{"id":7710,"date":"2018-07-09T14:42:58","date_gmt":"2018-07-09T11:42:58","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=7710"},"modified":"2018-07-15T07:52:49","modified_gmt":"2018-07-15T04:52:49","slug":"evitarea-educatiei-violente-si-a-traumelor-psihice-metoda-educati-asa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/evitarea-educatiei-violente-si-a-traumelor-psihice-metoda-educati-asa","title":{"rendered":"Modalit\u0103\u021bi de evitare a educa\u021biei violente \u0219i a traumelor psihice pentru copii prin utilizarea de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi a metodei \u201eEduca\u0163i a\u015fa!\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Aduc\u00e2ndu-\u015fi copiii la \u015fcoal\u0103, unii p\u0103rin\u0163i uit\u0103 de importan\u0163a implic\u0103rii lor \u00een educa\u0163ia acestora plas\u00e2nd cu non\u015falan\u0163\u0103 responsabilitatea cadrelor didactice. Prin\u015fi \u00een zbuciumul zilnic, preocupa\u0163i de asigurarea nevoilor materiale, p\u0103rin\u0163ii abandoneaz\u0103 educa\u0163ia \u015fi formarea copiilor, rezum\u00e2ndu-se doar la cele c\u00e2teva ore pe care ace\u015ftia le petrec \u00een compania personalului didactic \u015fi auxiliar din mediul \u015fcolar. Acas\u0103, copiii sunt l\u0103sa\u0163i \u00een fa\u0163a televizoarelor, uneori ore \u00een \u015fir \u015fi f\u0103r\u0103 o selec\u0163ionare a emisiunilor asupra c\u0103rora ace\u015ftia se opresc, f\u0103r\u0103 ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 realizeze c\u00e2t de nociv\u0103 poate fi aceasta pentru s\u0103n\u0103tatea fizic\u0103, dar mai ales cea mental\u0103.<br \/>\nNu de pu\u0163ine ori, \u00een cadrul discu\u0163iilor cu p\u0103rin\u0163ii, de-a lungul celor peste 18 ani de experien\u0163\u0103 ca educatoare \u0219i ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare, am auzit expresia \u201e<em>Nu \u015ftiu ce s\u0103 m\u0103 mai fac cu el (ea)!<\/em>\u201d.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>\u00cen via\u0163a de zi cu zi \u015fi pe toate meridianele globului, agresivitatea este frecvent folosit\u0103, lu\u00e2nd, uneori, forme deosebit de grave, produc\u00e2nd copiilor leziuni corporale \u015fi chiar decesul. Este \u00eens\u0103 foarte important s\u0103 fim deschi\u015fi, s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 to\u0163i p\u0103rin\u0163ii au nevoie de sfaturi \u015fi spijin, iar c\u00e2nd acestea vin din partea unor speciali\u015fti (psihologi, consilieri \u015fcolari \u015fi chiar cadre didactice) trebuie s\u0103 ascult\u0103m cu aten\u0163ie \u015fi s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 afl\u0103m c\u00e2t mai multe informa\u0163ii.<\/p>\n<p>E limpede c\u0103 \u201emeseria de p\u0103rinte\u201d este cea mai dificil\u0103, \u00eens\u0103 fiind o meserie ea se poate \u00eenv\u0103\u0163a, iar ca oricare alta \u015fi aici exist\u0103 reguli \u015fi \u201esecrete\u201d ce pot fi aplicate. Din p\u0103cate, mul\u0163i p\u0103rin\u0163i au uitat c\u0103 familia reprezint\u0103 \u201enucleul societ\u0103\u0163ii\u201d, c\u0103 ea este responsabil\u0103 de formarea viitorilor cet\u0103\u0163eni, c\u0103 ceea ce cred p\u0103rin\u0163ii despre via\u0163\u0103 \u015fi \u00eemplinirea ei va determina felul \u00een care \u00ee\u015fi vor cre\u015fte copiii.