Trecerea de la tradi\u0163ie la inova\u0163ie, personalizarea actului educational prin diversificarea metodelor interactive, adaptarea curriculumului \u015fcolii la mediul socio-cultural, aplicarea teoriei inteligen\u0163elor multiple pentru a diversifica abilit\u0103\u0163ile specifice de a interac\u0163iona eficient cu lumea constituie puncte de reper \u00een abordarea diferen\u0163iat\u0103 a con\u0163inutului \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00een cunoa\u015fterea elevilor \u015fi a disponibilit\u0103\u0163ilor acestora pentru \u00eenv\u0103\u0163are.\u00a0<\/p>\n
Demersul managerial trebuie s\u0103 aib\u0103 ca finalitate corelarea resurselor materiale, financiare \u015fi umane \u00een structuri organiza\u0163ionale optime pentru formarea cu costuri minime a unor tineri responsabili, autonomi \u015fi creativi, dota\u0163i cu scheme opera\u0163ionale flexibile \u015fi cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103, pentru a face fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor impuse de via\u0163\u0103.<\/p>\n
Deosebit\u00a0 de\u00a0 importante\u00a0 \u00een managementul\u00a0 educa\u0163ional\u00a0 de\u00a0 modelare\u00a0 a\u00a0 destinului\u00a0 tinerilor\u00a0 sunt\u00a0 rolurile de baz\u0103 ale cadrului\u00a0 didactic:\u00a0 planificare,\u00a0 organizare,\u00a0 comunicare,\u00a0 conducere,\u00a0 coordonare, \u00eendrumare,\u00a0 motivare,\u00a0 consiliere,\u00a0 control\u00a0 \u015fi\u00a0 evaluare.<\/p>\n
Proiectul de formare a fiin\u0163ei umane, promovat de reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc, vizeaz\u0103 trei aspecte: individual (\u00eemplinirea voca\u0163ional\u0103 prin cultur\u0103), interindividual (echilibru moral-rela\u0163ional) \u015fi social (afirmarea prin competen\u0163\u0103 profesional\u0103).<\/p>\n
Problematica tinerei genera\u0163ii are tulbur\u0103toare semnifica\u0163ii \u00een devenirea poporului rom\u00e2n, cu tradi\u0163ii milenare \u015fi o bogat\u0103 zestre ereditar\u0103, pentru a preveni \u201e\u015focul viitorului\u201d\u00a0 \u00een condi\u0163iile dezvolt\u0103rii exponen\u0163iale a \u015ftiin\u0163ei, a schimb\u0103rii modului de ac\u0163iune uman\u0103 \u015fi a integr\u0103rii economiilor na\u0163ionale la scar\u0103 mondial\u0103.<\/p>\n
Dasc\u0103lii cu voca\u0163ie profesional\u0103, preocupa\u0163i de propria preg\u0103tire psihopedagogic\u0103 \u015fi de specialitate, se pot adapta u\u015for la noile cerin\u0163e prin realizarea unor lec\u0163ii atractive, sus\u0163inute de un material didactic adecvat, extinderea strategiilor activ-participative, centrate pe metodologia opera\u0163ionaliz\u0103rii obiectivelor \u015fi pe criterii de performan\u0163\u0103, armonizarea tehnicilor de evaluare predictiv\u0103, formativ\u0103 \u015fi sumativ\u0103, tratarea interdisciplinar\u0103 \u015fi transferul cuno\u015ftin\u0163elor \u00eentr-un cadru motiva\u0163ional cu deschidere c\u0103tre via\u0163\u0103.<\/p>\n
Demersul managerial trebuie s\u0103 aib\u0103 ca finalitate corelarea resurselor materiale, financiare \u015fi umane \u00een structuri organiza\u0163ionale optime pentru formarea cu costuri minime a unor tineri responsabili, autonomi \u015fi creativi, dota\u0163i cu scheme opera\u0163ionale flexibile \u015fi cuno\u015ftin\u0163e de baz\u0103, pentru a face fa\u0163\u0103 situa\u0163iilor impuse de via\u0163\u0103.<\/p>\n
