\u00cen pofida criticilor venite din toate p\u0103r\u0163ile, avem nevoie de profesori capabili s\u0103 formeze acei oameni pe care societatea de azi \u015fi de m\u00e2ine s\u0103 se poata baza. De aceea, este necesar\u0103 o formare continu\u0103 a personalului didactic, \u00een acest mod realiz\u00e2ndu-se diferen\u0163a dintre \u201eprofesioni\u015fti\u201d si \u201eamatori\u201d. Dac\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul tradi\u0163ional rolul elevului se reducea la a asculta \u015fi memora spusele profesorului, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul modern prive\u015fte elevul ca un ax \u00een jurul c\u0103ruia graviteaz\u0103 totul. Astfel, profesorul urmeaz\u0103 s\u0103 se adapteze la trebuin\u0163ele elevului, s\u0103 ia \u00een considerare interesele \u015fi \u00eenclina\u0163iile sale.
\n<\/p>\n
Pe de alta parte, p\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 valorile reale, concrete ale adolescentului, principiile, normele \u015fi regulile dup\u0103 care \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 comportamentul. E de asemenea necesar s\u0103 intervin\u0103 cu r\u0103bdare \u015fi calm atunci c\u00e2nd aceste reguli \u00eel influen\u0163eaz\u0103 negativ. Nici misiunea profesorului nu este prea u\u015foar\u0103, el trebuind s\u0103-l \u00eenve\u0163e care sunt valorile, normele, principiile \u015fi legiile pe care trebuie s\u0103 le respecte pentru a nu gre\u015fi, dar \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 medieze rela\u0163ia dintre p\u0103rinte \u015fi copil atunci c\u00e2nd este cazul. Asadar, rela\u0163ia optim\u0103 \u00eentre elev, p\u0103rinte \u015fi profesor se bazeaz\u0103 pe existen\u0163a unei puternice leg\u0103turi afective. La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, adolescentul are nevoie s\u0103 fie \u00eenconjurat de dragostea \u015fi sprijinul tuturor celor din jurul s\u0103u.<\/p>\n
A fi profesor azi \u00een Rom\u00e2nia este o misiune pe c\u00e2t de nobil\u0103 \u015fi de frumoas\u0103, pe at\u00e2t de grea \u015fi\u00a0 chiar controversat\u0103. Pe de o parte, profesia didactic\u0103 este singura care nu se rezum\u0103 strict la programul obligatoriu de la serviciu, profesorul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un model pentru cei din jur, indiferent de situa\u0163ia \u00een care se g\u0103se\u015fte. Pe de alta parte, \u00eentreaga gam\u0103 a nereu\u015fitelor societ\u0103\u0163ii este aruncat\u0103 pe umerii profesorului.\u00a0 Dac\u0103 la toate acestea mai adaug\u0103m si diversificarea surselor de cunoa\u015ftere\u00a0 specifice societ\u0103\u0163ii de azi, vom avea o vedere de ansamblu asupra dificulta\u0163ii profesiunii didactice.<\/p>\n
Un profesor bine preg\u0103tit \u00een domeniul didactic va \u00een\u0163elege mult mai profund specificul activit\u0103\u0163ii sale \u015fi o va realiza la un nivel superior. Nu este exclus ca un profesor mai pu\u0163in bine preg\u0103tit s\u0103 ob\u0163in\u0103 rezultate satisfacatoare \u00een activitatea sa \u015fcolar\u0103, \u00eens\u0103 acestea vor fi ocazionale, rod al hazardului \u015fi, \u00een orice caz, nu vor putea asigura \u00eentelegerea \u00een profunzime a fenomenului educational.