\u021ain\u00e2nd cont de atuurile, dar \u0219i de limitele folosirii documentului media, profesorul poate s\u0103 dinamizeze ora de limb\u0103 francez\u0103 prin activit\u0103\u021bi destinate s\u0103 faciliteze predarea-\u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze. Media nu poate fi exploatat\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, profesorul este cel care transform\u0103 aceste documente ne-pedagogice (\u00een func\u021bionarea lor ini\u021bial\u0103) \u00een instrumente didactice \u0219i pedagogice performante \u0219i autentice.
\n<\/p>\n
Termenul media este definit \u00een dic\u021bionarul Larousse ca un procedeu care permite distribuirea, difuzarea sau comunicarea de opere, documente sau de mesaje sonore sau audiovizuale (pres\u0103, cinema, afi\u0219, radio, televiziune, telecomunica\u021bii). \u00cen principiu, media este un mijloc de difuzare de informa\u021bii (precum presa, radio, televiziunea \u0219i chiar e-media), folosit pentru a comunica cu un num\u0103r mare de persoane. Media de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt reprezint\u0103, prin urmare, toate suporturile \u2013 pres\u0103, radio, televiziune, film \u0219i Internet \u2013 suporturi autentice sau concepute \u00een scopuri didactice care servesc procesului de predare-\u00eenv\u0103\u021bare sau auto\u00eenv\u0103\u021bare, un ansamblu de documente \u0219i activit\u0103\u021bi organizat \u00een func\u021bie de un obiectiv de predare sau de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n
Principalele tipuri media sunt:<\/p>\n
Limbajul \u0219i fiunc\u021biile media<\/strong><\/p>\n Limbajul media se hr\u0103ne\u0219te din toate sursele: folose\u0219te procedee care apar\u021bin limbajului standard, dar \u0219i termeni din limbajul familiar sau popular, chiar argou. Limbajul presei scrise cuprinde trei elemente majore: exprimarea scris\u0103 (titlul \u0219i articolele) care ofer\u0103 informa\u021bia cititorilor, exprimarea iconic\u0103 (fotografii, desene) care ilustreaz\u0103 informa\u021bia oferit\u0103 \u0219i a\u0219ezarea \u00een pagin\u0103 care organizeaz\u0103 toate elementele men\u021bionate. Cum presa este destinat\u0103 unui public c\u00e2t mai larg, de nivel cultural diferit, limbajul trebuie s\u0103 fie accesibil pentru ca acest public s\u0103 se familiarizeze cu informa\u021biile transmise. Limbajul audiovizual este limbajul mediatic cel mai puternic \u0219i mai original, o sintez\u0103 evolutiv\u0103 de elemente noi \u0219i vechi.<\/p>\n Func\u021biile media sunt diverse \u00een via\u021ba social\u0103. Potrivit lui Derville \u00een articolul Le pouvoir des medias, mass-media furnizeaz\u0103 nout\u0103\u021bi publicului, analizeaz\u0103 aceste \u0219tiri, distreaz\u0103 consumatorii, difuzeaz\u0103 cuno\u0219tin\u021be \u0219i face toate acestea \u00eentr-un cadru de referin\u021b\u0103. Astfel putem deduce c\u0103 mass media \u00eendepline\u0219te patru func\u021bii:<\/p>\n Func\u021bia pedagogic\u0103 este pus\u0103 \u00een discu\u021bie de didactica modern\u0103 a limbilor. Site-urile media franceze propun chiar \u0219i practici pedagogice, multe sarcini de \u00eenv\u0103\u021bare care ajut\u0103 elevii s\u0103-\u0219i perfec\u021bioneze cuno\u0219tin\u021bele lingvistice \u00een cele patru domenii de competen\u021b\u0103: \u00een\u021belegerea de mesaje orale \u0219i scrise \u0219i producerea de mesaje orale \u0219i scrise. Mass-media furnizeaz\u0103 