\u00cen scenariile didactice,\u00a0 dasc\u0103lii veritabili se bazeaz\u0103 pe principii didactice\u00a0 eficiente \u00een procesul educa\u0163ional: \u00eensu\u015firea con\u015ftient\u0103 \u015fi activ\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, intui\u0163ia, \u00eembinarea teoriei cu aplica\u0163iile practice, \u00eensu\u015firea temeinic\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor, priceperilor \u015fi deprinderilor, sistematizarea \u015fi continuitatea, tratarea individual\u0103 a elevilor). Indiferent de disciplina predat\u0103, o lec\u0163ie activ\u0103 se sprijin\u0103 pe metode \u015fi procedee active care s\u0103 insufle elevilor motiva\u0163ia de a dob\u00e2ndi cuno\u015ftin\u0163e noi, pe c\u00e2t posibil printr-un studiu activ, intensiv.<\/p>\n
Profesorul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 mecanismele \u015fi finalit\u0103\u0163ile \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pentru a regiza\u00a0 lec\u0163ii atractive, de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103. Trebuie s\u0103 corecteze\u00a0 eventualele disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i care apar \u00een demersul didactic printr-o permanent\u0103 conexiune invers\u0103.<\/p>\n
Originalitatea sa \u00een optimizarea actului educa\u0163ional se manifest\u0103 \u00een alegerea con\u0163inutului cerut de programa \u015fcolar\u0103, a metodelor de predare activ-participative, centrate pe elev, a mijloacelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt eficiente realiz\u0103rii obiectivelor propuse, dar \u015fi a rela\u0163iilor stabilite cu elevii \u00eentr-un cadru motiva\u0163ional interactiv, de tr\u0103iri cognitive intense, bazate pe fluxuri informative bidirec\u0163ionale \u00eentre educator \u015fi educat.<\/p>\n
Se remarc\u0103 eficien\u0163a metodelor activ-participative, de implicare total\u0103 a elevului \u00een actul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Nu trebuie neglijat\u0103 nici evaluarea, ca \u00eenl\u0103n\u0163uire de opera\u0163ii de m\u0103surare, apreciere \u015fi decizie, esen\u0163iale pentru determinarea progreselor la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, conducerea procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi perfec\u0163ionarea lui continu\u0103. De asemenea, conexiunea invers\u0103 (feedback) este o component\u0103 opera\u0163ional\u0103 important\u0103 care asigur\u0103 controlul de retur (retroac\u0163iune). Evaluarea trebuie s\u0103 reprezinte nu numai o cuantificare formal\u0103 a progresului \u015fcolar, ci \u015fi un etalon de reflec\u0163ie asupra calit\u0103\u0163ii procesului educa\u0163ional, un feedback pentru fiecare dasc\u0103l de a-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i modul de predare.<\/p>\n
Elevul, la r\u00e2ndul s\u0103u, trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 accepte evaluarea, s\u0103 fie corect informat asupra progresului \u015fcolar, s\u0103 fie pus \u00een situa\u0163ii de competi\u0163ie pentru a-\u015fi cunoa\u015fte nivelul de preg\u0103tire. Scopul urm\u0103rit este ca elevul s\u0103 devin\u0103 un partener activ al scenariilor regizate de c\u0103tre profesor, s\u0103 participe la propria educare \u015fi preg\u0103tire pentru integrarea \u00een societate.<\/p>\n
Deplasarea accentului de pe latura informativ\u0103 a evalu\u0103rii pe cea formativ\u0103, constituirea b\u0103ncilor de itemi la nivel na\u0163ional, promovarea unor criterii obiective de performan\u0163\u0103 corelate cu oferta educa\u0163ional\u0103 reprezint\u0103 teme de reflec\u0163ie pentru factorii decizionali.<\/p>\n
\u00centr-un cadru motiva\u0163ional adecvat, bacalaureatul constituie momentul adev\u0103rului pentru evaluarea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u015fcolare, a managementului educa\u0163ional \u015fi a responsabilit\u0103\u0163ii fa\u0163\u0103 de destinul tinerei genera\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen perspectiv\u0103, comunit\u0103\u0163ile locale vor avea un rol important \u00een stabilirea curriculum-ului op\u0163ional \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163ile economice, direc\u0163iile de dezvoltare \u015fi aspira\u0163iile pe termen mediu \u015fi lung al devenirii umane.<\/p>\n
