\u00cen activitatea de \u00eenv\u0103\u021bare, elevii \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc con\u021binutul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pe dou\u0103 c\u0103i diferite: fie primind cuno\u0219tin\u021bele de-a gata, \u00een form\u0103 finit\u0103, prin expunere, demonstrare de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, \u0219i aceast\u0103 este calea cea mai u\u0219oar\u0103 \u0219i mai operativ\u0103, fie descoperindu-le ei \u00een\u0219i\u0219i printr-o activitate proprie de c\u0103utare \u0219i cercetare, ceea ce este mai dificil de realizat. Indiferent de calea pe care o parcurge, rezultatul material concret al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii este acela\u0219i – atingerea finalit\u0103\u021bilor disciplinelor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, dar efectele formative produse de cele dou\u0103 modalit\u0103\u021bi didactice sunt cu totul diferite. Printr-o \u00eenv\u0103\u021bare dirijat\u0103 \u00een mod riguros din exterior de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor prin mijlocirea conversa\u021biei, elevul este poate fi constr\u00e2ns \u00een libertatea sa de g\u00e2ndire, fiind obligat s\u0103 evolueze \u00eentr-o direc\u021bie impus\u0103, limit\u00e2ndu-se poten\u021bialul capacit\u0103\u021bilor cognitive de sintez\u0103, g\u00e2ndire critic\u0103, creare.
\n<\/p>\n
Procesul cunoa\u0219terii presupune privirea de ansamblu, cuprinderea \u00eentregii structuri de opera\u021bii, capacitatea de anticipare a solu\u021biei,posibilitatea de integrare a fiec\u0103rui pas \u00een structur\u0103 general\u0103 a solu\u021biei, principiului, formulei etc. Fiecare copil poate g\u0103si c\u0103i de rezolvare a unei sarcini, \u00een func\u021bie de informa\u021bia specific\u0103 pe care o de\u021bine, de experien\u021ba proprie, manifest\u00e2ndu-\u0219i astfel originalitatea, componen\u021ba principal\u0103 a personalit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Prin dirijarea riguroas\u0103 \u0219i direct\u0103 se limiteaz\u0103 posibilit\u0103\u021bile de dezvoltare ale copilului \u0219i se reduce dezvoltarea autonomiei lui morale. \u00cenv\u0103\u021barea prin descoperire – ca form\u0103 de cunoa\u0219tere, elimin\u0103 aceste neajunsuri, dat fiind faptul c\u0103 este o modalitate de a intra \u00een posesia adev\u0103rurilor prin demersuri proprii, \u00een contact cu realit\u0103\u021bile de cunoscut. Aceast\u0103 tehnic\u0103 de instruire se bazeaz\u0103 pe for\u021b\u0103 personal\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i pe instrumentele de cunoa\u0219tere pe care le posed\u0103 fiecare individ.<\/p>\n
\u00cen cunoa\u0219terea prin descoperire primeaz\u0103 aportul personal, e o cunoa\u0219tere preponderant individual\u0103, bazat\u0103 pe autodirijare. Descoperirile de tip didactic sunt de fapt ni\u0219te redescoperiri, \u00eentruc\u00e2t elevii, \u00een general, descoper\u0103 adev\u0103ruri deja cunoscute pe plan social. O astfel de descoperire, spre deosebire de celelalte (\u0219tiin\u021bifice), e \u00eenso\u021bit\u0103 de o dirijare exterioar\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, de cele mai multe ori, \u00een fazele de \u00eenceput ale instruirii, nu e o descoperire autentic\u0103, ci mai mult o semidescoperire, deoarece contribuie \u0219i profesorul \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n
Descoperirile didactice trebuie realizate \u00een timp foarte scurt \u0219i prin ele nu se vizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, g\u0103sirea adev\u0103rului, ci mai ales educarea elevilor \u00een spirit \u0219tiin\u021bific, dezvoltarea intelectual\u0103 \u0219i moral\u0103 a lor. \u00cen clasele primare, \u00eenv\u0103\u021barea prin descoperire este un mijloc de antrenament intelectual, \u00een vederea efectu\u0103rii de experien\u021be \u0219tiin\u021bifice \u00een anii urm\u0103tori. Dat fiind faptul c\u0103 elevii de 6-10 ani nu dispun de suficiente resurse intelectuale pentru a fi ap\u021bi s\u0103 discearn\u0103 structuri, s\u0103 anticipeze manifestarea unor fenomene prin ipoteze, descoperirile se limiteaz\u0103 la inventarierea unor date despre obiecte, procese, pe baz\u0103 c\u0103rora, ulterior, analiz\u00e2nd \u00een profunzime, vor ajunge la formularea de legi, defini\u021bii, reguli.<\/p>\n