documente care declan\u0219eaz\u0103 activit\u0103\u021bi, sarcini de lucru, activit\u0103\u021bi de reflec\u021bie at\u00e2t \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een afara ei. Ora de limb\u0103 francez\u0103 devine o succesiune de activit\u0103\u021bi destinate a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 observi, s\u0103 reperezi, identifici elementele constitutive a unui document, sp dezvol\u021bi capacitatea de a numi aceste elemente \u00een limba francez\u0103, s\u0103 emi\u021bi ipoteze despre con\u021binutul documentului pornind de la un extras sau un element al acestui extras, s\u0103 exprimi p\u0103rerea cu privire la document, s\u0103 creezi imagini, texte, jocuri de rol pornind de la document, s\u0103 faci cercet\u0103ri documentare pentru a afla mai multe despre tema, evenimentul sau subiectul expus \u00een document, s\u0103 compari documentul cu altele de acela\u0219i tip, dat provenite din propriul mediu cultural.<\/p>\n Educa\u021bia media<\/strong><\/p>\n Educa\u021bia media discutat\u0103 din dou\u0103 perspective: educa\u021bia fa\u021b\u0103 de media \u0219i educa\u021bia prin mijloacele media. Cary Balzagette, Evelyne Bevort \u0219i Josiane Savino, \u00een L\u2019education aux medias dans le monde, definesc sintagma education aux medias<\/em> ca o practic\u0103 \u0219i un proces educativ destinate s\u0103 permit\u0103 membrilor unei colectivit\u0103\u021bi s\u0103 participe \u00eentr-un mod creativ \u0219i critic (la nivelul producerii, distribuirii \u0219i prezent\u0103rii) la utilizarea mass-mediei tehnologice \u0219i tradi\u021bionale pentru a dezvolta \u0219i elibera indivizii \u0219i colectivitatea \u0219i a democratiza comunicarea. \u00cen cadrul conceptului education aux medias mass-media devine obiectul de studiu, suportul autonom de cuno\u0219tin\u021be, scopul fiind ini\u021bierea elevilor \u00een folosirea ra\u021bional\u0103, \u00een limbajul mediatic \u0219i func\u021biile mediatice. Prin education par les medias<\/em> se \u00een\u021belege utilizarea filmelor, emisiunilor radio \u0219i TV, a ziarelor, articolelor de revist\u0103, afi\u0219e publicitare ca auxiliare de predare-\u00eenv\u0103\u021bare. Educa\u021bia prin mass-media face trimitere la o pedagogie de sus\u021binere \u00een care produc\u021biile mediatice sunt \u00een serviciul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n Metodologia de exploatare a mijloacelor media<\/strong><\/p>\n Selectarea documentelor-cadru este o etap\u0103 important\u0103, \u00eentruc\u00e2t introducerea unui document media \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103 nu se face la \u00eent\u00e2mplare. Profesorul alege documentul media potrivit \u00een urma unei analize pedagogice riguroase: subiectul prezentat intereseaz\u0103 elevii, subiectul tratat este accesibil elevilor, documentul este suficient de scurt (la nivelul B2 un document audio video nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 3 minute), extrasul, scos din context are o unitate de sens, imaginile \u0219i peisajul sonor faciliteaz\u0103 accesul la sens, documentul este comprehensibil pentru elevi \u0219i este de o bun\u0103 calitate tehnic\u0103.<\/p>\n Problematica nivelului \u2013 nivelul de complexitate pentru un document pedagogic merge de la cel mai simplu la cel mai complex.