Natura complex\u0103 a procesului de evaluare se manifest\u0103 la nivel opera\u0163ional, dar \u015fi \u00een c\u00e2mpul semantic\u00a0 al termenului se poate analiza ca bilan\u0163 cantitativ sau ca judecat\u0103 calitativ\u0103.<\/p>\n
Cuv\u00e2ntul \u201edeontologie\u201d a fost introdus de J. Bertham \u00een lucrarea sa \u201eDeontologia sau \u015ftiin\u0163a moralei\u201d (1834) pentru a face distinc\u0163ia dintre ceea ce exist\u0103 \u015fi ceea ce trebuie respectat. Evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a deontologiei a c\u0103p\u0103tat noi semnifica\u0163ii pe m\u0103sura exercit\u0103rii profesiunilor \u015fi a diversific\u0103rii activit\u0103\u0163ilor umane. \u00cen particular, deontologia evalu\u0103rii se raporteaz\u0103 la un set de valori morale cu rol esen\u0163ial \u00een procesele educa\u0163ionale.<\/p>\n
\u00cen\u00a0 contextul cre\u015fterii calit\u0103\u0163ii actului educa\u0163ional, deontologia\u00a0 procesului de\u00a0 evaluare se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie profund\u0103 cu codul deontologic al profesiei de educator. Obiectivitatea evalu\u0103rii presupune ca educatorul s\u0103 se deta\u015feze de abord\u0103rile sau interpret\u0103rile personale pentru a nu distorsiona procesul de m\u0103surare\u00a0 a rezultatelor ob\u0163inute de elevi.<\/p>\n
Erorile subiective de evaluare pot ap\u0103rea prin efect halo, stereotipii, efect de contrast, efect de proximitate, ecua\u0163ia personal\u0103 a evaluatorului \u015fi efectul de similaritate, tendin\u0163a plas\u0103rii centrale a rezultatelor evalu\u0103rii \u015fi a restr\u00e2ngerii de rang.\u00a0 De aceea, se impune abordarea responsabil\u0103 a ac\u0163iunii de \u201eevaluare a corectitudinii evalu\u0103rii\u201d (metaevaluare) \u2013 punerea procesului de evaluare sub semnul deontologiei prin introducerea unor parametri m\u0103surabili.<\/p>\n
Subscriu la afirma\u0163ia lui Kant:\u00a0 \u201cOmul nu poate ajunge om dec\u00e2t prin educa\u0163ie\u201d. Aceast\u0103\u00a0 nobil\u0103\u00a0 activitate\u00a0 \u00eencepe\u00a0 \u00een\u00a0 famile,\u00a0 se\u00a0 dezvolt\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 \u015fcoal\u0103\u00a0 \u015fi\u00a0 se finalizeaz\u0103 \u00een\u00a0 mediul\u00a0 socio-cultural\u00a0 \u00een\u00a0 care tr\u0103ie\u015fte\u00a0 fiin\u0163a\u00a0 uman\u0103.<\/p>\n
\u00centr-o exprimare sugestiv\u0103, pe traiectoria evolutiv\u0103 a cunoa\u0219terii \u0219i a form\u0103rii profesionale, elevul \u00ee\u0219i \u00eempline\u0219te destinul\u00a0 prin pa\u0219i m\u0103run\u021bi spre necunoscut, care trebuie dirija\u021bi responsabil spre\u00a0 un ideal de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi, cadre didactice, autorit\u0103\u021bi locale \u0219i al\u021bi factori importan\u021bi din via\u021ba sa.<\/p>\n
Modernizarea proceselor educa\u021bionale presupune responsabilitate pentru destinul tinerilor \u0219i adaptarea factorilor implica\u021bi la metode \u0219i strategii eficiente \u00een proiectare \u0219i derularea unor scenarii didactice interactive centrate pe elev.<\/p>\n
O nou\u0103 viziune \u00een psihologie a fost adus\u0103 de teoria inteligen\u0163elor multiple, publicat\u0103 pentru\u00a0 prima oar\u0103 \u00een 1983, \u00een lucrarea \u201cFrames of Mind:The Theory of Multiple Intelligences\u201d, de\u00a0 c\u0103tre Horward Gardner, profesor de teoria cunoa\u015fterii, educa\u0163ie \u015fi psihologie la Universitatea Harvard \u015fi de neurologie la Facultatea de Medicin\u0103 din Massachussetts, SUA.<\/p>\n