Freinet nume\u0219te \u00eenv\u0103\u021barea prin descoperire,\u201dmetoda experien\u021bei prin incercare\u201d, deoarece este o activitate de autoinstruire \u00eentr-o ambian\u021b\u0103 empiric\u0103, determinat\u0103 pedagogic.<\/p><\/blockquote>\n
\u00cenv\u0103\u021barea prin decoperire \u00eei ajut\u0103 pe elevi s\u0103 se adapteze \u00een mod independent la \u00eemprejur\u0103ri noi. Ea const\u0103 \u00eentr-o reuniune de procedee ce r\u0103spund\u00a0 imperativelor: \u201dpriveste, cerceteaz\u0103, intelege\u201d. \u00cenv\u0103\u021barea prin descoperire dezvolt\u0103 spiritual de ini\u021biativ\u0103 \u0219i independen\u021ba, spiritul critic, \u00eendr\u0103zneal\u0103, spiritul de r\u0103spundere, seriozitatea, flexibilitatea intelectual\u0103.<\/p>\n
Acest tip de cunoa\u0219tere prezint\u0103 avantajul c\u0103 orientarea spre direc\u021bia de rezolvare \u0219i de \u00eendeplinire a sarcinii de cunoa\u0219tere se face c\u00e2nd elevii au \u00een vedere ansamblul opera\u021biilor \u0219i devin con\u0219tien\u021bi de scopul urm\u0103rit \u0219i de mijloacele folosite. Acest fapt contribuie la dezvoltarea \u0219i formarea g\u00e2ndirii \u0219i a capacit\u0103\u021bii de sintez\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea prin descoperire le confer\u0103 elevilor un grad mai mare de autonomie \u0219i de libertate de ac\u021biune care favorizeaz\u0103 angajarea unui poten\u021bial cognitiv din partea elevilor, manifestarea individualit\u0103\u021bii \u0219i originalit\u0103\u021bii, cre\u0219terea responsabilit\u0103\u021bii pentru demersurile \u0219i c\u0103ile alese.<\/p>\n
\u00cen procesul descoperirii, efortul intelectual e mai mare, datorit\u0103 mobiliz\u0103rii \u0219i concentr\u0103rii for\u021belor cognitive \u00een scopul dep\u0103\u0219irii dificult\u0103\u021bilor \u0219i p\u0103trunderea prin ac\u021biuni proprii \u00een necunoscut, deoarece se produc restructur\u0103ri mintale necesare \u00eendeplinirii sarcinilor noi. \u00cen procesul cunoa\u0219terii prin descoperire sunt stimulate func\u021biile creativit\u0103\u021bii: ingeniozitatea, inventivitatea, originalitatea etc. Pentru a descoperi, elevul caut\u0103, exploreaz\u0103, angaj\u00e2nd at\u00e2t g\u00e2ndirea logic\u0103, c\u00e2t \u0219i imagina\u021bia \u0219i g\u00e2ndirea creativ\u0103, g\u00e2ndirea intuitiv\u0103.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u021barea prin descoperire contribuie nu numai la dob\u00e2ndirea real\u0103 a unor concepte noi \u0219i la l\u0103rgirea unor concepte \u00eensu\u0219ite numai par\u021bial, ci \u0219i la dezvoltarea posibilit\u0103\u021bilor generale de investiga\u021bie ale elevului, \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be, cre\u00e2ndu-i o motiva\u021bie intern\u0103 \u0219i red\u00e2ndu-i \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii. Necunoscutul constituie pentru copii o atrac\u021bie, un mister care le suscit\u0103 interesul \u0219i curiozitatea, nevoia de informare, perseveren\u021b\u0103. Satisfac\u021bia data de o descoperire personal\u0103 creeaz\u0103 acel sentiment de realizare personal\u0103,care cre\u0219te poten\u021bialul cognitiv. Fiind o cunoa\u0219tere cu obstacole, va fi nevoie de efort mai mare pentru c\u0103 acestea s\u0103 fie dep\u0103\u0219ite. De gradul de efort depinde \u0219i dezvoltarea mintal\u0103.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp,fiind o cunoa\u0219tere dramatic\u0103, e \u00eenso\u021bit\u0103 de emo\u021bii de natur\u0103 intelectual\u0103 \u0219i tr\u0103iri foarte intense legate de cunoa\u0219terea \u00eens\u0103\u0219i. Momentul descoperirii creeaz\u0103 o stare de euforie general\u0103, de bucurie intens\u0103 \u0219i de mul\u021bumire pe care o tr\u0103ie\u0219te intens elevul, \u0219i care devine, la r\u00e2ndul ei,stimulent, motiva\u021bie sau mijloc de \u201e\u00eent\u0103rire\u201d pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i continuarea procesului de descoperire a noi cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n