<\/p>\n<p>Rela\u0163ia cu copiii se caracterizeaz\u0103 printr-un schimb de experien\u0163\u0103: p\u0103rin\u0163ii influen\u0163eaz\u0103 copiii \u015fi invers. Educarea copiilor poate fi o pl\u0103cere, dar poate fi \u015fi dificil\u0103. P\u0103rin\u0163ii consider\u0103 \u00een general educa\u0163ia ca fiind dificil\u0103 atunci c\u00e2nd copilul prezint\u0103 un comportament care pentru ei este inacceptabil, sup\u0103r\u0103tor sau atunci c\u00e2nd copilul nu ascult\u0103 de observa\u0163ia pe care p\u0103rintele o face. Astfel, p\u0103rin\u0163ii se sup\u0103r\u0103, se simt neputincio\u015fi \u015fi nu to\u0163i se dovedesc la fel de pricepu\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte educa\u0163ia copiilor lor. Unii las\u0103 educa\u0163ia pe seama bunicilor, din diferite motive, al\u0163ii \u00ee\u015fi sufoc\u0103 copiii cu reguli \u015fi regulamente.<\/p>\n<p>Programul de educa\u0163ie al p\u0103rin\u0163ilor pe baza metodei \u201eEDUCA\u0162I A\u015eA!\u201d a fost ini\u0163iat in anul 1998, fiind derulat de\u00a0Funda\u0163ia Copiii No\u015ftri\u00a0, prima organiza\u0163ie care a abordat \u00eentr-un mod unitar \u015fi sistemic tema educa\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor ca modalitate de sporire a bun\u0103st\u0103rii copilului \u00een familie, utiliz\u00e2nd aceast\u0103 metod\u0103.<\/p>\n<p>Cursul este \u201eun mod de informare educa\u0163ional\u0103 preventiv\u0103 \u015fi de sprijin acordat p\u0103rin\u0163ilor\u201d \u015fi a vizat urm\u0103toarele obiective cadru (obiective reg\u0103site \u00een \u201eSuportul de curs pentru speciali\u015fti care lucreaz\u0103 \u00een domeniul educa\u0163iei p\u0103rin\u0163ilor\u201d):<\/p>\n<ul>\n<li>realizarea unei bune rela\u0163ii \u00eentre p\u0103rinte \u015fi copil, deoarece aceasta este condi\u0163ia dezvolt\u0103rii s\u0103n\u0103toase \u015fi armonioase a copilului;<\/li>\n<li>prevenirea unor probleme grave de educa\u0163ie (prin aceasta put\u00e2nd spune c\u0103 prevenirea poate \u00eensemna chiar \u015fi consultarea unui specialist \u2013 psiholog \u2013 dac\u0103 este nevoie atunci c\u00e2nd rela\u0163ia p\u0103rinte-copil este compromis\u0103);<\/li>\n<li>prevenirea unor probleme \u00een comportamentul copilului \u015fi a spiralei negative pe care o determin\u0103 acestea (comportamentul negativ al copilului, reac\u0163ia negativ\u0103 a p\u0103rintelui, comportament \u015fi mai negativ al copilului \u2013 respingerea mai profund\u0103 a p\u0103rintelui etc.).<\/li>\n<\/ul>\n<p>Premisa cursului este: p\u0103rin\u0163ii sunt cei care influen\u0163eaz\u0103 comportamentul copiilor lor, copii ce se deosebesc mult \u00eentre ei. Unii au un temperament mai energic \u015fi necesit\u0103 mai mult\u0103 aten\u0163ie &#8211; copiii obraznici, al\u0163ii sunt lini\u015fti\u0163i \u015fi calmi &#8211; copiii u\u015for de crescut. Exist\u0103, de asemenea, diferen\u0163e \u00eentre situa\u0163iile p\u0103rin\u0163ilor care \u00ee\u015fi educ\u0103 copiii. Unii au diverse greut\u0103\u0163i (locuin\u0163a prea mic\u0103, probleme financiare, lipsa sprijinului unui partener, obliga\u0163ia de a avea grij\u0103 de al\u0163i membri ai familiei lor, probleme de s\u0103n\u0103tate, etc.), educa\u0163ia