Semnifica\u0163ia acestei teorii este extinderea conceptului de inteligen\u0163\u0103 tradi\u0163ional\u0103 din sfera logico-matematic\u0103 \u015fi verbal-lingvistic\u0103 spre alte disponibilit\u0103\u0163i ale omului de interac\u0163ionare cu lumea.<\/p>\n
Dup\u0103 Gardner, inteligen\u0163a reprezint\u0103 \u201eabilitatea omului de a-\u015fi rezolva problemele \u00een via\u0163\u0103 sau de a crea produse care sunt valorizate \u00een unul sau mai multe contexte culturale\u201d.<\/p><\/blockquote>\n
Mai\u00a0 t\u00e2rziu, revenind asupra conceptului, afirm\u0103 c\u0103 inteligen\u0163a este un \u201cpoten\u0163ial bio-psihologic de a prelucra informa\u0163ia, care poate fi activat pentru rezolvarea de probleme \u015fi crearea de produse\u00a0 pre\u0163uite de cel pu\u0163in o cultur\u0103<\/em>\u201d.\u00a0\u00a0 El critic\u0103 modelul unilateral \u00een care a fost definit\u0103, recunoscut\u0103 \u015fi valorizat\u0103 inteligen\u0163a uman\u0103, oferind un model alternativ, cu implica\u0163ii deosebite \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Viziunea\u00a0 sa este rezultatul unor cercet\u0103ri laborioase asupra profilelor cognitive ale copiilor supradota\u0163i, auti\u015fti, \u201csavan\u0163i idio\u0163i\u201d, oameni cu dificult\u0103\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, a persoanelor care apar\u0163in la diverse culturi.
\nTeoria inteligen\u0163elor multiple nu schimb\u0103 ceea ce avem de predat, ne ajut\u0103 doar s\u0103 ne adapt\u0103m\u00a0 modul \u00een care lucr\u0103m cu elevii, s\u0103 \u00een\u0163elegem faptul c\u0103 elevii pot fi de\u015ftep\u0163i \u00een diferite moduri \u015fi ne instrumenteaz\u0103 \u00een a-i ajuta s\u0103 evolueze pe traiectorii specifice.
\n\u00cen acest context, misiunea profesorului este de a dezvolta strategii de predare care s\u0103 permit\u0103 elevilor s\u0103 \u00ee\u015fi exprime modalit\u0103\u0163ile multiple de a \u00een\u0163elege \u015fi de a valoriza propria lor unicitate. Scopul este ca fiecare elev s\u0103 se dezvolte la maximum de capacitate \u00een conformitate cu poten\u0163ialul propriu.<\/p>\nTeoria lui Gardner porne\u015fte de la ideea existen\u0163ei unor inteligen\u0163e diferite \u015fi autonome ce conduc la modalit\u0103\u0163i diverse de cunoa\u015ftere, \u00een\u0163elegere \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are. Se consider\u0103 c\u0103 oamenii posed\u0103 nou\u0103 tipuri de inteligen\u0163e, \u015fi anume:
\n1. Inteligen\u0163a verbal-lingvistic\u0103 sau inteligen\u0163a cuvintelor (capacitatea de a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic; se manifest\u0103 cu prec\u0103dere la jurnali\u015fti, scriitori, avoca\u0163i, profesori).
\n2. Inteligen\u0163a logico-matematic\u0103 sau inteligen\u0163a numerelor \u015fi a ra\u0163iunii (capacitatea de a opera cu modele, categorii, rela\u0163ii, de a grupa, ordona \u015fi interpreta date;\u00a0 este \u00eent\u00e2lnit\u0103 la matematicieni, contabili, programatori, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103).kkk
\n3. Inteligen\u0163a spa\u0163ial-vizual\u0103\u00a0 sau inteligen\u0163a imaginilor, desenului\u00a0 \u015fi\u00a0 a\u00a0 picturii (capacitatea de\u00a0 a rezolva\u00a0 probleme\u00a0 \u015fi\u00a0 de\u00a0 a\u00a0 dezvolta\u00a0 produse\u00a0 cu ajutorul\u00a0 reprezent\u0103rilor spa\u0163iale\u00a0 \u015fi\u00a0 al imaginii;\u00a0 este \u00eent\u00e2lnit\u0103 la arhitec\u0163i, pictori, graficieni, sculptori , cartografi, proiectan\u0163i).