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de azi trebuie remodelat pentru a forma competen\u0163ele cerute pe pia\u0163a muncii, iar la nivel guvernamental exist\u0103 aceast\u0103 strategie. Chiar \u00een cadrul unei conferin\u0163ei, unul dintre mini\u015ftrii\u00a0 educa\u0163iei a prezentat la un moment dat strategia de dezvoltare a institu\u0163iei pe care o conduce, prin care se urm\u0103re\u015fte introducerea unei platforme de eLearning \u015fi a unei biblioteci virtuale. Smartboard, Augmented reality, sistemele multitouch, 3D \u2013 toate acestea \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc colaborarea \u00eentre elevi \u015fi profesori, implic\u0103 elevii \u00een activit\u0103\u0163i de grup, \u00eei motiveaz\u0103 s\u0103 experimenteze, f\u0103c\u00e2nd trecerea de la \u00eenv\u0103\u0163area bazat\u0103 pe memorare la cea bazat\u0103 pe descoperire \u015fi construire a cunoa\u015fterii. Acesta este, de fapt, rolul \u015fcolii moderne: s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 elevii pentru meseriile de m\u00e2ine. Cuvintele- cheie de la care trebuie sa plece fiecare profesor de azi\u00a0 sunt comunicare si cooperare.<\/p>\n
\u00cen acest context se cuvine men\u0163ionat faptul c\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul sec. XX, un anonim profesor francez, Celestin Freinet pune bazele unui sistem denumit mai t\u00e2rziu pedagogia Freinet. \u00cen mare parte, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul plecat dintr-un mic s\u0103tuc francez nu avea s\u0103-\u015fi vad\u0103 roadele muncii sale de-o via\u0163\u0103. Ast\u0103zi \u00een peste 40 de \u0163\u0103ri din \u00eentreaga lume, zeci de mii de copii din ciclul primar \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 scrie, s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 se descurce \u00een via\u0163\u0103 conform pedagogiei Freinet. Literatura de specialitate din str\u0103in\u0103tate observa de-a lungul timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.<\/p>\n
Pedagogia Freinet se bazeaz\u0103\u00a0 pe o serie de principii, clar stabilite: \u015fcoala centrat\u0103 pe copil, munca \u015fcolar\u0103 motivat\u0103, activitate personalizat\u0103, expresie liber\u0103 \u015fi comunicare, cooperare, \u00eenva\u0163are prin tatonare experimental\u0103, globalitate a ac\u0163iunii educative.<\/p>\n
\u201eVe\u0163i fi la nivelul copiilor. \u00cei ve\u0163i vedea cu ochi nu de pedagog \u015fi de \u015fef, ci cu ochi de om \u015fi de copil si ve\u0163i reduce imediat, prin acest fapt, distan\u0163a periculoas\u0103 care exist\u0103, \u00een clasele tradi\u0163ionale, \u00eentre elev \u015fi profesor\u201d, spune Freinet.<\/p><\/blockquote>\n
\u00cen acest context rolul profesorului este riguros \u015fi considerabil \u00een faza organiz\u0103rii clasei, pentru a permite fiec\u0103rui elev s\u0103 lucreze liber. Cobor\u00e2t de la catedra, profesorul devine mult mai prezent \u015fi dobande\u015fte o mult mai mare importan\u0163\u0103, deoarece el trebuie s\u0103 creeze ne\u00eencetat. Se realizeaz\u0103 astfel \u00een clas\u0103 un climat nou, asociind profesorul \u015fi elevii \u00een realizarea de sarcini comune. Elevul, cu propriile lui cunostin\u0163e, cu informa\u0163iile lui diverse \u015fi difuze, are \u015fi el de dat informa\u0163ii profesorului.<\/p>\n
Profesorul ajut\u0103, nu controleaz\u0103, amenin\u0163\u0103 sau pedep\u015feste. Raporturile dintre profesor \u015fi elev nu prezint\u0103 numai o latur\u0103 intelectual\u0103. Factorul afectiv are o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 asupra randamentului intelectual al elevului. Crearea\u00a0 de buna dispozi\u0163ie \u00een clas\u0103 reprezint\u0103 o condi\u0163ie esential\u0103 pentru un act educativ eficient, dar \u015fi pentru evitarea e\u015fecului \u015fcolar. Fiecare lec\u0163ie de desfa\u015foar\u0103 \u00eentr-un climat afectiv particular, dispozi\u0163ia clasei variaz\u0103 \u00een func\u0163ie de cea a profesorului.<\/p>\n
