i valori caracteristice grupurilor de tineri dincolo de orice criteriu paternalist \u0219i care poate fi creat pe considerente de ambivalen\u021b\u0103, sau pur \u0219i simplu de reglement\u0103ri legislative care creeaz\u0103 discontinuit\u0103\u021bi \u00een dezvoltare, exist\u0103 un numitor comun care amprenteaz\u0103 puternic pleiada de manifest\u0103ri atitudinale \u0219i comportamentale. Tinerilor li se cere s\u0103 ac\u021bioneze precum adul\u021bii, pretinz\u00e2ndu-le \u00een acela\u0219i timp dependen\u021ba fa\u021b\u0103 de ace\u0219tia.<\/p>\n
Accentul prea mare pus pe conformism \u00een detrimentul creativit\u0103\u021bii \u0219i dezvolt\u0103rii independen\u021bei \u00een g\u00e2ndire \u0219i voin\u021b\u0103 \u00eempiedic\u0103 ob\u021binerea unor rezultate favorabile \u00een ac\u021biunile de socializare, \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i dezvoltare psihologic\u0103. Tratarea omogen\u0103, nediferen\u021biat\u0103, f\u0103r\u0103 a se \u021bine cont de ritmuri \u0219i stiluri individuale de \u00eenv\u0103\u021bare dar \u0219i de specificitatea personalit\u0103\u021bii fiec\u0103ruia dintre elevi, ace\u0219tia dezvolt\u0103 reac\u021bii de revolt\u0103 sau retragere cu pierderea capacit\u0103\u021bii asertive \u00een interac\u021biunea educa\u021bional\u0103. De asemenea, \u00eentre imperativele morale ale adultului \u0219i setul specific al normativit\u0103\u021bii adolescentului cu centrul de interes \u00een universul hedonist, de multe ori nu se face nicio diferen\u021biere.<\/p>\n
\u00cen sprijinul acestor considerente, teoriile structuraliste eviden\u021biaz\u0103 modalit\u0103\u021bile prin care, pe parcursul vie\u021bii \u0219i \u00een func\u021bie de stadiul de dezvoltare \u00een care se afl\u0103, fiin\u021ba uman\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i organizeze con\u021binutul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Corel\u00e2ndu-\u0219i teoriile dezvolt\u0103rii cognitive \u0219i teoriile dezvolt\u0103rii morale, J. Piaget considera c\u0103 exist\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre nivelul ra\u021bionamentului cognitiv al unui copil \u0219i sim\u021bul s\u0103u etic. Cu alte cuvinte, \u00eencep\u00e2nd cu 12 ani, stadiului opera\u021biilor formale, ca nivel maxim de maturizare a g\u00e2ndirii \u0219i inteligen\u021bei umane, cum \u00eel consider\u0103 autorul, \u00eei corespunde etapei autonome \u00een care moralitatea este un produs al propriului s\u0103u ra\u021bionament. La r\u00e2ndul s\u0103u, L. Kohlberg aprofundeaz\u0103 teoria dezvolt\u0103rii moralit\u0103\u021bii baz\u00e2ndu-se chiar pe corela\u021biile lui Piaget, lu\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een calcul factorii determinan\u021bi socio-familiali \u0219i ai anturajului. Ursula \u015echiopu, Emil Verza, Psihologia V\u00e2rstelor \u2013 Ciclurile vie\u021bii, 1997) Acela\u0219i moment de referin\u021b\u0103 al v\u00e2rstei de 12 ani reprezint\u0103 \u00eenceputul manifest\u0103rilor pe care le denume\u0219te postconven\u021bionale, de dep\u0103\u0219ire a normelor \u0219i regulilor impuse social, cu deschidere c\u0103tre libertatea \u0219i tensiunea tr\u0103irilor circumstan\u021belor de genera\u021bie.<\/p>\n