\n4. Inteligen\u0163a muzical-ritmic\u0103\u00a0 sau\u00a0 inteligen\u0163a\u00a0 tonului,\u00a0 ritmului\u00a0 \u015fi\u00a0 a\u00a0 timbrului (capacitatea\u00a0 de\u00a0 a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului \u015fi melodiei; se manifest\u0103\u00a0 la muzicieni, compozitori, poe\u0163i, piani\u015fti).
\n5. Inteligen\u0163a\u00a0 corporal-kinestezic\u0103\u00a0\u00a0 sau\u00a0 inteligen\u0163a\u00a0 \u00eentregului\u00a0 corp (capacitatea\u00a0 de\u00a0 a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse\u00a0 cu ajutorul mi\u015fc\u0103rii; este\u00a0 \u00eent\u00e2lnit\u0103\u00a0 la\u00a0 sportivi,\u00a0 dansatori,\u00a0 actori, chirurgi).
\n6. Inteligen\u0163a naturalist\u0103 sau inteligen\u0163a tiparelor, regularit\u0103\u0163ilor \u015fi a comportamentelor (capacitatea de a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse cu ajutorul clasific\u0103rilor \u015fi reprezent\u0103rilor din mediul \u00eenconjur\u0103tor; se manifest\u0103 la fermieri, biologi, ecologi, astronomi).
\n7. Inteligen\u0163a interpersonal\u0103 sau inteligen\u0163a interac\u0163iulor sociale (capacitatea de a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse prin cunoa\u015fterea \u015fi interac\u0163iunea cu ceilal\u0163i; este \u00eent\u00e2lnit\u0103 la profesori, directori, politicieni, lideri).
\n8. Inteligen\u0163a intrapersonal\u0103 sau inteligen\u0163a autocunoa\u015fterii (capacitatea de a rezolva probleme \u015fi de a dezvolta produse prin cunoa\u015fterea de sine; se manifest\u0103 la teologi, \u00eentreprinz\u0103tori, scriitori).
\n9. Inteligen\u0163a existen\u0163ial\u0103 \u2013 Gardner e convins c\u0103 reprezint\u0103\u00a0 o modalitate de cunoa\u015ftere, dar nu a stabilit localizarea pe creier. De aceea, vorbe\u015fte despre aceasta ca despre o jum\u0103tate de inteligen\u0163\u0103.\u00a0 Se manifest\u0103 la filosofi, anali\u015fti etc.<\/p>\n\u00cen \u201cFrames of Mind\u201d, H. Gardner afirm\u0103:
\n* \u201cExist\u0103 o inteligen\u0163\u0103 \u00een sunet \u015fi una \u00een mi\u015fcare, \u00een culoare \u015fi \u00een rela\u0163ia uman\u0103\u201d.
\n* \u201cMuzica este o corporalizare a inteligen\u0163ei care este \u00een sunet\u201d.
\n* \u201cPoetul este o persoan\u0103 care nu uit\u0103 niciodat\u0103 anumite impresii despre care scrie\u201d.
\n* \u201cExist\u0103 limbaje, altele dec\u00e2t cuvintele, simbolurile, limbajele naturii. Exist\u0103 limbajul corpului\u201d.
\n* \u201cInteligen\u0163a social\u0103, dezvoltat\u0103 la \u00eenceput s\u0103 rezolve probleme de natur\u0103 interpersonal\u0103, \u00een timp \u015fi-a g\u0103sit expresia \u00een crearea institu\u0163iilor sociale\u201d.<\/p><\/blockquote>\nDin punct de vedere biologic, inteligen\u0163ele sunt independente \u00een func\u0163ie de zonele corticale care le\u00a0 guverneaz\u0103. La nivel individual, ele apar \u00een combina\u0163ii, fiecare individ fiind de fapt\u00a0 \u201co colec\u0163ie de\u00a0 inteligen\u0163e\u201d. \u015ei pentru c\u0103 indivizii au profiluri de inteligen\u0163\u0103 diferite, \u015fcoala trebuie s\u0103 asigure o\u00a0 educa\u0163ie care s\u0103 maximalizeze poten\u0163ialul intelectual al fiec\u0103ruia.<\/p>\n
Un element esen\u0163ial \u00een aplicarea\u00a0 teoriei inteligen\u0163elor multiple la clas\u0103 este cunoa\u015fterea profilului de inteligen\u0163\u0103 a elevilor. Aflarea\u00a0 punctelor \u201ctari\u201d \u015fi\u00a0 \u201cslabe\u201d este esen\u0163ial\u0103 pentru stabilirea strategiilor de diferen\u0163iere \u015fi individualizare.<\/p>\n
De\u015fi nu exist\u0103 o re\u0163et\u0103 general valabil\u0103, cadrele didactice care doresc s\u0103 predea \u00een spiritul teoriei\u00a0 inteligen\u0163elor multiple, pot s\u0103 urmeze succesiunea urm\u0103toare de pa\u015fi:<\/p>\n
\n
- determinarea profilului dominant de inteligen\u0163\u0103 prin identificarea abilit\u0103\u0163ilor fiec\u0103rui elev;<\/li>\n
- familiarizarea elevilor cu teoria inteligen\u0163elor multiple;<\/li>\n