Este necesar \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 se instaureze \u00een clas\u0103 climatul unei comunic\u0103ri reale, adic\u0103 la care subiectul s\u0103 participe astfel dec\u00e2t prin metoda interogativ\u0103: tocmai \u00een acest sens comunicarea se bazeaz\u0103 pe exprimarea liber\u0103. \u015ecolii, respectiv profesorului, \u00eei revine sarcina, p\u00e2n\u0103 acum neglijat\u0103, de a utiliza exprimarea orala ca mijloc eficace de comunicare. Regula de aur \u00een acest sens const\u0103 \u00een a da cuv\u00e2ntul copilului. : doar astfel va \u00eenva\u0163a s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 asculte, s\u0103 discute. \u015ecoala trebuie s\u0103 creeze cadrul necesar pentru ca elevul s\u0103 accelereze perfec\u0163ionarea exprim\u0103rii pe cale orala. Profesorul trebuie s\u0103 multiplice \u015fi s\u0103 diversifice situa\u0163iile de comunicare real\u0103, care s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 ad\u00e2nceasc\u0103 nevoia de exprimare \u015fi comunicare. Una dintre tehnicile utilizate este convorbirea. Convorbirea prilejuie\u015fte elevilor lu\u0103ri de cuv\u00e2nt spontane, gener\u00e2nd un climat de \u00eencredere \u015fi bun\u0103 dispozi\u0163ie. Se face apel la tot ce spune elevul pentru pl\u0103cerea lui \u015fi a grupului, unele dintre interven\u0163ii produc\u00e2nd cu timpul comentarii ale ascult\u0103torilor. Calitatea ascult\u0103rii \u015fi sentimentul de intimitate, datorat faptului de a vorbi cu ai t\u0103i , reprezint\u0103 condi\u0163ii stimulative pentru conversa\u0163ie. Profesorul trebuie s\u0103 faciliteze exprimarea, s-o \u00eencurajeze printr-o atitudine de ascultare deschis\u0103. \u00cen acest sens, un principiu de baz\u0103 este ca profesorul s\u0103 manifeste toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de gre\u015feli, c\u0103ci dorin\u0163a de a comunica este mai important\u0103 dec\u00e2t corectitudinea exprim\u0103rii la un moment dat. Aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 reprezint\u0103 garan\u0163ia perfection\u0103rii exprim\u0103rii \u015fi comunic\u0103rii.<\/p>\n
Rolul conduc\u0103tor \u00een procesul de educa\u0163ie \u00eel are f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fcoala, dar \u00een calitatea sa de cel mai apropiat colaborator al \u015fcolii, familia, trebuie s\u0103 o secondeze de aproape \u015fi sincer. Dialogul cu familia este unul din elementele indispensabile ale reu\u015fitei \u015fcolare.<\/p>\n
\u00centotdeauna \u015fcoala a colaborat cu p\u0103rin\u0163ii \u00een diverse forme, dar ast\u0103zi din punct de vedere al cerin\u0163elor sociale \u015fi institu\u0163ionale, apare mai mult ca niciodat\u0103 necesitatea \u00eent\u0103riri leg\u0103turii dintre \u015fcoal\u0103 \u015fi familie. Cunoa\u015fterea cerin\u0163elor specifice ale \u015fcolii, valorificarea muncii elevilor, urm\u0103rirea activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een modul familial, contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea acestei leg\u0103turi \u015fi diminu\u00e2nd sursele de ne\u00een\u0163elegere, plaseaz\u0103 p\u0103rin\u0163ii \u015fi elevii \u00een rela\u0163ii de \u00eencredere cu mediul \u015fcolar. P\u0103rin\u0163ii \u015fi \u015fcoala prin rolul fiec\u0103ruia este necesar s\u0103 formeze un tot unitar. Adeseori \u00eel auzim pe adolescent vorbind de \u201evremea voastr\u0103\u201d \u015fi \u201evremea noastr\u0103\u201d. Copilul crede c\u0103 p\u0103rin\u0163ii \u015fi profesorii nu pot \u00een\u0163elege circumstan\u0163ele \u00een care\u00a0 trebuie s\u0103 se formeze el. Se creeaz\u0103 astfel ceea ce ei numesc \u201epr\u0103pastia \u00eentre genera\u0163ii\u201d. A\u015fa se explic\u0103 revolta adolescen\u0163ilor \u00eempotriva principiilor, normelor pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le impun\u0103 p\u0103rin\u0163ii \u015fi cadrele didactice. Cum poate interveni p\u0103rintele sau profesorul \u00een situa\u0163ii de acest tip?