copilului\/copiilor deviniind o problem\u0103 dificil\u0103 \u00een astfel de cazuri. Abilit\u0103\u0163ile pe care le dob\u00e2ndesc cursan\u0163ii pot fi \u00eens\u0103 folosite \u015fi \u00een cazul unor condi\u0163ii dificile. Aceste abilit\u0103\u0163i se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii: abilit\u0103\u0163i pozitive- \u201eAprecierea \u015fi acordarea aten\u0163iei\u201d sau abilit\u0103\u0163i grupate sub denumirea \u201eStabilirea limitelor\u201d.<\/p>\n<p>Rolul p\u0103rin\u0163ilor este foarte important, ace\u015ftia put\u00e2nd influen\u0163a comportamentul copiilor lor astfel:<\/p>\n<ul>\n<li>reac\u0163ion\u00e2nd pozitiv la comportament pozitiv;<\/li>\n<li>fiind categoric ori de c\u00e2te ori copilul face un lucru care nu este acceptabil. P\u0103rin\u0163ii pot \u015fi s\u0103 interzic\u0103 un asemenea comportament, dar este o diferen\u0163\u0103 \u00eentre cazul \u00een care dvs. interzice\u0163i ceva copilului \u015fi cazul \u00een care copilul \u015fi-l interzice chiar el \u00eensu\u015fi.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Familia \u00eesi pune amprenta asupra comportamentului copilului prin condi\u0163iile\u00a0 economice \u015fi materiale, hran\u0103, locuin\u0163\u0103, influen\u0163e culturale, integrare social\u0103. Sunt \u015fi factori care contribuie la dezvoltarea unui comportament agresiv: violen\u0163a din familie, \u015ftiut fiind faptul c\u0103 violen\u0163a na\u015fte violen\u0163\u0103, climatul afectiv nefavorabil, lipsa de respect fa\u0163\u0103 de copii, ceea ce le creaz\u0103 un complex de inferioritate, nesupravegherea copiilor de c\u0103tre p\u0103rin\u0163i, copii abuza\u0163i de p\u0103rin\u0163i sau familiile dezorganizate.<\/p>\n<p>Cei \u201c7 ani de acas\u0103 \u201c au o mare influen\u0163\u0103 asupra modului de comportare \u015fi de rela\u0163ionare al copilului. Dac\u0103 \u00een familie nu exist\u0103 armonie \u015fi comunicare \u00eentre\u00a0 membrii, dac\u0103 domin\u0103 o atmosfer\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103, rela\u0163ii \u00eencordate, violen\u0163\u0103, copiii ajung s\u0103 aib\u0103 tulbur\u0103ri de comportament. Ace\u015ftia sufer\u0103 caren\u0163e afective \u015fi din cauza faptului c\u0103 stau mult timp singuri, p\u0103rin\u0163ii fiind ocupa\u0163i , iar c\u00e2nd vin acas\u0103 nu au timp sau r\u0103bdare s\u0103 stea de vorb\u0103 cu copiii. O form\u0103 de agresiune este deci \u015fi lipsa interesului fa\u0163\u0103 de copil. Al\u0103turi de caren\u0163a afectiv\u0103 este frecvent\u0103 \u015fi caren\u0163a educativ\u0103 care se manifest\u0103 \u00een medii defavorizate \u015fi care sunt surse de agresivitate.<\/p>\n<p>La polul opus, dar la fel de d\u0103un\u0103toare este \u015fi severitatea exagerat\u0103 \u015fi p\u0103rin\u0163ii supraprotectori. Din prima categorie fac parte p\u0103rin\u0163ii ce pretind de la copii mai mult dec\u00e2t sunt ace\u015ftia capabili, exigen\u0163\u0103 ce provoac\u0103 elevilor irascibilitate \u015fi agresivitate \u00een raport cu sarcinile \u015fcolare, deoarece\u00a0 acas\u0103, fiind \u0163inut din scurt, refuleaz\u0103 la \u015fcoal\u0103. Din a doua categorie fac parte p\u0103rin\u0163ii care manifest\u0103 o dragoste