Sintagma \u201e\u0219coal\u0103 incluziv\u0103\u201d este destul de uzitat\u0103 \u00een ultimul timp, c\u00e2t s\u0103 credem cu to\u021bii c\u0103 este o realitate a sistemului educa\u021bional rom\u00e2nesc. A fost un punct de plecare, o ini\u021biativ\u0103 l\u0103udabil\u0103 pe fond, dar care nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00een mod real un fundament \u0219tiin\u021bific \u00een abordarea sistemic\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului actual.
\nSolu\u021bii pot fi g\u0103site, mai degrab\u0103 adaptate cazurilor speciale care constituie ceea ce numim cerin\u021b\u0103 educativ\u0103 special\u0103, dar cum actorul principal este cadrul didactic, cel care prime\u0219te \u00een m\u00e2inile sale o personalitate \u00een formare, cu poten\u021bial, chiar \u0219i mai greu de \u00eentrev\u0103zut, atunci, reu\u0219ita este condi\u021bionat\u0103 de factori precum voca\u021bia, d\u0103ruirea \u0219i implicarea.
\n<\/p>\n
Tulburarea de spectru autist este o tulburare de dezvoltare care afecteaz\u0103 comunicarea \u0219i comportamentul.\u00a0 De\u0219i poate fi diagnosticat\u0103 la orice v\u00e2rst\u0103, i se spune \u201etulburare de dezvoltare\u201d deoarece simptomele apar \u00een primii doi ani de via\u021b\u0103. Manualul statistic \u0219i de diagnostic al tulbur\u0103rilor, DSM-5,\u00a0 un ghid creat de Asocia\u021bia Psihiatric\u0103 American\u0103 folosit pentru a diagnostica tulbur\u0103rile mentale, stipuleaz\u0103 faptul c\u0103 indivizii cu TSA au dificult\u0103\u021bi \u00een comunicare \u0219i interac\u021biune social\u0103, arii de interese restr\u00e2nse \u0219i comportamente repetitive, simptome care afecteaz\u0103 abilit\u0103\u021bile persoanei de a func\u021biona adecvat \u00een \u0219coal\u0103, la munc\u0103 sau \u00een alte zone ale vie\u021bii.<\/p>\n
Autismul este cunoscut ca o \u201etulburare de spectru\u201d, deoarece exist\u0103 o plaj\u0103 vast\u0103 a tipurilor \u0219i a severit\u0103\u021bii simptomatice pe care indivizii o experimenteaz\u0103. TSA\u00a0 apare \u00een orice grup etnic, la orice ras\u0103 sau nivel economic. De\u0219i este o boal\u0103 cronic\u0103, recuperarea poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi simptomele persoanei \u0219i abilit\u0103\u021bile de a func\u021bionat independent. Indivizii cu TSA au dificult\u0103\u021bi \u00een comunicarea \u0219i interac\u021biunea sociala, arii de interes restr\u00e2nse \u0219i comportamente repetitive. Nu to\u021bi prezint\u0103 aceste simptome, dar cei mai mul\u021bi da.<\/p>\n
Comunicarea \u0219i interac\u021biunea social\u0103 pot include :<\/p>\n
Comportamentul repetitiv sau restrictiv poate include:<\/p>\n
Indivizii cu TSA prezint\u0103 tulbur\u0103ri ale somnului \u0219i iritabilitate. Ca puncte tari, ei pot fi indivizi interesa\u021bi de \u00eenv\u0103\u021barea p\u00e2n\u0103 la cele mai mici detalii, ale unor subiecte de maxim interes, re\u021bin cu u\u0219urin\u021b\u0103 informa\u021bii pe termen lung, \u00eenv\u0103\u021bare vizual\u0103 de durat\u0103. Sunt foarte buni la matematic\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103, muzic\u0103 sau art\u0103.<\/p>\n
De\u0219i nu se cunosc cauzele exacte ale tulbur\u0103rii, cercet\u0103rile sugereaz\u0103 o fragilitate a genelor combinata cu influen\u021be ale mediului care duc la afec\u021biunea dezvolt\u0103rii. Printre riscuri se num\u0103r\u0103 existen\u021ba bolii la al\u021bi fra\u021bi, p\u0103rin\u021bi cu v\u00e2rst\u0103 \u00eenaintat\u0103, o anumit\u0103 predispozi\u021bie genetic\u0103 \u0219i greutatea foarte mic\u0103 la na\u0219tere.<\/p>\n