<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 valorile reale, concrete ale adolescentului, principiile, normele \u015fi regulile dup\u0103 care \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 comportamentul.\u00a0 E de asemenea necesar s\u0103 intervin\u0103 cu r\u0103bdare \u015fi calm atunci c\u00e2nd aceste reguli \u00eel influen\u0163eaz\u0103 negativ. Tot p\u0103rintele\u00a0 trebuie s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce sunt valorile \u015fi nonvalorile \u015fi care sunt acestea, s\u0103 fixeze \u00een comportamentele copilului orientarea dup\u0103 valorile perene (binele, adev\u0103rul, dreptatea, libertatea, frumosul, etc.), s\u0103 creeze o stare de permanent\u0103 comunicare \u00eentre el \u015fi adolescent \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd s\u0103 cultive respectul \u00eentre genera\u0163ii si s\u0103 ofere model de respect al v\u00e2rstei prin propriul comportament.<\/p>\n
Nici misiunea profesorului nu este prea u\u015foar\u0103, el trebuind s\u0103-l \u00eenve\u0163e care sunt valorile, normele, principiile \u015fi legiile pe care trebuie s\u0103 le respecte pentru a nu gre\u015fi, dar \u015fi\u00a0 s\u0103 \u00eencerce s\u0103 medieze rela\u0163ia dintre p\u0103rinte \u015fi copil atunci c\u00e2nd este cazul.\u00a0 Asadar, rela\u0163ia optim\u0103 \u00eentre elev, p\u0103rinte \u015fi profesor se bazeaz\u0103 pe existen\u0163a unei puternice leg\u0103turi afective. La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, adolescentul are nevoie s\u0103 fie \u00eenconjurat de dragostea \u015fi sprijinul tuturor celor din jurul s\u0103u.<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii \u015fi profesorii pot contribui la satisfacerea nevoii de afectivitate a copilului contribuind la conturarea unei personalit\u0103\u0163i armonioase. Toate aceste aspecte trebuie luate \u00een considerare dac\u0103 dorim s\u0103 dezvolt\u0103m indivizi de un nivel cognitiv, moral \u015fi civic potrivit pentru o societate democratic\u0103 mereu \u00een schimbare.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n1. Aldo, Pettini –\u00a0\u00a0 Freinet \u015fi tehnicile sale, Editura\u00a0\u00a0 CEDC, Bucure\u015fti, 1992.
\n2. Ezechil, Liliana; Radu, Ion T.\u00a0\u00a0 -Pedagogie. Fundamente teoretice. Editia a II-a, Editura V&I Integral, Bucure\u015fti, 2002.
\n3. Montessori, Maria-\u00a0\u00a0 Copilul fiin\u0163a divin\u0103, dar ne\u00een\u0163eleas\u0103 (pentru p\u0103rin\u0163i \u015fi educatori), Editura CEDC,\u00a0\u00a0 Bucure\u015fti, 1991.
\n4. Stanciu, Mihai- Reforma con\u0163inuturilor \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, Editura Polirom, Ia\u015fi, 1999.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen pofida criticilor venite din toate p\u0103r\u0163ile, avem nevoie de profesori capabili s\u0103 formeze acei oameni pe care societatea de azi \u015fi de m\u00e2ine s\u0103 se poata baza. De aceea, este necesar\u0103 o formare continu\u0103 a personalului didactic, \u00een acest … Cite\u0219te continuarea