\u201ePrin tulbur\u0103rile limbajului \u00een\u0163elegem toate abaterile de la limbajul normal, standardizat, de la manifest\u0103rile verbale tipizate, unanim acceptate \u00een limba uzual\u0103, at\u00e2t sub aspectul reproducerii c\u00e2t \u015fi al perceperii, \u00eencep\u00e2nd de la dereglarea diferitelor componente ale cuv\u00e2ntului \u015fi p\u00e2n\u0103 la imposibilitatea total\u0103 de comunicare oral\u0103 sau scris\u0103.\u201d (M. Gu\u0163u, 1975)<\/p><\/blockquote>\n
C\u00e2nd putem vorbi de o tulburare de limbaj? De ce natur\u0103 este ea \u015fi ce gravitate are? Trebuie s\u0103 intervenim? Dac\u0103 da, c\u00e2nd \u015fi cum? Toate aceste \u00eentreb\u0103ri \u015fi le pun f\u0103r\u0103 \u00eencetare educatorii, confrunta\u0163i cu copilul \u00een dezvoltare. Condi\u0163iile \u00een care se ridic\u0103 eventualitatea unei tulbur\u0103ri de limbaj, nu sunt f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103 \u00een formularea r\u0103spunsurilor la \u00eentreb\u0103rile de mai sus.<\/p>\n
Dac\u0103 tulburarea de limbaj este manifest\u0103 \u015fi evident\u0103, trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 cunoa\u015ftem ce tip de rela\u0163ii exist\u0103 \u00eentre copil \u015fi adul\u0163ii care se ocup\u0103 de el (p\u0103rin\u0163i, bunici, etc.), ce importan\u0163\u0103 s-a acordat dezvolt\u0103rii limbajului, c\u00e2t\u0103 preocupare exist\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea, igiena, via\u0163a afectiv\u0103 \u015fi dezvoltarea motorie a copilului, de asemenea, de c\u00e2t timp au dispus cei\u00a0 ce l-au avut \u00een grij\u0103, de ce experien\u0163\u0103 se puteau prevala, etc.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 cele enun\u0163ate mai sus, este necesar s\u0103 fie cunoscut contextul apari\u0163iei tulbur\u0103rilor de limbaj, precum \u015fi variabilele extralingvistice.<\/p>\n
\u00cent\u00e2rzierea \u00een dezvoltarea limbajului este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, situa\u0163ia cea mai delicat\u0103 de apreciat. \u00cen societatea noastr\u0103, exagerat normativ\u0103 \u015fi \u00een care st\u00eep\u00e2nirea \u015fi utilizarea limbajului este unul dintre instrumentele cele mai sigure ale reu\u015fitei \u015fcolare (pornind de la reu\u015fita social\u0103), este o \u201ccrispare\u201d eviden\u0163a \u00een jurul \u00eent\u00e2rzierii limbajului. Dar, este necesar s\u0103 se fac\u0103 distinc\u0163ie \u00eentre \u201c\u00eent\u00e2rzierea simpl\u0103\u201d \u2013 care se resoarbe cu timpul \u2013 \u015fi \u201cdisfazie\u201d \u2013 \u00eent\u00e2rziere simpl\u0103 care persist\u0103.<\/p>\n
\u00cen condi\u0163iile unei educa\u0163ii corecte, c\u0103tre v\u00e2rsta de 3 ani, copilul \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte toate sunetele fundamentale ale limbii materne. Cu toate acestea, nu rare sunt cazurile \u00een care \u015fi copiii de v\u00e2rst\u0103 mai mare manifest\u0103 deficien\u0163e de pronun\u0163ie, ceea ce dovede\u015fte c\u0103 asimilarea structurii sonore a limbii nu se \u00eencheie la sf\u00e2r\u015fitul v\u00e2rstei antepre\u015fcolare, ci continu\u0103 \u015fi \u00een etapa urm\u0103toare.<\/p>\n
\u00cen cursul perioadei pre\u015fcolare are loc perfec\u0163ionarea laturii fonetice a limbajului.