\u00cen virtutea acestor fenomene, autorul Howard Gardner anticipeaz\u0103 \u201eo scufundare temporar\u0103 a sensului responsabilit\u0103\u021bii \u00een perioada adolescen\u021bei\u201d. Prin prisma proiectului \u201dMunca Bine F\u0103cut\u0103\u201d dar \u0219i a numeroaselor cercet\u0103ri cu privire la internalizarea valorilor clasice, subscrie acestui fenomen, ba mai mult, consider\u0103 c\u0103 principiile generale ale postmodernismului, al\u0103turi de impactul noilor media digitale \u201dau ridicat miza \u2013 c\u0103ci amenin\u021b\u0103 cu subminarea oric\u0103rui set de absoluturi etice sau morale\u201d. (Howard Gardner, Adev\u0103rul, frumosul \u015fi binele – Noi valen\u0163e \u00een educa\u0163ia secolului XXI, 2012)<\/p>\n
Pe baza acestor contribu\u021bii teoretico-metodologice ale dezvolt\u0103rii cognitive \u0219i morale apar\u021bin\u00e2nd autorilor men\u021biona\u021bi mai sus, James W. Fowler analizeaz\u0103 dimensiunea credin\u021bei din perspectiva cunoa\u0219terii ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i credin\u021ba este expresia puternic\u0103 a g\u00e2ndirii constructive. A doua dimensiune, credin\u021ba ca rela\u021bie, presupune existen\u021ba ata\u0219amentului, angaj\u0103rii \u0219i a loialit\u0103\u021bii \u00een raport cu cel\u0103lalt. Pe baza teoriei stadiilor structurate \u00een dezvoltarea credin\u021bei (7 stadii de dezvoltare), autorul caracterizeaz\u0103 adolescen\u021ba ca fiind \u00een termenii sintetic-conven\u021bionali (stadiul 3) dar \u0219i individual-reflexivi (stadiul 4). (Mihaela Roco\u00a0 Religie \u015fi crea\u0163ie \u00een Psihologia vie\u0163ii cotidiene, 1997)<\/p>\n
Experien\u021ba personal\u0103 se \u00eentinde dincolo de familie c\u0103tre individualizare sau apartene\u021ba la grup, ancorarea puternic\u0103 \u00een identitatea proprie \u0219i judecata autonom\u0103 tinde c\u0103tre actualizarea \u0219i afirmarea de sine versus servirea altora, tratarea impersonal\u0103 sau trecerea c\u0103tre obiectivitate \u0219i reflec\u021bie versus subiectivitate \u0219i instabilitate emo\u021bional\u0103.<\/p>\n
Aceea\u0219i perspectiv\u0103 o \u00eent\u00e2lnim \u0219i \u00een analiza evolu\u021biei g\u00e2ndirii religioase dezvoltate de F. Oser \u0219i P. Gmunder, cercetare realizat\u0103 tocmai pe fundamentul teoriilor dezvolt\u0103rii g\u00e2ndirii cognitive \u0219i morale la J. Piaget \u0219i etapelor dezvolt\u0103rii credin\u021bei la J. Fowler. La validarea universalit\u0103\u021bii celor 5 stadii ale dezvolt\u0103rii judec\u0103\u021bii religioase a contribuit \u0219i cercetarea realizat\u0103 pe un e\u0219antion de persoane de religie ortodox\u0103. Conform acesteia, pentru grupul de 15-16 ani apare caracteristic stadiul 2 (3) al g\u00e2ndirii religioase reprezentat de dihotomia dintre Dumnezeu \u0219i lume precum \u0219i o naivitate cauzal-istoric\u0103, iar pentru grupul de v\u00e2rst\u0103 17-18 ani a reie\u0219it ca specific stadiul 3 al g\u00e2ndirii religioase, exprimat prin autonomia Ego-ului \u0219i autoresponsabilitate, asist\u00e2nd la o separare complet\u0103 a lui Dumnezeu de propriul Eu. (Mihaela Roco; Beatrice \u0162icu, Cercet\u0103ri preliminarii privind fazele judec\u0103\u0163ii religioase, Revista de psihologie nr.1-2, 1998.)