<\/p>\n Grilele de analiz\u0103 ne ajut\u0103 \u00een alegerea celor mai eficiente documente media. Potrivit Kitului pedagogic propus de TV5 Monde, RFI, Ministerul Afacerilor Str\u0103ine \u0219i Europene \u0219i CLEMI, un document audiovizual poate fi analizat din 6 unghiuri: tematica \u0219i genul, indiciile vizuale, indiciile sonore (muzic\u0103, sunet, voce), \u00een\u021belegerea mesajului, rolul \u0219i func\u021biile imaginilor \u0219i sunetelor \u0219i con\u021binutul lingvistic. Profesorul trebuie s\u0103 coreleze documentul ales cu programa \u0219i curriculum \u0219colar, s\u0103 stabileasc\u0103 nivelul documentului \u0219i al clasei, sa defineasc\u0103 bine contextul pedagogic (\u00eenv\u0103\u021bare \u00een autonomie, proiect, curs \u00een sala de clas\u0103, curs \u00een sala multimedia).<\/p>\n Elementele de didactizare\/ exploatare sunt deja prezente \u00een etapa de selectare a documentelor media. Kitul pedagogic elaborat de TV5 Monde \u0219i partenerii s\u0103i propune un scenariu pedagogic \u00een 6 etape, \u00eencep\u00e2nd cu descoperirea documentului \u0219i finaliz\u00e2nd cu producerea oral\u0103 \u0219i scris\u0103:<\/p>\n – Etapa preliminar\u0103 \u2013 Mise en route \u2013 \u00eenainte de vizionare sau ascultare Cadrul European Comun de Referin\u021b\u0103 pentru Limbi recomand\u0103 exploatarea media \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103 urm\u0103rind descriptorii de competen\u021be ascultare, citire, exprimare oral\u0103 participare la conversa\u021bie \u0219i scriere pentru cele 4 niveluri A1(nivel introductiv sau de descoperire), A2 (nivel intermediar sau de supravie\u021buire), B1 (nivel prag sau de trecere) \u0219i B2 (nivel avansat sau independent). Cadrul european ne pune la dispozi\u021bie un dispozitiv pentru a evalua precis nivelul unei resurse pedagogice, iar suporturile media exploatate \u00een ora de francez\u0103 trebuie s\u0103 respecte aceste criterii de nivel.<\/p>\n Abordarea media \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103<\/strong><\/p>\n Afi\u0219ul publicitar se g\u0103se\u0219te peste tot \u00een jurul nostru. S\u0103 cite\u0219ti un afi\u0219 nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 prive\u0219ti o imagine \u0219i s\u0103 cite\u0219ti textul care o secondeaz\u0103, ci s\u0103 stabile\u0219ti leg\u0103turi vizibile \u0219i invizibile \u00eentre slogan \u0219i imagine, s\u0103 construie\u0219ti o competen\u021b\u0103 specific\u0103 \u0219i s\u0103 decodezi mesajul transmis. Sunt mai multe etape \u00een activitatea care are ca suport afi\u0219ul sau imaginea publicitar\u0103:<\/p>\n Presa scris\u0103 ofer\u0103 documente autentice care permit elevilor contactul direct cu utilizarea real\u0103 a limbii. Sunt \u0219i dificult\u0103\u021bi care limiteaz\u0103 exploatarea acestor documente scrise \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103, \u00een lipsa unui suport fundamental oferit\u0103 de un curs \u0219i a unei programe metodologice \u0219i pedagogice precise \u0219i coerente. Totu\u0219i articolul de pres\u0103 este mai pu\u021bin intimidant dec\u00e2t cartea, pentru c\u0103 este scurt \u0219i poate fi citit \u00een \u00eentregime, f\u0103r\u0103 ca elevul s\u0103 se descurajeze. Profesorul poate propune elevilor exerci\u021bii pentru \u00een\u021belegerea documentului scris (\u00eentreb\u0103ri \u00eenchise, \u00eentreb\u0103ri deschise, \u00eentreb\u0103ri cu alegere multipl\u0103, exerci\u021bii lacunare, exerci\u021bii de reconstituire de text, puzzle, exerci\u021bii de ordonare, activit\u0103\u021bi de analiz\u0103 \u0219i de sintez\u0103 \u2013 rezumat) \u0219i activit\u0103\u021bi pentru favorizarea producerii de mesaje scrise \u0219i orale (imaginarea unui \u00eenceput sau continuarea articolului, exerci\u021bii de redactare, eseu).