\nDac\u0103 analiz\u0103m frecven\u0163a tulbur\u0103rilor de vorbire la diferite v\u00e2rste, ajungem la concluzia c\u0103 v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 de\u0163ine recordul. Prof.univ. dr. Emil Verza, \u00een lucrarea \u201cTratat de logopedie\u201d (vol. I) grupeaz\u0103 cauzele care stau la baza acestor tulbur\u0103ri, \u00een dou\u0103 mari categorii:
\nI. \u2013 la nivelul condi\u0163iilor, evolu\u0163iei\u00a0 sau condi\u0163iilor \u015fi evolu\u0163iilor normale;
\nII. \u2013 la nivelul condi\u0163iilor, evolu\u0163iei sau condi\u0163iei \u015fi evolu\u0163iei anormale.<\/p>\n
F\u0103c\u00e2nd o trecere \u00een revist\u0103 a tulbur\u0103rilor de limbaj \u00eent\u00e2lnite la v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 se constat\u0103 c\u0103 frecven\u0163a cea mai mare o \u00eenregistreaz\u0103 tulbur\u0103rile care afecteaz\u0103 limbajul propriu-zis, tulbur\u0103ri \u00een special din sfera sindromului dismaturativ, determinate de o \u00eent\u00e2rziere u\u015foar\u0103 \u00een apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea vorbirii (dislalia de evolu\u0163ie, b\u00e2lb\u00e2iala fiziologic\u0103, dislexia-disgrafia de evolu\u0163ie), acestea fiind condi\u0163ionate fie de un ritm propriu de dezvoltare, fie de o fr\u00e2nare sau \u00eencetinire a ritmului obi\u015fnuit de dezvoltare a vorbirii prin factori afectivi \u015fi sociali.<\/p>\n
Cunosc\u00e2nd faptul c\u0103 o dat\u0103 cu intrarea copiilor \u00een \u015fcoal\u0103, tulbur\u0103rile de vorbire pot deveni obstacole serioase \u00een \u00eensu\u015firea cuno\u015ftin\u0163elor \u00een cadrul procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, se contureaz\u0103 tot mai evident necesitatea aplic\u0103rii unor m\u0103suri de prevenire \u015fi \u00eenl\u0103turare a acestor deficien\u0163e c\u00e2t mai timpuriu posibil.<\/p>\n
Am examinat un lot de 127 copii,\u00a0 cu v\u00e2rsta \u00eentre 3 \u015fi 7 ani, de la gr\u0103dini\u0163a \u00een care \u00eemi desf\u0103\u015for activitatea. Depistarea tulbur\u0103rilor de limbaj s-a f\u0103cut prin observa\u0163ii, cu prilejul asisten\u0163elor la activit\u0103\u0163i \u015fi prin scurte conversa\u0163ii cu copiii pre\u015fcolari. Copiii care au prezentat deficien\u0163e de vorbire mai grave, au fost supu\u015fi unei examin\u0103ri mai am\u0103nun\u0163ite, lu\u00e2ndu-se informa\u0163ii mai ample asupra antecedentelor, at\u00e2t de la educatoare c\u00e2t \u015fi de la p\u0103rin\u0163ii acestora.<\/p>\n
Dintre cei 127 copii examina\u0163i, 13,84% au prezentat diferite tulbur\u0103ri de limbaj.\u00a0\u00a0\u00a0 Distribu\u0163ia tipologic\u0103 a acestor tulbur\u0103ri a fost urm\u0103toarea:
\n– tulbur\u0103ri de articula\u0163ie (pronun\u0163ie) \u2013 dislalii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83,71%
\n– tulbur\u0103ri de ritm (b\u00e2lb\u00e2ial\u0103 \u015fi tahilalie). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .\u00a0\u00a0 8,16%
\n– nedezvoltarea general\u0103 a vorbirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .\u00a0\u00a0\u00a0 4,66%
\n– alte tulbur\u0103ri de vorbire (alalie, disfonie, etc.). . . . . . . . . . . . . . . . .\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 3,47%<\/p>\n
Aceast\u0103 distribu\u0163ie arat\u0103 c\u0103 frecven\u0163a cea mai ridicat\u0103 a tulbur\u0103rilor de vorbire la copiii de v\u00e2rst\u0103 pre\u015fcolar\u0103 este reprezentat\u0103 prin dislalii, care se manifest\u0103 prin omisiuni, substituiri sau articul\u0103ri gre\u015fite ale unor sunete \u015fi prin tulbur\u0103ri de ritm, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora cea mai frecvent\u0103 este b\u00e2lb\u00e2iala. Celelalte tipuri de tulbur\u0103ri de limbaj sunt \u00eent\u00e2lnite mult mai rar.<\/p>\n