- con\u015ftientizarea de c\u0103tre elevi a combina\u0163iei de inteligen\u0163e multiple;<\/li>\n
- motivarea elevilor pentru a-\u015fi dezvolta inteligen\u0163ele multiple;<\/li>\n
- asigurarea de c\u0103tre profesor a unui cadru adecvat pentru manifestarea inteligen\u0163elor multiple.<\/li>\n<\/ul>\n
Aplicarea \u00een unit\u0103\u0163ile \u015fcolare a teoriei inteligen\u0163elor multiple se poate face prin strategii interactive eficiente de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare: portofolii, proiecte, h\u0103r\u0163i conceptuale, interviuri, studiu de caz etc.<\/p>\n
Este important ca profesorul s\u0103-\u015fi adapteze stilul de predare la stilul de \u00eenv\u0103\u0163are al elevilor pentru realizarea cu succes a competen\u0163elor educa\u0163ionale.<\/p>\n
De remarcat c\u0103 teoria inteligen\u0163elor multiple se preteaz\u0103 la aplicarea opera\u0163ional\u0103 a taxonomiei lui Bloom. Un scenariu didactic care stimuleaz\u0103 punctele forte ale elevilor \u015fi evit\u0103 pe cele slabe va conduce la atingerea dezideratelor \u00eentr-un mod pl\u0103cut \u015fi u\u015for.
\nDasc\u0103lii cu voca\u0163ie profesional\u0103\u00a0 promoveaz\u0103 strategii didactice care permit elevilor s\u0103\u00a0 pun\u0103 \u00een valoare, prin cuv\u00e2nt scris sau oral, dar \u015fi prin muzic\u0103, desen sau mi\u015fcare, disponibilit\u0103\u0163ile multiple de a \u00een\u0163elege \u015fi de a valoriza propria personalitate.<\/p>\nTextul Stanford-Binet pleac\u0103 de la premiza c\u0103 oamenii se nasc cu o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 a inteligen\u0163ei, constituit\u0103 din abilit\u0103\u0163i logice \u015fi verbale, care nu se schimb\u0103 pe parcursul vie\u0163ii.<\/p>\n
O analiz\u0103 interesant\u0103 a disponibilit\u0103\u021bilor psihicului este prezentat\u0103 de Daniel Goleman \u00een cartea \u201cInteligen\u021ba emo\u021bional\u0103\u201d, care\u00a0 completeaz\u0103\u00a0 teoria inteligen\u021belor multiple a lui\u00a0 Horward Gardner. \u00cen aceast\u0103 lucrare, autorul pune \u00een eviden\u021b\u0103 rolul important al inteligen\u021bei sentimentelor \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u021bii umane.<\/p>\n
Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 (EIQ)\u00a0\u00a0 poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 pe parcursul vie\u021bii prin autoanaliz\u0103,\u00a0 autodisciplin\u0103 \u015fi empatie pentru controlul impulsurilor \u0219i\u00a0 al complexit\u0103\u021bii sentimentelor.<\/p><\/blockquote>\n
Despre evolu\u021bia concep\u021biei sale, Goleman poveste\u0219te urm\u0103toarele: \u201c\u00cen acele vremuri, IQ-ul\u00a0 era standardul\u00a0 indiscutabil\u00a0 pentru\u00a0 excelen\u021b\u0103\u00a0 \u00een\u00a0 performan\u021b\u0103; la un moment dat, a izbucnit o dezbatere aprins\u0103 \u00eentre cei care sus\u021bineau c\u0103 IQ-ul\u00a0 era \u00eengravat \u00een genele noastre \u0219i cei care credeau c\u0103 se poate modifica prin prisma experien\u021belor. De aici a survenit brusc un nou fel de a g\u00e2ndi succesul. M-am sim\u021bit ca electrocutat de no\u021biune [EIQ] \u0219i am dat acest titlu c\u0103r\u021bii mele \u00een 1995. (\u2026) \u021ain minte c\u0103 m\u0103 g\u00e2ndeam atunci, \u00eenainte de apari\u021ba c\u0103r\u021bii, c\u0103 dac\u0103 mai t\u00e2rziu voi auzi din \u00eent\u00e2mplare o conversa\u021bie \u00eentre doi str\u0103ini care s\u0103 foloseasc\u0103 termenul inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103 \u00een cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 voi fi reu\u0219it \u00een demersul meu de a face conceptul cunoscut \u00een lume\u201d.<\/p>\n
Cele mai \u00eent\u00e2lnite\u00a0 semne ale inteligen\u021bei emo\u021bionale sunt:
\n1.Capacitatea de a-\u021bi gestiona emo\u021biile.\u00a0\u00a0 Prin autocontrol \u0219i autoreflexivitate\u00a0 oamenii pot s\u0103-\u0219i p\u0103streze calmul \u0219i concentrarea\u00a0 chiar \u0219i \u00een situa\u021bii de stres intens.