exagerat\u0103, sunt supraprotectori. Copilului i se permite s\u0103 fac\u0103 orice, astfel c\u0103 \u00een mediul \u015fcolar nu se poate adapta sarcinilor date,\u00a0 regulilor, disciplinei, autorit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>P\u0103rin\u0163ii sunt pentru copii adev\u0103rate\u00a0 modele de conduit\u0103, pe care ace\u015ftia le preiau prin imita\u0163ie \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are, ac\u0163ion\u00e2nd conform modelului oferit, c\u0103ci puterea exemplului e mare. Po\u0163i s\u0103-i oferi copilului un munte de norme de conduit, convingerea o va da tot modelul (copiii crescu\u0163i \u00een critici \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 condamne; copiii crescu\u0163i \u00een toleran\u0163\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 fie r\u0103bd\u0103tori).<\/p>\n<p>\u00cen programul \u201cEduca\u0163i a\u015fa!\u201d exist\u0103 printre altele \u015fi \u00eentrebarea: cum pot p\u0103rin\u0163ii influen\u0163a comportamentul copilului \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 nu aib\u0103 nici o problem\u0103? Nu este indicat s\u0103 se instituie un stil autoritar de educa\u0163ie. Copiii nu trebuie s\u0103 tremure pentru ca educa\u0163ia s\u0103 aib\u0103 efect. Este vorba de pre\u00eent\u00e2mpinarea simplelor \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale regulilor care ar putea cauza probleme de comportament \u015fi probleme de educa\u0163ie. Acest curs ofer\u0103 p\u0103rin\u0163ilor mai mult\u0103 siguran\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere in situatiile c\u00e2nd laud\u0103 sau recompenseaz\u0103 copilul pentru ce a f\u0103cut bun \u015fi c\u00e2nd \u00eei atrag aten\u0163ia c\u0103 face ceva inacceptabil. P\u0103rin\u0163ii care sunt siguri de sine \u015fi au o \u00eencredere mai mare \u00een ei, ofer\u0103 copiilor de asemenea mai mult\u0103 siguran\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere, acest lucru fiind util \u00een educarea copiilor.<\/p>\n<p>Cadrul teoretic al metodei \u201cEduca\u0163i a\u015fa!\u201d este conceput conform teoriei \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii sociale \u015fi se bazeaz\u0103 pe comportamentul \u00eenv\u0103\u0163at de copil, acesta dezvolt\u00e2ndu \u2013 \u0219i un \u00eentreg repertoriu de comportamente.\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 teorie de \u00eenv\u0103\u0163are porne\u015fte de la ideea c\u0103 fiecare copil simte nevoia de a i se acorda aten\u0163ie, respectiv aten\u0163ie individual\u0103. Aten\u0163ia acordat\u0103 \u00eent\u0103re\u015fte procesul de \u00eensu\u015fire a comportamentului pozitiv. A ignora \u00eenseamn\u0103 a nu acorda aten\u0163ie unui comprtament neadecvat \u015fi ca urmare acesta\u00a0 \u201cse stinge\u201d. Nu i se va acorda copilului aten\u0163ie (pozitiv\u0103) atunci c\u00e2nd el\u00a0 \u00eencearc\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia cu un comportament nepl\u0103cut.<\/p>\n<p>Folosirea materialelor auxiliare, aferente acestui curs, a filmelor (\u201cAprecierea \u015fi acordarea aten\u0163iei\u201d, \u201eStabilirea limitelor\u201d, \u201eIzolarea \u015fi pedepsirea\u201d), dar \u015fi a exerci\u0163iilor (\u201eCum s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m copiii\u201d, \u201eFierbinte-rece\u201d, Semaforul\u201d, \u201eCum s\u0103 spunem nu\u201d, \u201eExerci\u0163ii de izolare\u201d, \u201e\u201dCe a\u015f face eu?