\nIat\u0103 deci, c\u0103 \u0219i \u00een plan spiritual, adolescentul func\u021bioneaz\u0103 scindat, con\u0219tientiz\u00e2nd existen\u021ba a dou\u0103 lumi diferite, cu sensuri \u0219i valori diferite, care nu pot interfera doar pe promisiuni \u0219i nu se pot media, ceea ce duce la negarea influen\u021bei divine.<\/p>\n
A treia perspectiv\u0103 important\u0103 \u00een abordarea dezvolt\u0103rii ontogenetice este cea psihanalitic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu marea contribu\u021bie a lui Freud \u00een ceea ce prive\u0219te structurarea personalit\u0103\u021bii pe cele trei componente: Id (Sinele), Ego (Eul) \u0219i Superego (Supraeul), fiecare parte av\u00e2nd func\u021bii bine definite care se completeaz\u0103 armonios \u00een cadrul personalit\u0103\u021bii s\u0103n\u0103toase.\u00a0 Dac\u0103 sinele \u0219i supraeul apar \u0219i se dezvolt\u0103 prin influen\u021ba trecutului, ereditar respectiv social, eul este determinat de prezent, prin experien\u021ba personal\u0103 a fiin\u021bei umane. Acesta este \u0219i motivul pentru care neofreudienii s-au axat mai mult pe dezvoltarea eului, consider\u00e2ndu-l un domeniu neglijat de c\u0103tre Freud. (Sigmund Freud, Introducere \u00een psihanaliz\u0103, Prelegeri de psihanaliz\u0103, psihopatologia vie\u021bii cotidiene, Bucure\u015fti, 1992).<\/p>\n
\u00cen teoria psihosocial\u0103, Erikson a eviden\u021biat 8 stadii de dezvoltare, \u00een fiecare dintre ele omul confrunt\u00e2ndu-se cu un conflict, dar care nu apare ca \u00een cazul teoriilor lui Freud \u00een leg\u0103tur\u0103 cu o parte a corpului ci \u00een raport cu rela\u021biile individului cu ceilal\u021bi membrii ai societ\u0103\u021bii. Adolescen\u021ba corespunde stadiului genital (Freud, 1992) \u0219i stadiului 5 \u00een care predomin\u0103 conflictul identificare \u2013 confuzie de rol. Mul\u0163imea noilor roluri sociale \u015fi apartenen\u0163a la grupurile sociale diferite presupun dezvoltarea unui sim\u0163 integrator al propriei persoane; astfel, copilul este cople\u015fit de multitudinea de roluri pe care trebuie s\u0103 le joace. G\u0103sirea unor r\u0103spunsuri satisf\u0103c\u0103toare presupune integrarea unei game variate \u015fi contradictorii de percep\u0163ii despre sine \u015fi de percep\u0163ii ale altora despre sine \u00eentr-o structur\u0103 coerent\u0103, respectiv propria identitate. Nerealizarea propriului viitor, asumarea de responsabilit\u0103\u0163i, edificarea unei identit\u0103\u0163i negative, deviante (cu elemente pe care subiectul nu le dore\u015fte) sunt elemente ale identit\u0103\u0163ii care se afl\u0103 \u00een contradic\u0163ie \u015fi sunt pu\u0163in compatibile cu normele sociale. Putem observa din teoria lui Erikson c\u0103 dezvoltarea Eului continu\u0103 toat\u0103 via\u0163a \u015fi c\u0103 fiecare v\u00e2rst\u0103 se confrunt\u0103 cu propriul s\u0103u set de probleme \u015fi conflicte.<\/p>\n
Pubertatea \u015fi adolescen\u0163a se caracterizeaz\u0103 prin definitivarea \u015fi stabilizarea structurilor de personalitate, fenomen care se produce la 14 -15 ani. Dincolo de multitudinea transform\u0103rilor ce invadeaz\u0103 \u00eentreaga personalitate a adolescentului, exist\u0103 trei dominante care dau culoare \u015fi specificitate acestei v\u00e2rste: cristalizarea con\u015ftiintei de sine prin identificarea eului, identitatea voca\u0163ional\u0103 determinat\u0103 de capacitatea de a-\u0219i defini aptitudinile \u0219i debutul independen\u0163ei ca rezultat al spectrului autonomiei.<\/p>\n