\u00cen general, dup\u0103 5 ani, 12% dintre copii prezint\u0103 tulbur\u0103ri de vorbire, din care 70% au dislalii, 20% sunt b\u00e2lb\u00e2i\u0163i \u015fi 10% au alte tulbur\u0103ri de vorbire.<\/p>\n
Prin frecven\u0163a lor ridicat\u0103, dislalia \u015fi b\u00e2lb\u00e2iala trebuie s\u0103 fie considerate drept cele mai caracteristice tulbur\u0103ri de limbaj ale copiilor de v\u00e2rst\u0103 pre\u015fcolar\u0103. Datorit\u0103 faptului c\u0103 anumite aspecte ale \u00eenl\u0103tur\u0103rii lor la copiii pre\u015fcolari au constituit obiectul studiului de fa\u0163\u0103, putem prezenta \u201ctabloul\u201d cu tulbur\u0103ri dislalice \u00eent\u00e2lnite la grupul de copii examina\u0163i:<\/p>\n
- \n
- sigmatism interdental (pronun\u0163area interdental\u0103 a sunetelor siflante \u201cs, z\u201d \u015fi a sunetelor \u015fuier\u0103toare \u201c\u015f, j\u201d \u015fi uneori a sunetelor \u201c\u0163, ce-ci, ge-gi\u201d) – 40,75%<\/li>\n
- parasigmatism (\u00eenlocuirea sunetelor din grupa siflantelor \u015fi a \u015fuier\u0103toarelor \u00eentre ele) – 22,73%<\/li>\n
- sigmatism dental, lateral, strident \u015fi nazal (articularea gre\u015fit\u0103 a sunetelor siflante \u015fi \u015fuier\u0103toare) – 11,96%<\/li>\n
- rotacism (omisiunea sunetului \u201cr\u201d din cadrul unui cuv\u00e2nt, pronun\u0163area monovibrant\u0103 sau graseiat\u0103 a acestui sunet)\u00a0– 10,83%<\/li>\n
- pararotacism (\u00eenlocuirea sunetului \u201cr\u201d cu sunetul \u201cl\u201d, \u201ci\u201d sau \u201ch\u201d) – 10,33%<\/li>\n
- paracapacism (\u00eenlocuirea sunetelor \u201cc\u201d, \u201cg\u201d cu sunetele \u201ct\u201d, \u201cd\u201d) – 1,l4%<\/li>\n
- dislalie polimorf\u0103 (\u00eenlocuirea consoanelor sonore \u201cb\u201d, \u201cv\u201d , \u201cz\u201d, \u201cj\u201d, \u201cr\u201d, \u201cg\u201d prin consoanele surde \u201cp\u201d, \u201cf\u201d, \u201cs\u201d, \u201c\u015f\u201d, \u201ch\u201d, \u201cc\u201d)\u00a0– 0,54%<\/li>\n
- dislalie silabic\u0103 (omiterea unor silabe sau cuvinte \u00een timpul vorbirii, de\u015fi \u00een mod izolat sunetele sunt pronun\u0163ate corect) – 1,72%<\/li>\n<\/ul>\n
Aceast\u0103 distribu\u0163ie arat\u0103 c\u0103 grupa mare a tulbur\u0103rilor dislalice o formeaz\u0103 sigmatismele, apoi urmeaz\u0103 rotacismele, iar defectele de pronun\u0163are ale altor sunete se \u00eent\u00e2lnesc mult mai rar \u015fi au un caracter sporadic. Astfel, tocmai sunetele care apar mai t\u00e2rziu \u00een vorbirea copiilor (r, s, z, \u015f, j) \u015fi care necesit\u0103 cea mai diferen\u0163iat\u0103 activitate a aparatului articulator sunt mai des afectate \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103, pun \u00een fa\u0163a educatoarelor cele mai serioase probleme.<\/p>\n
\u00cen urma examin\u0103rii copiilor pre\u015fcolari cuprin\u015fi \u00een studiu, examinare completat\u0103 cu observa\u0163iile celorlalte educatoare din gr\u0103dini\u0163\u0103, am ob\u0163inut un \u201ctablou\u201d al particularit\u0103\u0163ilor \u015fi defectelor de vorbire ale copiilor din fiecare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n
Particularit\u0103\u0163ile, defectele \u015fi tulbur\u0103rile vorbirii\u00a0copiilor pre\u015fcolari din gr\u0103dini\u0163a noastr\u0103:<\/em><\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/201809_Mirzan.png\")
<\/p>\nTotal copii examina\u0163i:127<\/em><\/p>\n
Desigur, \u00eens\u0103, c\u0103 nu toate aceste tulbur\u0103ri pot fi categorisite \u00een mod definitiv ca defecte de pronun\u0163ie, ele put\u00e2nd fi doar simple particularit\u0103\u0163i ale vorbirii copiilor la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n
