Teoria inteligen\u0163elor multiple provoac\u0103 educatorii \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103 lucreze cu copiii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t fiecare copil s\u0103 beneficieze de oportunitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a pe c\u0103i care s\u0103 armonizeze cu modul lui unic de g\u00e2ndire. Nu exist\u0103 o modalitate perfect\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are, dar este important ca educatorul \u015fi p\u0103rintele s\u0103 g\u0103seasc\u0103 modalitatea potrivit\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are pentru fiecare copil. Abordarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii conform acestei teorii nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area unui lucru trebuie folosite, \u00eentotdeauna, toate cele 8 canale, ci explorarea a c\u00e2t mai multe posibilit\u0103\u0163i de a \u00eenv\u0103\u0163a un lucru pentru a putea decide care dintre ele sunt cele mai potrivite \u00een fiecare caz particular. Teoria inteligen\u0163ei multiple extinde orizontul posibilit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are\/ asimilare a cuno\u015ftin\u0163elor dincolo de metodele conven\u0163ionale, verbale si logico-matematice utilizate \u00een majoritatea \u015fcolilor. Teoria inteligen\u0163ei multiple are implica\u0163ii puternice \u015fi \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi dezvoltare al adul\u0163ilor, d\u00e2ndu-le acestora o nou\u0103 perspectiv\u0103 prin care s\u0103-\u015fi analizeze, modul de via\u0163\u0103, meseria, pasiunile \u015fi le ofer\u0103 posibilitatea de a-\u015fi dezvolta, pe diverse c\u0103i, \u00eenclina\u0163ii pe care le-au avut \u00een copilarie \u015fi care le-au fost inhibate prin impunerea unui mod de g\u00e2ndire \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163are stereotip. <\/p>\n
Teoria inteligen\u0163elor multiple permite organizarea unei instruiri interactive \u015fi diferen\u0163iate, c\u0103tre un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt adaptat elevilor, care \u00eei sprijin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi valorifice pro\u00acpriile resurse, s\u0103 formeze capacit\u0103\u0163ile de autoinstruire \u015fi s\u0103 le dezvolte motiva\u0163ia pentru \u00eenv\u0103\u0163area permanent\u0103. Inteligen\u0163ele multiple reprezint\u0103 fundamentul instruirii diferen\u0163iate, \u00eentruc\u00e2t odat\u0103 cu identificarea lor se determin\u0103 sensul care trebuie mo\u00acdelat \u015fi adaptat curriculum implementat, pentru fiecare elev, considerat un unicat, care are anumite particularit\u0103\u0163i psihologice de v\u00e2rst\u0103, dar mai ales, anumite particularit\u0103\u0163i psihologice individuale, un anumit poten\u0163ial psihologic, un anumit stil de \u00eenva\u0163are, anumite aptitudini, interese \u015fi nevoi educa\u0163ionale, disponibilitate \u015fi capacita\u0163i de asimilare \u015fi formare proprii.<\/p>\n
Aplic\u00e2nd teoria inteligen\u0163elor multiple la situa\u0163iile psihopedagogice asupra copilului pre\u015fcolar se poate spune c\u0103 fiecare ramur\u0103 a inteligen\u0163ei poate sus\u0163ine \u015fi se poate reflecta \u00een p\u0103r\u0163i ale activit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163are din gradinit\u0103. Copii sunt diferi\u0163i, au inteligen\u0163e diferit combinate. Aceste combina\u0163ii le influen\u0163eaz\u0103 modul de a g\u00e2ndi, de a \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi de a ac\u0163iona. Stilurile de \u00eenv\u0103\u0163are trebuie adaptate diferen\u0163elor dintre copii din simplu motiv c\u0103 unul dintre obiectivele majore ale educa\u0163iei este \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea puterii de \u00een\u0163elegere a copilului. De ce trebuie s\u0103-l supunem unor constr\u00e2ngeri sau unor stereotipii c\u00e2nd poate \u00eenv\u0103\u0163a f\u0103r\u0103 efort, liber, din pl\u0103cere. Activit\u0103\u0163ile dificile, plictisitoare f\u0103r\u0103 motiva\u0163ie pot fi \u00eenlocuite cu o atmosfer\u0103 vioaie, entuziast\u0103, dinamic\u0103. Demersul ini\u0163iat de educatoare poate fi \u00een direc\u0163ia stimul\u0103rii interesului copilului pentru cunoa\u015ftere, pentru a c\u0103uta informa\u0163ia necesar\u0103 \u015fi mai ales pentru a utiliza \u00een contexte variate deplas\u00e2nd astfel accentul care cade pe