<\/p>\n Imaginea din presa scris\u0103 poate genera diferite activit\u0103\u021bi: descrierea desenului ilustrativ\/ caricatur\u0103, analiza, comentarea \u0219i argumentarea imaginii. \u0218i o simpl\u0103 fotografie poate genera jocuri de limb\u0103 \u0219i de exprimare.<\/p>\n Radio-ul ofer\u0103 o varietate de piste de exploatare pedagogic\u0103, dar nu trebuie ignorat nici faptul c\u0103 ascultarea emisiunilor radiofonice r\u0103m\u00e2ne dificil\u0103: locutorii se exprim\u0103 adesea rapid, folosesc un vocabular dificil \u0219i complex, au accent, se adreseaz\u0103 francezilor \u0219i aduc \u00een discu\u021bie informa\u021bii dificil de \u00een\u021beles de c\u0103tre un str\u0103in. \u00cen alegerea documentului radiofonic, profesorul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere c\u00e2teva elemente: durata documentului nu trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 2 minute, greutatea informativ\u0103 s\u0103 fie limitat\u0103, subiectul s\u0103 fie la \u00eendem\u00e2na elevilor, extrasul ales s\u0103 aib\u0103 sens \u0219i \u00een afara contextului, zgomotele \u0219i ambian\u021ba sonor\u0103 s\u0103 faciliteze sensul, iar limbajul s\u0103 nu fie prea familiar. Exploatarea documentului radiofonic trece prin trei faze: pre*-ascultare, ascultare \u0219i post-ascultare.<\/p>\n Televiziunea r\u0103m\u00e2ne un suport important care apropie limba \u0219i cultura \u00een ora de francez\u0103 \u0219i incit\u0103 elevii \u00een cunoa\u0219terea unei alte culturi, observarea \u0219i familiarizarea cu reguli \u0219i comportamente specifice francezilor. Exploatarea documentului televizat r\u0103m\u00e2ne o activitate complicat\u0103. Trebuie comb\u0103tute c\u00e2teva temeri: frica de a nu \u00een\u021belege tot, dorin\u021ba de a transcrie tot, incertitudini asupra grilei de evaluare, lipsa cuno\u0219tin\u021belor informatice \u0219i teama de a nu respecta programa \u0219colar\u0103. Un scenariu didactic bine realizat permite exploatarea documentelor televizate chiar cu elevi de nivel \u00eencep\u0103tor sau intermediar. \u00cen documentele televizate mesajul vizual sau sonor \u0219i mesajul lingvistic nu pot fi separate. O bun\u0103 exploatare a unui document audiovizual presupune o vizionare organizat\u0103 \u0219i sarcini de lucru bine formulate. Nu este necesar s\u0103 analiz\u0103m totul. Ast\u0103zi este foarte u\u0219or s\u0103 integrezi televiziunea \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103, pentru c\u0103 site-ul TV5 Monde ofer\u0103 posibilitatea de utiliza documente televizate, unele chiar \u00een direct, \u00eenso\u021bite de sugestii metodologice, ceea ce u\u0219ureaz\u0103 preg\u0103tirea orelor.<\/p>\n Filmele ilustreaz\u0103 fapte cotidiene ale societ\u0103\u021bii, mentalit\u0103\u021bi, stereotipuri \u0219i schimb\u0103ri evolutive ale limbii. Cinematografia este un suport de o mare bog\u0103\u021bie pedagogic\u0103. Printre obstacolele de care ne putem lovi \u00een didactizarea unui film putem enumera : nivelul de limb\u0103 poate descuraja elevii, filmele nu r\u0103spund unor nevoi a rezultatelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, sunt decalaje culturale, materialul nu este \u00eentotdeauna disponibil. Tina van Arkel \u00een lucrarea Cinema et classe de langue etrangere propune trei etape de exploatare pedagogic\u0103 a unui film: introducerea \u0219i sensibilizarea (activit\u0103\u021bi de spargere a ghe\u021bii pentru a st\u00e2rni curiozitatea elevilor), descoperirea \u0219i identificarea informa\u021biei \u0219i o ultim\u0103 etap\u0103 de activit\u0103\u021bi de exprimare oral\u0103 \u0219i scris\u0103.