Din acest tabel, observ\u0103m c\u0103 abaterile de la vorbirea corect\u0103 scad odat\u0103 cu \u00eenaintarea copiilor \u00een v\u00e2rst\u0103. Majoritatea acestor abateri, la fiecare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, se \u00eencadreaz\u0103 \u00een categoria gre\u015felilor de pronun\u0163ie.<\/p>\n
\u00cens\u0103 tulbur\u0103rile de limbaj necorectate p\u00e2n\u0103 la 5-6 ani se pot transforma \u00een defecte stabile de pronun\u0163ie, a c\u0103ror corectare necesit\u0103 eforturi speciale \u015fi exist\u0103 riscul ca ace\u015fti copii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu defecte de vorbire chiar la intrarea \u00een \u015fcoal\u0103.\u00a0Studiul \u00eentreprins a urm\u0103rit atingerea urm\u0103toarelor obiective:
\na) Corectarea abaterilor de la vorbirea corect\u0103 a copiilor pre\u015fcolari \u015fi a eventualelor tulbur\u0103ri de vorbire ale acestor copii;
\nb) Depistarea cauzelor care au generat tulbur\u0103ri de vorbire constatate;
\nc) Prevenirea \u015fi corectarea tulbur\u0103rilor de vorbire la copiii pre\u015fcolari.<\/p>\nTrebuie subliniat c\u0103, totdeauna, corectarea limbajului prezint\u0103 o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 nu numai pentru \u00eenlesnirea comunic\u0103rii \u015fi a integr\u0103rii \u00een procesul instructiv-educativ, dar \u015fi pentru faptul c\u0103 tulbur\u0103rile de limbaj, \u00een func\u0163ie de gravitatea lor, provoac\u0103 modific\u0103ri negative la nivelul personalit\u0103\u0163ii \u015fi comportamentului pre\u015fcolarului. Pentru educatori, corectarea este imperioas\u0103 \u015fi pentru a putea exercita o influen\u0163\u0103 favorabil\u0103 asupra educ\u0103rii copiilor \u015fi pentru c\u0103 trebuie s\u0103 li se formeze acestora o pronun\u0163ie clar\u0103 \u015fi o vorbire fluent\u0103, cursiv\u0103, corect\u0103.<\/p>\n
\u00cen corectarea tulbur\u0103rilor de limbaj, educatoarea trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama nu numai de factorii anatomiei ci \u015fi de activitatea nervoas\u0103 superioar\u0103, psihicul \u015fi mediul social. De aceea, metodele trebuie s\u0103 fie complexe, s\u0103 se respecte o anumit\u0103 succesiune, s\u0103 se intervin\u0103 \u015fi medicamentos, acolo unde este cazul, fizioterapeutic \u015fi chiar psihoterapeutic.<\/p>\n
Dac\u0103 tulburarea de limbaj este u\u015foar\u0103, e necesar\u0103 folosirea metodelor specifice de formare a deprinderilor corecte de vorbire. Dac\u0103 tulburarea este mai complex\u0103, se va ac\u0163iona asupra \u00eentregului organism, metodele vor fi mai complexe, se va lucra individual \u015fi pe o perioad\u0103 mai lung\u0103. Uneori, tulburarea necesit\u0103 \u015fi interven\u0163ia unui specialist, a unui logoped.<\/p>\n
Interven\u0163ia educatoarelor pentru corectarea acestor tulbur\u0103ri de limbaj devine posibil\u0103 cu condi\u0163ia ca ele s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 un minimum de cuno\u015ftin\u0163e teoretice \u015fi de deprinderi practice pentru prevenirea\/corectarea acestor tulbur\u0103ri.<\/p>\n
Numeroasele lucr\u0103ri de fonetic\u0103 \u015fi logopedie existente, u\u015fureaz\u0103 \u00een\u0163elegerea fenomenelor normale \u015fi patologice. \u00cen felul acesta, educatoarele vor depista \u015fi \u00eenregistra pe \u201cfi\u015fe de eviden\u0163\u0103\u201d individuale, particularit\u0103\u0163ile vorbirii copilului respectiv, precum \u015fi dinamica \u201camelior\u0103rii\u201d \u015fi \u201ccorect\u0103rii\u201d acestora, prin c\u00e2teva exerci\u0163ii de gimnastic\u0103 articulatorie, facial\u0103, de dezvoltare a laturii prozodice a limbajului \u015fi prin diverse jocuri didactice menite s\u0103 corecteze tulbur\u0103rile de limbaj \u00eent\u00e2lnite la pre\u015fcolari.