\u00cen 2013, DSM\u00a0 a schimbat clasificarea \u0219i diagnosticarea autismului astfel:<\/p>\n
10 sfaturi simple pentru tot at\u00e2tea situa\u021bii complicate<\/strong><\/p>\n \u2022 Sus\u021bine\u021bi comunicarea folosind cerin\u021be de tipul \u201e ce s\u0103 faci \u201d<\/em><\/p>\n Decodificarea conceptelor \u0219i ideilor abstracte pentru persoanele cu TSA reprezint\u0103 o dificultate. O modalitate de a le veni \u00een ajutor este de a restructura ideile abstracte prin ad\u0103ugarea unor informa\u021bii concrete care ajut\u0103 \u00een comunicarea social\u0103. De exemplu: schimba\u021bi \u00eentrebarea \u201eCe mai faci?\u201d cu afirma\u021bia \u201ePari fericit. Z\u00e2mbe\u0219ti. De ce e\u0219ti fericit ast\u0103zi?\u201d<\/p>\n \u2022 Strategie comun\u0103\/ Protocol pentru captarea aten\u021biei \u0219i furnizarea informa\u021biei<\/em><\/p>\n A ini\u021bia \u0219i sus\u021bine contactul vizual, a r\u0103spunde la nume \u0219i apoi a \u00eendeplini o sarcin\u0103 pot fi provoc\u0103ri pentru persoanele cu TSA. O modalitatea de a sus\u021bine acest parcurs de sarcini este existen\u021ba unui protocol de interac\u021biune cu persoana. Acesta este un set simplu de reguli de captare a aten\u021biei \u0219i de furnizare a informa\u021biei pe care toat\u0103 echipa \u00eel aplic\u0103 constant. Acest set con\u021bine pozi\u021bionarea obligatorie la nivelul ochilor, pronun\u021barea numelui, formularea instruc\u021biei\/sarcinii \u0219i timpul de a\u0219teptare pentru r\u0103spuns.<\/p>\n \u2022 Controlul mediului de comunicare<\/em><\/p>\n Exist\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een procesarea senzorial\u0103 a informa\u021biei, cea care poate ridica bariere \u00een comunicarea cu persoanele cu TSA. Abilitatea de a decodifica mesajul furnizat de o persoan\u0103 sau mai multe, poate fi afectat\u0103 de procesarea senzorial\u0103 a acestuia \u00eentr-un mediu precum sala de clas\u0103. Persoana care se angajeaz\u0103 \u00een dialog trebuie s\u0103 controleze zgomotele de fundal sau s\u0103 nu vorbeasc\u0103 simultan altei persoane.<\/p>\n \u2022 Exerci\u021biul de a face alegeri\/ de a lua decizii<\/em><\/p>\n Persoanele cu TSA \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a face alegeri, ceea ce reduce considerabil angajarea lor \u00een contexte diferite. Exersarea abilit\u0103\u021bii de a face o alegere reduce comportamentele nedorite, cre\u0219te motivarea \u0219i ofer\u0103 libertate personal\u0103. Exerci\u021biul alegerii pe orice domeniu \u2013 alimenta\u021bie, jocuri, activit\u0103\u021bi etc. \u2013 folosind cuvinte sau suporturi vizuale, este esen\u021bial.<\/p>\n \u2022 Orice comportament este o form\u0103 de comunicare<\/em><\/p>\n F\u0103r\u0103 un sistem de comunicare func\u021bional, indivizii cu TSA este posibil s\u0103 nu fie capabili sa exprime ceea ce vor, cred sau simt. Ca urmare, ei pot folosi un comportament alternativ care poate fi \u00een\u021beles gre\u0219it de cei din jurul lor. Interpretarea comportamentului ca o \u00eencercare de comunicare poate minimaliza frustrarea individului. De exemplu, dac\u0103 o persoana cu TSA love\u0219te un coleg, este posibil s\u0103 \u00eencerce s\u0103 se angajeze \u00eentr-o interac\u021biune social\u0103. Furniz\u00e2ndu-le o imagine\/ suport vizual, cuvinte care s\u0103 exprime mesajul \u201es\u0103 ne juc\u0103m!\u201d, le oferim oportunit\u0103\u021bi de socializare.