\u00cen concluzie, \u00een cursul instruirii prin descoperire, se ob\u021bin avantaje mari:<\/p>\n
a) Se realizeaz\u0103 o cunoa\u0219tere \u0219i o \u00een\u021belegere profund\u0103 a lucrurilor \u0219i fenomenelor. Prin cercetare, prin construirea adev\u0103rului, cunoa\u0219terea atinge performan\u021bele cele mai \u00eenalte. Un adev\u0103r descoperit devine mult mai u\u0219or aplicabil \u00een situa\u021bii variate \u0219i permite construirea altor adev\u0103ruri pe baz\u0103 sa.<\/p>\n
b) \u00cen activitatea de descoperire poate fi angajat \u00eentregul poten\u021bial cognitiv al elevilor \u0219i, mai ales, func\u021biile superioare.<\/p>\n
c) \u00cen procesul descoperirii se formeaz\u0103 o mul\u021bime de capacit\u0103\u021bi \u0219i abilit\u0103\u021bi care contribuie la formarea multilateral\u0103 a elevilor (capacitatea de a sesiza \u0219i rezolva problema, capacitatea de a se adapta la nou, capacitatea de analiz\u0103 \u0219i sintez\u0103, spiritul \u0219tiin\u021bific). La acestea se adaug\u0103 influen\u021bele de ordin moral (curajul, perseveren\u021ba, dragostea de adev\u0103r, \u00eencrederea \u00een sine), precum \u0219i posibilitatea elevilor de a se autocunoa\u0219te \u0219i autocontrola.<\/p>\n
J.Bruner rezum\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea prin descoperire la patru categorii de avantaje:<\/p>\n
\n
- dezvoltarea poten\u021belor intelectuale;<\/li>\n
- cre\u0219terea motiva\u021biei intrinseci;<\/li>\n
- dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de prelucrare a datelor memorate;<\/li>\n
- \u00eenv\u0103\u021barea cailor euristice de descoperire.<\/li>\n<\/ol>\n
Nu putem reduce \u00eentreaga \u00eenv\u0103\u021bare la aceast\u0103 modalitate, dup\u0103 cum nu putem avea preten\u021bia de a face din fiecare elev un descoperitor. \u00cenv\u0103\u021barea prin descoperire nu acoper\u0103 toate nevoile procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, at\u00e2t de complexe. Se cere deci s\u0103 realiz\u0103m un echilibru \u00eentre activitatea de transmitere a unor informa\u021bii de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u0219i activitatea investigatoare a elevilor. Calea descoperirii se \u00eembin\u0103 cu celelalte modalit\u0103\u021bi de a intra \u00een posesia cuno\u0219tin\u021belor \u0219i tehnicilor de lucru dorite. Din punct de vedere psihologic, un fapt descoperit, constatat \u0219i \u00een\u021beles prin \u00eencerc\u0103ri proprii, indiferent dac\u0103 acesta a fost sau nu cunoscut anterior, este un act de descoperire, de vreme ce elevul parcurge acelea\u0219i c\u0103i prin care \u0219tiin\u021b\u0103 a relevat fenomenul respectiv.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nOprea. Olga. \u201eTehnologia instruirii\u201d.
\nBruner, Jerome. \u201ePentru o teorie a instruirii\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen activitatea de \u00eenv\u0103\u021bare, elevii \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219esc con\u021binutul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pe dou\u0103 c\u0103i diferite: fie primind cuno\u0219tin\u021bele de-a gata, \u00een form\u0103 finit\u0103, prin expunere, demonstrare de c\u0103tre \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, \u0219i aceast\u0103 este calea cea mai u\u0219oar\u0103 \u0219i mai operativ\u0103, fie descoperindu-le ei … Cite\u0219te continuarea