\u201d), conduce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea sau chiar modificarea comportamentului p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de copii.<\/p>\n<p>Fixarea comportamentului unui copil se realizeaz\u0103 acord\u00e2ndu-i acestuia aten\u0163ie pozitiv\u0103 (oferirea de recompense, laude) sau aten\u0163ie negativ\u0103 (manifestat\u0103 sub forma certurilor \u015fi a mustr\u0103rilor). \u00centotdeauna recompensele \u00eel stimuleaz\u0103 pe copil s\u0103 repete presta\u0163ia respectiv\u0103. Unii copii prefer\u0103 aten\u0163ia negativ\u0103 \u00een defavoarea indiferen\u0163ei p\u0103rin\u0163ilor. Comportamentul nedorit al copilului poate fi eliminat prin neacordarea de aten\u0163ie, \u00eens\u0103 acest fapt\u00a0 are efectul a\u015fteptat dac\u0103 acesta este combinat cu recompensarea comportamentului dorit. Un aspect de careorice p\u0103rinte trebuies\u0103 \u0163in\u0103 cont este c\u0103 toate comportamentele copiilor pot fi \u201c\u00een\u0103bu\u015fite\u201d dac\u0103 sunt ignorate, chiar \u015fi cele pozitive dorite. Cu alte cuvinte, dac\u0103 atunci c\u00e2nd copiii prezint\u0103 un comportament dorit \u015fi acceptat \u015fi nu sunt consecvent l\u0103uda\u0163i sau recompensa\u0163i exist\u0103 o mare \u015fans\u0103 ca acel comportament s\u0103 fie \u00een\u0103bu\u015fit \u015fi copilul s\u0103 adopte apoi un comportament negativ. Astfel, \u00eentr-o manier\u0103 sau alta el \u015ftie s\u0103 capteze aten\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor.<\/p>\n<p>Recompensele \u015fi pedepsele sunt procedee pe care p\u0103rin\u0163ii le adopt\u0103 des \u00een educa\u0163ia copiilor. Problema este c\u0103 foarte mul\u0163i dintre ace\u015ftia nu folosesc aceste procedee sistematic sau consecvent sau pun prea mare accent pe influen\u0163a comportamentului negativ. Sunt p\u0103rin\u0163i care adopt\u0103 astfel de procedee \u00eentr-un moment nepotrivit, ignor\u0103 comportamentul dorit sau recompenseaz\u0103 comportamentul nedorit cu un z\u00e2mbet. Dac\u0103 se pune accentul pe comportamentul negativ, atunci pot ap\u0103rea urm\u0103ri ca:<\/p>\n<ul>\n<li>efectul tratamentului pedagogic las\u0103 de dorit (recompensarea \u015fi l\u0103udarea comportamentului dorit \/acceptabil are un efect mai bun dec\u00e2t criticarea \u015fi pedepsirea comportamentului nedorit\/ inadmisibil);<\/li>\n<li>imaginea fa\u0163\u0103 de sine a copilului este influen\u0163at\u0103 negativ.<\/li>\n<\/ul>\n<p><em><strong>Exemplu<\/strong>:<\/em><br \/>\n<em>\u201cTata nu vrea s\u0103 \u00eel lase pe Andrei (doi ani) s\u0103 se joace cu acvariul cu pe\u015fti pentru c\u0103 este periculos. Copilul insist\u0103. Mama, \u201cbun\u0103\u201d, \u00een loc s\u0103 fie ferm\u0103 \u015fi pe aceea\u015fi pozi\u0163ie cu tat\u0103l, \u00eel las\u0103 pe copil, ba mai \u015fi pledeaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 so\u0163 ca s\u0103 cedeze. Prima gre\u015feal\u0103. So\u0163ul cedeaz\u0103. Alt\u0103\u00a0 gre\u015feal\u0103. Peste c\u00e2teva zile, Andrei trebuie s\u0103 