<\/p>\n Internetul este o resurs\u0103 inepuizabil\u0103 de material didactic care faciliteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze. Utilizarea Internetului \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103 nu \u00eenseamn\u0103 s\u0103 cite\u0219ti pe ecran, s\u0103 socializezi pe facebook sau s\u0103 te joci online. Trebuie respectate anumite reguli: s\u0103 lucrezi cele patru competen\u021be (citit, scris, ascultat, vorbit), s\u0103 integrezi Internetul \u00eentr-un ansamblu de activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare care dezvolt\u0103 cuno\u0219tin\u021be \u0219i competen\u021be lingvistice, sociolingvistice, discursive, referen\u021biale \u0219i socioculturale, s\u0103 adaptezi sarcinile de lucru la nivelul elevilor, s\u0103 favorizezi comunicarea \u00eentre elevi, s\u0103 verifici calitatea informa\u021biei, s\u0103 prevezi sarcini de lucru suplimentare pentru elevii rapizi.<\/p>\n Unele site-uri au rubrici speciale dedicate \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbii franceze \u2013 TV5 Monde \u0219i RFI, Franc parler.org. Media social\u0103 permite vizitatorilor participarea activ\u0103 la elaborarea de con\u021binut al site-ului. Facebook, LinkedIn, Youtube, Flickr, Delicious, Dropbox, Twitter, blog-uri, wikis, ebook-urile sunt site-uri car pot fi folosite cu succes \u00een activitatea didactic\u0103. Utilizarea re\u021belelor sociale trebuie s\u0103 se fac\u0103 \u00een serviciul obiectivelor de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i nu pentru a r\u0103spunde modei tehnologice.<\/p>\n Dou\u0103 proiecte de clas\u0103 din perspectiv\u0103 comunic\/ac\u021bional\u0103:\u00a0 jurnalul de clas\u0103 \u0219i emisiunea radio \/ TV<\/strong><\/p>\n Pedagogia proiectului beneficiaz\u0103 de prea multe motive pentru a nu-\u0219i g\u0103si loc \u00een ora de limb\u0103 francez\u0103: remotiveaz\u0103 elevii, introduce noile tehnologii \u0219i atrage aten\u021bia elevilor. \u00cenainte de conceperea unui ziar, profesorul organizeaz\u0103 echipa jurnalistic\u0103 (\u00eemparte rolurile, profesorul face parte \u0219i el din echip\u0103), determin\u0103 publicul \u021bint\u0103, alege rubricile, numele ziarului, periodicitatea \u0219i formatul. Pentru a scrie articolele elevii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een grupe. A\u0219ezarea \u00een pagin\u0103, suportul informatic sunt puncte importante \u00een realizarea ziarului.<\/p>\n Producerea unei emisiuni permite abordarea celor patru competen\u021be \u0219i mobilizarea cuno\u0219tin\u021belor transversale. Elevii realizeaz\u0103 sarcini de analiz\u0103, scriere, exprimare oral\u0103 \u0219i producere audiovizual\u0103. Acest proiect presupune 7 etape: sensibilizare (vizionarea sau ascultarea de emisiuni), identificare (\u00een\u021belegerea construirii unui document audiovizual), preg\u0103tirea (definirea subiectului \u0219i genului emisiunii, alegerea formatului, \u00eemp\u0103r\u021birea rolurilor, cercetarea documentara asupra subiectului), \u00eenregistrarea, montajul \u0219i mixajul (utilizarea programelor de tip Audacity sau Windows Movie Maker), scrierea textelor (scrierea genericului, a textelor de leg\u0103tur\u0103) \u0219i prezentarea final\u0103.