\nNu trebuie omis faptul c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 educatoare \u015fi ceilal\u0163i factori de r\u0103spundere din gr\u0103dini\u0163\u0103, p\u0103rin\u0163ii copilului trebuie s\u0103 aduc\u0103 o contribu\u0163ie de seam\u0103 la \u00eenl\u0103turarea tulbur\u0103rii, tocmai pentru c\u0103 timpul pe care \u00eel petrece copilul \u00een familie este de obicei mult mai mare dec\u00e2t cel pe care \u00eel poate acorda educatorul, logopedul sau institu\u0163ia pre\u015fcolar\u0103.<\/p>\nCorectarea tulbur\u0103rilor de limbaj necesit\u0103 deci, at\u00e2t m\u0103suri diferen\u0163iate, c\u00e2t \u015fi comune. Cele diferen\u0163iate sunt solicitate de specificul deficien\u0163ei, iar cele comune, de \u00eenrudirile dintre deficien\u0163e. Stimularea verbal\u0103 \u201cprime\u015fte sprijin de seam\u0103\u201d din parte utiliz\u0103rii juc\u0103riilor, mulajelor, ilustra\u0163iilor, tocmai pentru c\u0103 acestea \u00eel dinamizeaz\u0103 cel mai mult pe copilul de aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. Nu pierdem din vedere, de asemenea, importantul rol pe care-l de\u0163in recit\u0103rile, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile de limb\u0103, exerci\u0163iile-joc, c\u00e2ntecele, conversa\u0163ia, povestirile, dar mai ales, jocurile didactice.<\/p>\n
\u00cen vederea prevenirii \u015fi corect\u0103rii tulbur\u0103rilor de limbaj ale copiilor din gr\u0103dini\u0163a noastr\u0103, am folosit un program de exerci\u0163ii \u015fi jocuri prin intermediul c\u0103ruia, fiecare educatoare s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a preveni \u015fi corecta \u00een mod diferen\u0163iat unele particularit\u0103\u0163i sau defecte de pronun\u0163ie ale copiilor din grupa sa.<\/p>\n
Pentru a respecta particularit\u0103\u0163ile de v\u00e2rst\u0103 ale copiilor, a fost \u00eentocmit c\u00e2te un program de exerci\u0163ii \u015fi jocuri didactice pentru fiecare grup\u0103 de v\u00e2rst\u0103, iar \u00een \u00eentocmirea acestor programe s-a \u0163inut seama de cauzele particularit\u0103\u0163ilor sau defectelor de pronun\u0163ie, c\u00e2t \u015fi de natura acestora.<\/p>\n
Exerci\u0163iile-joc \u015fi jocurile didactice folosite au urm\u0103rit educarea principalelor func\u0163iuni care contribuie la realizarea vorbirii: respira\u0163ia, mi\u015fc\u0103rile articulatorii \u015fi auzul fonematic.