<\/p>\n \u2022 Sus\u021bine\u021bi comunicarea folosind suport vizual<\/em><\/p>\n O imagine face c\u00e2t o sut\u0103 de cuvinte. Indivizii cu TSA folosesc \u00eenv\u0103\u021barea vizual\u0103. Poate fi dificil pentru ei s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 sau s\u0103 urmeze instruc\u021biuni verbale. Adresarea folosind doi stimuli, auditiv \u0219i vizual, furnizeaz\u0103 informa\u021bie care r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce a fost transmis\u0103 oral. Dac\u0103 persoana cu TSA nu \u00een\u021belege ce \u00eei spui, scrie sau deseneaz\u0103 pentru a transmite un mesaj.<\/p>\n \u2022 Acorda\u021bi timp de r\u0103spuns pentru a comunica \u2013 regula celor 10 secunde<\/em><\/p>\n Mul\u021bi indivizi cu TSA au nevoie de mai mult timp pentru\u00a0 a procesa informa\u021bia, de a \u00een\u021belege ce li se cere s\u0103 fac\u0103, \u0219i apoi s\u0103 dea un r\u0103spuns sau s\u0103 ac\u021bioneze. Timpul de r\u0103spuns variaz\u0103 de la individ la individ. Deseori, acesta este mai lung dec\u00e2t se anticipeaz\u0103. Considera\u021bi regula celor 10 secunde, prin acordarea a cel pu\u021bin 10 secunde \u00eenainte de a furniza orice\u00a0 indica\u021bie, cerere sau repetarea sarcinii.<\/p>\n \u2022 Reduce\u021bi num\u0103rul de \u00eentreb\u0103ri\/ Utiliza\u021bi frecvent sarcini punctuale<\/em><\/p>\n A r\u0103spunde la o \u00eentrebare poate fi o provocare pentru individul cu TSA. A r\u0103spunde \u00eenseamn\u0103 \u00een\u021belegerea \u00eentreb\u0103rii de genul de ce, cum ,cine etc., \u0219i cum s\u0103 formulezi un r\u0103spuns corect acestei \u00eentreb\u0103ri. De exemplu, o \u00eentrebare care \u00eencepe cu \u201ecine\u201d presupune un r\u0103spuns despre o persoan\u0103. A r\u0103spunde la mai pu\u021bine \u00eentreb\u0103ri \u0219i a utiliza mai multe indica\u021bii de genul E timpul s\u0103 mergi la culcare, S\u0103 ne juc\u0103m!, vor furniza informa\u021bii concrete care nu \u00eel pun \u00een situa\u021bia de a discrimina \u00eentre cine, ce sau unde.<\/p>\n \u2022\u00a0 Furniza\u021bi suportul colegilor<\/em><\/p>\n Mul\u021bi indivizi cu TSA doresc prieteni, dar nu au abilit\u0103\u021bi de comunicarea social\u0103, ceea ce face dificil\u0103 interac\u021biunea cu colegii sau alte forme de rela\u021bii sociale. Implicarea acestora \u00een formare poate fi vital\u0103 pentru a stabili un mediu social pozitiv. Un altfel de coleg poate lua rolul mentorului \u00een strategii de genul instruc\u021bie mediat\u0103 de un coleg (Peer-Mediated Instruction<\/em>), modelarea cu ajutorul unui coleg. Proiectarea unui program suport al unui membru\/coleg de \u00eenv\u0103\u021bare \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te rezultatele pentru indivizii cu TSA, dar are de asemenea, un impact pozitiv al acestuia \u00een colectiv.<\/p>\n \u2022 Reflecteaz\u0103, re\u00eemprosp\u0103teaz\u0103, re\u00eencarc\u0103<\/em><\/p>\n Sf\u00e2r\u0219itul anului \u0219colar este momentul reflec\u021biei, reevalu\u0103rii \u0219i a reproiect\u0103rii pa\u0219ilor ce urmeaz\u0103 a fi \u00eenf\u0103ptui\u021bi. Reflecta\u021bi la aspectele pozitive ale colabor\u0103rii voastre, identifica\u021bi ceea ce le-a favorizat, ca s\u0103 con\u0219tientiza\u021bi punctele de plecare \u00eentr-un nou an \u0219colar.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Sintagma \u201e\u0219coal\u0103 incluziv\u0103\u201d este destul de uzitat\u0103 \u00een ultimul timp, c\u00e2t s\u0103 credem cu to\u021bii c\u0103 este o realitate a sistemului educa\u021bional rom\u00e2nesc. A fost un punct de plecare, o ini\u021biativ\u0103 l\u0103udabil\u0103 pe fond, dar care nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te \u00een … Cite\u0219te continuarea
\nwww.ocali.org\/project\/asd_tip_of_the_month<\/a>
\nwww.nimh.nih.gov\/index.shtml<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"