\n2. Cunoa\u0219terea de sine.\u00a0 Pe traiectoria vie\u021bii, cunoa\u0219terea universului interior permite adaptarea nevoilor fiec\u0103ruia la cerin\u021bele \u0219i aspira\u021biile celorlal\u021bi.
\n3. Empatia.\u00a0 Este o abilitate deosebit de important\u0103 \u00een comunicare \u0219i\u00a0 \u00een stabilirea unor rela\u021bii de durat\u0103 prin identificare afectiv\u0103 cu ceilal\u021bi.
\n4. R\u0103spunsul potrivit la provoc\u0103ri.\u00a0 \u00centr-o situa\u021bie critic\u0103\u00a0 se impune analiza emo\u021biilor cu mult tact\u00a0 pentru g\u0103sirea unor solu\u021bii juste de rezolvare.
\n5. Evitarea agrav\u0103rii conflictelor.\u00a0 Pentru atenuarea unui conflict, cel implicat\u00a0 reflecteaz\u0103\u00a0 mai \u00eent\u00e2i\u00a0 la motive, caut\u0103 argumente\u00a0 \u0219i apoi ac\u021bioneaz\u0103 prin metode\u00a0 specifice de\u00a0 \u00eemp\u0103care.<\/p>\nSe poate afirma c\u0103 manifestarea individului printr-un comportament civilizat \u0219i eficient\u00a0 presupune capacitatea de autoevaluare \u0219i de con\u0219tientizare, at\u00e2t a sl\u0103biciunilor, c\u00e2t \u0219i a punctelor forte, pentru a spori \u0219ansele\u00a0 de\u00a0 reu\u0219it\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n1.\u00a0 Ball S., Davitz J., Psihologia procesului educa\u021bional, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1978
\n2.\u00a0 Gardner H., Frames of Mind:The Theory of Multiple Intelligences,New York: Basic Books, 1983
\n3.\u00a0 Gardner H., Multiple intelligences: The theory in practice, New York: Basic Books, 1993
\n4.\u00a0 Goleman D., Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, Editura Curtea Veche, Bucure\u0219ti, 2008
\n5. Poenaru R.,\u00a0 Deontologie general\u0103, Erasmus, Bucure\u0219ti, 1992
\n6. Romi\u021b\u0103 I., Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Ia\u0219i, 2006
\n7. Stoica A., Evaluarea curent\u0103 \u015fi examenele, Editura Prognosis, Bucure\u015fti, 2001
\n8. Programul na\u0163ional de dezvoltare a competen\u0163elor de evaluare ale cadrelor didactice, Suport curs,\u00a0CNCEIP, 2008.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Trecerea de la tradi\u0163ie la inova\u0163ie, personalizarea actului educational prin diversificarea metodelor interactive, adaptarea curriculumului \u015fcolii la mediul socio-cultural, aplicarea teoriei inteligen\u0163elor multiple pentru a diversifica abilit\u0103\u0163ile specifice de a interac\u0163iona eficient cu lumea constituie puncte de reper \u00een abordarea … Cite\u0219te continuarea