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n Valorizarea media ca suporturi pedagogice permite profesorilor de limb\u0103 franceze s\u0103 \u00eembine metodele tradi\u021bionale cu cele moderne, trezind dorin\u021ba elevilor de a \u00eenv\u0103\u021ba. Media aduce un progres pedagogic \u00een \u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze. Mass-media este principalul furnizor de documente autentice, ceea ce favorizeaz\u0103 accesul la actualitate. Suporturile media \u00ee\u0219i g\u0103sesc cu succes locul \u00een predarea \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze, ajut\u00e2ndu-i pe elevi s\u0103-\u0219i dezvolte competen\u021bele necesare pentru a vorbi aceast\u0103 limb\u0103. Dintre competen\u021be, importante sunt cele de comunicare, dar \u0219i competen\u021bele lingvistice \u0219i culturale, dat fiind faptul c\u0103 media difuzeaz\u0103 implicit \u0219i valori culturale. Alegerea documentelor media pentru a fi exploatate \u00een clas\u0103 depinde de mai multe criterii, dintre care nivelul, v\u00e2rsta \u0219i nevoile de \u00eenv\u0103\u021bare ale elevilor. Analiza manualele \u0219colare propus\u0103 \u00een ultimul capitol nu a urm\u0103rit s\u0103 nege rolul acestora \u00een transmiterea de cuno\u0219tin\u021be \u0219i dezvoltarea de competen\u021be, ci s\u0103 eviden\u021bieze faptul c\u0103 profesorul poate ie\u0219i din sfera lor propun\u00e2nd \u0219i alte activit\u0103\u021bi prin care s\u0103 lucreze mai ales \u00een\u021belegerea oral\u0103, dar \u0219i celelalte competen\u021be. Partea practic\u0103 a lucr\u0103rii arat\u0103 c\u0103 este posibil s\u0103 exploat\u0103m diverse documente media \u00een scop didactic, contribuind la eficientizarea procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n \u021ain\u00e2nd cont de atuurile, dar \u0219i de limitele folosirii documentului media, profesorul poate s\u0103 dinamizeze ora de limb\u0103 francez\u0103 prin activit\u0103\u021bi destinate s\u0103 faciliteze predarea-\u00eenv\u0103\u021barea limbii franceze. Media nu poate fi exploatat\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, profesorul este cel care transform\u0103 aceste … Cite\u0219te continuarea \n
\n– Etapa de descoperire a documentului \u2013 vizionare f\u0103r\u0103 sunet sau ascultare sprijinindu-se pe indiciile sonore
\n– Etapa de \u00een\u021belegere global\u0103 a textului \u2013 \u00een timpul vizion\u0103rii sau ascult\u0103rii
\n– Etapa de \u00een\u021belegere detaliat\u0103 a documentului \u2013 \u00een timpul vizion\u0103rii sau ascult\u0103rii
\n– Etapa de lucru asupra limbii \u2013 \u00een timpul sau dup\u0103 vizionare sau ascultare
\n– Etapa de producere \u2013 dup\u0103 vizionare sau ascultare<\/p>\n\n
\nRealizarea unui ziar \u00een clas\u0103 \u00een limba francez\u0103 contribuie la dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de lectur\u0103, de exprimare scris\u0103 \u0219i oral\u0103, de analiz\u0103 critic\u0103 \u0219i de folosire a tehnologiei.<\/p>\n\n
\nCadre Europ\u00e9en Commun de R\u00e9f\u00e9rence pour les langues : apprendre, enseigner, \u00e9valuer, Division des langues vivantes, Strasbourg, 2000, Editions Didier, 2001<\/li>\n