ias\u0103 cu tata \u00een ora\u015f, cu ma\u015fina. Tata \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel a\u015feze \u00een scaun \u015fi s\u0103.i lege centura. Andrei nu vrea. Tat\u0103l insist\u0103, iar copilul \u00eencepe s\u0103 pl\u00e2ng\u0103. Acesta, fiind \u00een \u00eent\u00e2rziere \u015fi neput\u00e2nd s\u0103 \u00eel lase pe Andrei singur \u00een cas\u0103, \u00eel leag\u0103 \u00een sc\u0103unel cu for\u0163a, \u00eei explic\u0103 c\u0103 altfel nu se poate, \u201cnu ar pleca ma\u015fina\u201d \u015fi conduce atent \u201ccu un ochi la copilul\u201d care se foie\u015fte \u00een scaun \u015fi url\u0103 pentru c\u0103 nu suport\u0103 ca tat\u0103l s\u0103-i impun\u0103 ceva, iar mama nu e prin preajm\u0103 s\u0103 \u00eel \u201csus\u0163in\u0103.\u201d Dup\u0103 ce conduce \u00een stres tata ajunge la destina\u0163ie, unde \u00eel a\u015fteapt\u0103 mama care, f\u0103r\u0103 nici un alt comentariu, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eentrebe ce s a \u00eent\u00e2mplat, \u00eel ia pe micu\u0163 \u00een bra\u0163e \u015fi \u00eencepe s\u0103 \u00eel aline. Dup\u0103 gre\u015feala din ajun, c\u00e2nd a subestimat autoritatea tat\u0103lui, acum ar fi avut o bun\u0103 ocazie s\u0103 repare ceva, dar, \u00een loc s\u0103-i spun\u0103, \u201c\u00eemi pare r\u0103u c\u0103 ai pl\u00e2ns, dar tata a avut dreptate. Chiar dac\u0103 nu-\u0163i place, \u00een ma\u015fin\u0103 toat\u0103 lumea poart\u0103 centura de siguran\u0163\u0103, altfel ma\u015fina nu porne\u015fte. Data viitoare, dac\u0103 refuzi \u015fi faci scandal, r\u0103m\u00e2i acas\u0103. Prefer\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103-l aline, de parc\u0103 tata ar fi vinovat. Mama a comis a doua gre\u015feal\u0103. Andrei \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 pl\u00e2nsul o face pe mam\u0103 s\u0103 cedeze, iar mama \u00een face pe tata s\u0103 cedeze \u015fi a\u015fa se pune \u00een mi\u015fcare lan\u0163ul sl\u0103biciunilor.\u201d<\/em><\/p>\n<p>Acest exemplu \u00eent\u0103re\u015fte cele expuse anterior. Dac\u0103 tratezi pedepsele \u015fi recompensele cu inconsecven\u0163\u0103 \u015fi \u00een mod contradictoriu, atunci toate acestea vor duce la confuzia sau \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea copilului \u015fi bine\u00een\u0163eles la nein\u0163elegerea regulilor \u015fi limitelor.<\/p>\n<p>Vizion\u00e2nd filmule\u0163ul \u201cAprecierea \u015fi acordarea aten\u0163iei\u201d, desprindem urm\u0103toarea idee: acordarea aten\u0163iei este extrem de important\u0103. Proced\u00e2nd astfel atunci c\u00e2nd copilul se comport\u0103 bine, stimul\u0103m repetarea mai des a acestui comportament (exemple: l\u0103ud\u00e2ndu-l, m\u00e2ng\u00e2indu-l pe cap, f\u0103c\u00e2ndu-i cu ochiul, ar\u0103t\u00e2ndu-i interes sau b\u0103t\u00e2ndu-l pe um\u0103r). Unii p\u0103rin\u0163ii le acord\u0103 aten\u0163ie copiilor \u2013 f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea &#8211; chiar atunci c\u00e2nd ace\u015ftia manifest\u0103 un comportament inacceptabil. Dac\u0103 le \u0163inem predici sau dac\u0103 \u00eencepem o discu\u0163ie despre acel comportament (\u201c\u0163i-am spus de at\u00e2tea ori s\u0103\u2026\u201d) \u00eenseamn\u0103 c\u0103 le acord\u0103m aten\u0163ie negativ\u0103. Astfel copilul va ajunge s\u0103 repete \u015fi mai des acel comportament nedorit.