\n\u00cen vederea cunoa\u015fterii de c\u0103tre educatoare a acestor programe de exerci\u0163ii \u015fi jocuri didactice, \u00eenaintea aplic\u0103rii lor la grup\u0103, am prezentat \u00een cadrul activit\u0103\u0163ii metodice, un material cu tema:\u201dExerci\u0163ii \u015fi jocuri didactice care contribuie la prevenirea, depistarea \u015fi corectarea pronun\u0163iei copiilor pre\u015fcolari \u015fi cerin\u0163ele aplic\u0103rii acestora \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile \u015fi defectele vorbirii copiilor din grup\u0103\u201d. Apoi, pe tot parcursul folosirii acestor exerci\u0163ii \u015fi jocuri, am urm\u0103rit \u015fi notat rezultatele ob\u0163inute \u015fi dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate, iar \u00een func\u0163ie de natura acestor dificult\u0103\u0163i, am \u00eencercat, \u00eempreun\u0103 cu celelalte educatoare, s\u0103 g\u0103sesc cele mai potrivite modalit\u0103\u0163i pentru dep\u0103\u015firea lor.<\/p>\nMajoritatea exerci\u0163iilor \u015fi jocurilor folosite au fost preluate din \u201cPrograma activit\u0103\u0163ilor instructiv-educative din gr\u0103dini\u0163\u0103\u201d, din culegeri de jocuri didactice sau din materiale de specialitate. Pe unele le-am adaptat necesit\u0103\u0163ilor ap\u0103rute, \u00een vederea depist\u0103rii, prevenirii \u015fi corect\u0103rii tulbur\u0103rilor de limbaj ale copiilor din gr\u0103dini\u0163a noastr\u0103, iar altele au fost compuse de noi. Toate aceste exerci\u0163ii \u015fi jocuri didactice au fost incluse de c\u0103tre noi, cadrele didactice, \u00een programul zilnic, fie \u00een activit\u0103\u0163ile \u015fi jocurile liber-alese, fie \u00een activit\u0103\u0163ile comune sau \u00een programul distractiv.<\/p>\n
A\u015fadar, pentru a depista, preveni \u015fi corecta tulbur\u0103rile de limbaj \u00eent\u00e2lnite la pre\u015fcolari, cadrele didactice din gr\u0103dini\u0163\u0103 trebuie s\u0103 organizeze activitatea intelectual\u0103 a copiilor \u00een forme c\u00e2t mai variate, pl\u0103cute, atr\u0103g\u0103toare, accesibile \u015fi de o v\u0103dit\u0103 eficien\u0163\u0103. Educarea limbajului se dezvolt\u0103 \u015fi progreseaz\u0103 ca un continuum la copilul pre\u015fcolar, iar nou\u0103, educatoarelor ne revine sarcina de a organiza \u015fi planifica experien\u0163ele de limbaj ale fiec\u0103ruia, \u00een func\u0163ie de ritmul propriu de dezvoltare.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em>
\n– Bo\u015fcaiu, E., 1973 \u2013 \u201cPrevenirea \u015fi corectarea tulbur\u0103rilor de vorbire \u00een gr\u0103dini\u0163ele de copii\u201d, Bucure\u015fti, E.D.P.
\n– Dumitrana, M., 2001 \u2013 \u201cEducarea limbajului \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar\u201d (vol. I \u015fi vol. II), Bucure\u015fti, Editura Compania
\n– Gu\u0163u, M., 1975 \u2013 \u201cLogopedica\u201d (vol. I) \u2013 Centrul de Multiplicare al Universit\u0103\u0163ii Cluj-Napoca
\n– Mititiuc, I., 1996 \u2013 \u201cProbleme psihopedagogice la copilul cu tulbur\u0103ri de limbaj\u201d, Ia\u015fi, Editura Ankarom
\n– Neam\u0163u, C., Ghergu\u0163, A., 2000 \u2013 \u201cPsihopedagogie special\u0103\u201d, Ia\u015fi, Editura Polirom
\n– Surdu, I., D\u0103nil\u0103, I., \u015eova, S., 1995 \u2013 \u201cEduca\u0163ia limbajului \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103\u201d, Bucure\u015fti, E.D.P., R.A.
\n– Verza, E., 2003 \u2013 \u201cTratat de logopedie\u201d (vol. I), Bucure\u015fti, Editura Funda\u0163iei Humanitas.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Articolul are ca tem\u0103 corectarea tulbur\u0103rilor de limbaj la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103. \u00cen articol sunt date c\u00e2teva repere teoretice despre tulbur\u0103rile de limbaj \u0219i modalit\u0103\u021bi prin care educatoarea poate corecta tulbur\u0103rile de limbaj la copii. De asemenea, materialul prezint\u0103 \u0219i c\u00e2teva … Cite\u0219te continuarea