\u00cen pubertate \u015fi adolescen\u0163\u0103, con\u015ftiin\u0163a de sine \u00eenregistreaz\u0103 un salt calitativ remarcabil, datorit\u0103 frecventelor replieri ale individului \u00een propriul s\u0103u for interior. Procesul de cristalizare a imaginii de sine se realizeaz\u0103 \u0219i evolueaz\u0103 concomitent cu dezvoltarea personalit\u0103\u021bii. Mielu Zlate ne vorbe\u0219te despre consubstan\u021bialitatea celor dou\u0103 fenomene: \u201d Nu ne na\u0219tem nici cu Eu, nici cu personalitate, ci vom dob\u00e2ndi Eul, vom deveni personalit\u0103\u021bi. nu este deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 omul devine personalitate atunci c\u00e2nd ajunge la con\u0219tiin\u021ba de sine, deci c\u00e2nd se formeaz\u0103 ca Eu, \u0219i nici faptul c\u0103 degradarea Eului duce inevitabil \u0219i invariabil la degradarea personalit\u0103\u021bii.\u201d (Mielu Zlate, Eul \u015fi personalitate, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2008).\u00a0 Dac\u0103 Eul con\u021bine \u0219i exprim\u0103 personalitatea, atunci adolescentul are privilegiul autodescoperirii: trebuin\u021be, sentimente, aspira\u021bii, convingeri, valori, roluri sociale, dar \u0219i autodezv\u0103luirii c\u0103tre un plan exterior, ac\u021bional \u0219i social.<\/p>\n
Vorbind \u00een termenii cei mai generali despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 adolescen\u021ba \u0219i care sunt caracteristicile esen\u021biale ale acestei perioade, ne punem \u00eentrebarea: Sunt adolescen\u021bii din ziua de azi diferi\u021bi sau se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acelea\u0219i tipare din punct de vedere evolutiv?
\nRitmul de via\u021b\u0103 este din ce \u00een ce mai rapid prin prisma dinamicii transform\u0103rilor tehnologice \u0219i \u0219tiin\u021bifice, deschiderii \u0219i accesului c\u0103tre informa\u021bie, comunicare \u0219i socializare. De mici, copiii sunt prin\u0219i \u00een v\u00e2ltoarea acestor schimb\u0103ri spectaculoase \u0219i cresc odat\u0103 cu ele. Deschiderea lor c\u0103tre nou este at\u00e2t de mare, iar percep\u021bia lor despre lume, at\u00e2t de diferit\u0103, \u00eenc\u00e2t pr\u0103pastia intergenera\u021bional\u0103 se ad\u00e2nce\u0219te \u0219i ea, \u00eengreun\u00e2nd totodat\u0103 \u00een\u021belegerea \u0219i acceptarea diferen\u021belor. \u00cen ultimele decenii elevii au fost \u00eencuraja\u021bi s\u0103 accepte diversitatea cultural\u0103 \u0219i perspectivele diferite a celor ce provin din medii diferite, s\u0103 evite formarea \u0219i instalarea prejudec\u0103\u021bilor cu privire la deciziile, mentalitatea, comportamentul altora \u0219i chiar \u00een raport cu ceea ce este adev\u0103rat sau bine. Ei \u0219tiu acum c\u0103 informa\u021biile din manuale nu sunt absolut valabile \u0219i nici pentru totdeauna, provin din anumite surse, fiind predate de profesori care au o manier\u0103 personal\u0103 \u00een abordare, context care poate foarte u\u0219or s\u0103 bulverseze o minte \u00een curs de dezvoltare \u0219i care \u00eencearc\u0103 o formulare simpl\u0103, fixat\u0103 de societate. Evaluarea \u0219i sortarea con\u021binuturilor, pe care \u00een copil\u0103rie le considerau indiscutabile, se antreneaz\u0103 individual, odat\u0103 cu antrenarea g\u00e2ndirii flexibile, critice \u0219i mai ales complexe. Av\u00e2nd \u00een vedere rezisten\u021ba lor la interferen\u021ba adul\u021bilor, tinerii ar avea \u0219ansa dezvolt\u0103\u021bii independen\u021bei \u00een g\u00e2ndire \u0219i voin\u021b\u0103, rigurozit\u0103\u021bii \u0219i acurate\u021bii intelectuale pe fondul reflec\u021biei \u0219i angajamentului constructiv. Dac\u0103 \u0219coala a devenit o suprapunere de voci care define\u0219te lumea noastr\u0103 suprasaturat\u0103 informa\u021bional \u0219i cultural, tot \u0219coala ar putea furniza instrumente de lucru \u00een dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de a transcende c\u0103tre noi planuri ale realit\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, s-a remarcat o cre\u0219tere a num\u0103rului de comportamente antisociale \u00een r\u00e2ndul adolescen\u021bilor \u0219i chiar a copiilor. \u00centr-o lume at\u00e2t de complex\u0103, incoeren\u021bele din planul moralit\u0103\u021bii sunt inevitabile. Mesajele sunt amestecate, contradictorii \u0219i nu ar trebui s\u0103 ne mai surprind\u0103 faptul c\u0103 mul\u021bi tineri se maturizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie sau f\u0103r\u0103 s\u0103 fie siguri de ceea ce este bine \u0219i ce este r\u0103u.<\/p>\n
Este nevoie mai mult ca oric\u00e2nd de o educa\u021bie a motiv\u0103rii, permisiv\u0103 \u00een raport cu posibilitatea particip\u0103rii directe \u00een cadrul problematiz\u0103rilor \u0219i dezbaterilor, o abordare \u00een care constr\u00e2ngerea disciplinar\u0103 las\u0103 locul angajamentului constructiv iar aplicarea seac\u0103, steril\u0103 a unui regulament, reflec\u021biilor asupra unor modele reale sau evenimente cu implica\u021bii morale. Dac\u0103 avem preten\u021bia c\u0103 tinerii de azi sunt mult mai sofistica\u021bi \u00een g\u00e2ndire, mai sensibili \u00een raport cu schimb\u0103rile, emancipa\u021bi \u00een perspectiva deschiderii c\u0103tre nou atunci trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem ca a venit vremea s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i noi de le ei \u0219i s\u0103 \u00eencepem s\u0103 reg\u00e2ndim \u00eentregul sistem educa\u021bional din perspectiva rela\u021bion\u0103rii, schimbului, deschiderii, coparticip\u0103rii \u0219i particip\u0103rii active, a comuniunii \u0219i \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> Vorbind \u00een termenii cei mai generali despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 adolescen\u021ba \u0219i care sunt caracteristicile esen\u021biale ale acestei perioade, ne punem \u00eentrebarea: Sunt adolescen\u021bii din ziua de azi diferi\u021bi sau se \u00eencadreaz\u0103 \u00een acelea\u0219i tipare din punct de vedere evolutiv? … Cite\u0219te continuarea
\nSorin R\u0103dulescu\u00a0 –\u00a0 Sociologia v\u00e2rstelor, Editura Hiperion XXI, Bucure\u015fti, 1994
\nUrsula \u0218chiopu, Emil Verza,\u00a0\u00a0 Psihilogia V\u00e2rstelor \u2013 Ciclurile vie\u021bii, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103,\u00a0 Bucure\u015fti, 1997.
\nHaward Gardner\u00a0 – Adev\u0103rul, frumosul \u015fi binele \u2013 Noi valen\u0163e \u00een educa\u0163ia secolului XXI, Editura Sigma, Bucure\u015fti, 2012.
\nMihaela Roco – Religie \u015fi crea\u0163ie \u00een Psihologia vie\u0163ii cotidiene, Mielu Zlate(coordonator),\u00a0 Editura Polirom, Ia\u015fi, 1997.
\nMihaela Roco, Beatrice \u0162icu – Cercet\u0103ri preliminarii privind fazele judec\u0103\u0163ii religioase, Revista de psihologie nr.1-2, Bucure\u015fti, 1998.
\nSigmund Freud – Introducere \u00een psihanaliz\u0103, Prelegeri de psihanaliz\u0103, psihopatologia vie\u021bii cotidiene , Editura Didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1992.
\nMielu Zlate –\u00a0 Eul \u015fi personalitate, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2008.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"