<\/p>\n<p>Din exerci\u0163iul \u201efierbinte- rece\u201d trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m c\u0103 \u201c\u00eendrumarea pozitiv\u0103\u201d este mai pl\u0103cut\u0103 \u015fi c\u0103 te ajut\u0103 s\u0103 \u00ee\u0163i atingi mai repede scopul dec\u00e2t \u201c\u00eendrumarea negativ\u0103\u201d. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi \u00een rela\u0163ia p\u0103rinte \u2013 copil. L\u0103ud\u00e2ndu-l \u015fi acord\u00e2ndu-i aten\u0163ie copilului ave\u0163i mai mult succes dec\u00e2t cert\u00e2ndu-l \u015fi pedepsindu-l. \u00cendrum\u00e2ndu-l \u00een mod pozitiv, copilul cap\u0103t\u0103 o mai mare \u00eencredere \u00een sine. Dac\u0103 \u00eel \u00eendruma\u0163i \u00een mod negativ, \u00eencrederea lui \u00een sine se diminueaz\u0103. Exist\u0103 mai multe modalit\u0103\u0163i eficiente de a reac\u0163iona atunci c\u00e2nd copiii nu\u00a0 ascult\u0103 (modalit\u0103\u0163i de stabilire a limitelor). Una dintre acestea este ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 spun\u0103 \u201cnu\u201d sau s\u0103 stabileasc\u0103 interdic\u0163ii. Important este s\u0103 fie consecven\u0163i.<\/p>\n<p>Majoritatea p\u0103rin\u0163ilor consider\u0103 c\u0103 acest lucru este prea dificil (\u201cNu merge \u00een cazul copilului meu, doar am \u00eencercat de at\u00e2tea ori\u201d). Foarte important\u0103 este, de asemenea, maniera\u00a0 \u00een care ace\u015ftia reac\u0163ioneaz\u0103. O alt\u0103 modalitate de a reac\u0163iona la un comportament inacceptabil este ignorarea. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, de fapt, c\u0103 p\u0103rintele nu reac\u0163ioneaz\u0103 la purtarea copilului (prive\u015fte \u00een alt\u0103 parte, nu.\u015fi \u00eentrerupe\u0163i activitatea, iese din camer\u0103, \u201enu- aude\u201d sau \u201ecopilul devine invizibil\u201d). Ignorarea nu va da roade dac\u0103 p\u0103rintele r\u0103spl\u0103te\u015fte copilul \u00een vreun fel anume (dac\u0103 ignor\u0103 faptul c\u0103 se uit\u0103 la televizor, aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el se va uita mai pu\u0163in: dimpotriv\u0103), \u00eens\u0103 trebuie evitat\u0103 ignorarea comportamentelor periculoase.<\/p>\n<p>O alt\u0103 form\u0103 de pedeaps\u0103 este confiscarea unui lucru care \u00eei place copilului (acesta joac\u0103 fotbal \u00een camer\u0103, iar mama \u00eei ia mingea dup\u0103 ce l-a avertizat de c\u00e2teva ori). \u00cen cazul acestei forme de pedeaps\u0103 este important:<\/p>\n<ul>\n<li>s\u0103 o aplica\u0163i imediat dupa ce a\u0163i constatat fapta;<\/li>\n<li>pedeapsa s\u0103 se potriveasc\u0103 cu fapta;<\/li>\n<li>s\u0103 fi\u0163i consecvent: face\u0163i ce spune\u0163i: spune\u0163i ce face\u0163i.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de multe ori ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 \u00eent\u00e2mpine destule probleme\u00a0 \u00een rela\u0163ia cu copiii lor. De\u015fi l-au avertizat de at\u00e2tea ori, i-au interzis sau l-au pedepsit, totu\u015fi copilul continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru pe care \u015ftie c\u0103 nu are voie s\u0103-l fac\u0103. \u00cen asemenea cazuri intervine izolarea, \u00eenlocuirea pedepselor corporale cu &#8222;izolarea&#8221; sau &#8222;confiscarea unui lucru care place copilului&#8221;, fiind de multe ori o solu\u0163ie benefic\u0103 \u00een schimbarea unor comportamente ale acestuia.<\/p>\n<p>\u00cent\u0103resc afirma\u0163ia c\u0103 un copil \u00eenva\u0163\u0103 mai mult din recompense dec\u00e2t din pedepse.\u00a0 Modalit\u0103\u0163ile de evitare a pedepsei prin schimbarea situa\u0163iei sau prin aprecierea \u015fi r\u0103spl\u0103tirea comportamentului dorit, de exemplu: \u00eenchiderea cutiei cu dulciuri, fixarea num\u0103rul de programe TV care pot fi vizionate, conduc la \u00eenl\u0103turarea unui comportament inacceptabil al copilului.<\/p>\n<p>O modalitate eficient\u0103 de a acorda aten\u0163ie lucrurilor bune pe care le fac copiii este s\u0103 li se promit\u0103 o recompens\u0103, \u00eens\u0103 \u00een acest curs, c\u00e2nd folosim cuv\u00e2ntul &#8222;recompens\u0103&#8221;, ne referim la toate acele lucruri care \u00eei fac pl\u0103cere copilului (exemple: s\u0103 mearg\u0103 la culcare cu o jum\u0103tate de or\u0103 mai t\u00e2rziu, s\u0103 i se permit\u0103 s\u0103 vizioneze un anume program la televizor, s\u0103 se joace cu p\u0103rin\u0163ii, s\u0103 se plimbe cu bicicleta, s\u0103 pescuiasc\u0103, s\u0103 le citeasc\u0103 ceva p\u0103rin\u0163ilor, bun\u0103t\u0103\u0163i, fructe, (mici) cadouri \u015fi eventual bani de buzunar).<\/p>\n<p>Consider c\u0103 metoda propus\u0103 de acest curs \u201ede\u0163ine\u201d destule modalit\u0103\u0163i de educare a copiilor cu probleme de comportament cu scopul evit\u0103rii educa\u0163iei violente\u00a0 \u015fi a traumelor psihice \u00een r\u00e2ndul acestora.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie:<\/strong><\/em><br \/>\n\u2022 Suportul de curs;<br \/>\n\u2022 Petrea, Irina, \u201c\u015ei tu po\u0163i fi Supernnany\u201d, Editura Trei, 2007, Bucure\u015fti, p.132-132.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Aduc\u00e2ndu-\u015fi copiii la \u015fcoal\u0103, unii p\u0103rin\u0163i uit\u0103 de importan\u0163a implic\u0103rii lor \u00een educa\u0163ia acestora plas\u00e2nd cu non\u015falan\u0163\u0103 responsabilitatea cadrelor didactice. Prin\u015fi \u00een zbuciumul zilnic, preocupa\u0163i de asigurarea nevoilor materiale, p\u0103rin\u0163ii abandoneaz\u0103 educa\u0163ia \u015fi formarea copiilor, rezum\u00e2ndu-se doar la cele c\u00e2teva &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/evitarea-educatiei-violente-si-a-traumelor-psihice-metoda-educati-asa\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[778],"tags":[785],"class_list":["post-7710","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-metode-didactice","tag-titiana-ionita"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7710","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7710"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7710\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7792,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7710\/revisions\/7792"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7710"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7710"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7710"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}