memorie (mai ales memoria mecanic\u0103) spre g\u00e2ndire, spre descoperire. \u00cen vederea asigur\u0103rii \u015fansei de succces personal \u015fi pentru a elimina un eventual e\u015fec \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are este indicat s\u0103 se foloseasc\u0103 metode compatibile cu elementele inteligen\u0163ei dominante. Dar \u00eenainte de a se adopta stilul de \u00eenv\u0103\u0163are adecvat este necesar\u0103 s\u0103 se stabileasc\u0103 tipul de inteligen\u0163a dominant. Evalu\u0103rile ini\u0163iale dar \u015fi continue permit depistarea inteligen\u0163ei dominante, dar \u015fi proiectarea activit\u0103\u0163ilor de exersare si dezvoltare a acesteia conform principiului individualiz\u0103rii \u015fi diferen\u0163ierii.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la gr\u0103dini\u0163\u0103, copilul \u00ee\u015fi poate croi drumul \u00een via\u0163\u0103 dac\u0103 este bine evaluat, dac\u0103 este ajutat \u015fi sprijinit s\u0103-\u015fi exerseze tipul de inteligen\u0163\u0103 dominant.<\/p>\n
Experien\u0163a psihopedagogic\u0103 eviden\u0163iaz\u0103 pentru tipul de inteligen\u0163\u0103 logico-matematic\u0103<\/strong> urm\u0103torul inventar de capacit\u0103\u0163i: sunt utilizate ra\u0163ionamente inductive \u015fi deductive, sunt \u00een\u0163elese rela\u0163iile cauzale dintre concepte, sunt respectate regulile, ordinea, sunt emise ra\u0163ionamente cu aplicabilitate variat\u0103, se produc clasific\u0103ri, se stabilesc priorit\u0103\u0163i, opera\u0163iile matematice sunt realizate cu pl\u0103cere, lucrul cu numerele este confortabil \u015fi sunt descoperite \u015fi rezolvate probleme. Jocurile de mas\u0103 \u015fi cele recreative ofer\u0103 strategii de dezvoltare a inteligen\u0163ei logico-matematice, prin faptul c\u0103 stimuleaz\u0103 dorin\u0163a copiilor de a fi primii, de a-\u015fi concepe propria strategie de c\u00e2\u015ftig prin faptul c\u0103 respect\u0103 disciplina jocului \u015fi motiva\u0163ia de competi\u0163ie: memoreaz\u0103, fac asocieri, compar\u0103, sintetizeaz\u0103, descoper\u0103. \u201eExper\u0163ii\u201d sunt copii care au dominant\u0103 inteligen\u0163a logico-matematic\u0103 \u015fi care vor num\u0103ra tot ce este \u00een jurul lor, constituie \u015firuri numerice, ordoneaz\u0103 juc\u0103riile, raporteaz\u0103 num\u0103rul la cantitate, realizeaz\u0103 sarcinile fi\u015felor f\u0103r\u0103 sprijin. \u00cen perioada evalu\u0103rii ini\u0163iale educatoarea nu intervine, l\u0103s\u00e2nd copii s\u0103 se manifeste liber \u00een modul provocat de ea, creat special pentru fiecare tip de inteligen\u0163\u0103. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri se contureaz\u0103 grupa exper\u0163ilor \u015fi grupa novicilor ceea ce permite desf\u0103\u015furarea integral\u0103 a activit\u0103\u0163ilor \u015fi realizarea individual\u0103 \u015fi diferen\u0163iat\u0103 a obiectivelor propuse.<\/p>\n Un alt tip de inteligen\u0163\u0103 este cea vizual-spa\u0163ial\u0103. La nivelul pre\u015fcolarului, inteligen\u0163a vizual-spa\u0163ial\u0103<\/strong> este caracterizat\u0103 prin capacitatea de a construi, de a compune plastic un spa\u0163iu dat, de a reda grafic traseele parcurse \u00een timpul unei vizite, plimb\u0103ri, de a desena h\u0103r\u0163i, scheme, de a realiza o machet\u0103 de a reconstitui imagini, de a se orienta \u00een spa\u0163iu. \u00cen timpul evaluarii ini\u0163iale pot fi descoperite de pre\u015fcolari abilit\u0103\u0163i de a percepe lumea spa\u0163io – vizual\u0103 cu claritate, de a transforma aceste percep\u0163ii \u00een manifestarea unor sensibilita\u0163i fa\u0163\u0103 de culoare, form\u0103, linii, spa\u0163iul \u015fi rela\u0163ii \u00eentre aceste elemente. La grupa mic\u0103 manifest\u0103rile inteligen\u0163elor multiple nu sunt vizibile, aceast\u0103 perioad\u0103 fiind dedicat\u0103 \u00een mare parte socializ\u0103rii copiilor.<\/p>\n La 3-4 ani copilul observ\u0103 cu interes obiectele, le identific\u0103, define\u015fte elementele dintr-o imagine, indic\u0103 locul obiectelor preferate \u015fi se a\u015feaz\u0103 lang\u0103 ele, sesizeaz\u0103 diferen\u0163e dintre obiecte, construie\u015fte folosind tehnica al\u0103tur\u0103rii sau suprapunerii dupa model. Un copil cu inteligen\u0163a vizual spa\u0163ial\u0103 la 4-5 ani observ\u0103 cu aten\u0163ie obiectele, le identific\u0103, indic\u0103 locul lor \u00een spa\u0163iu, le a\u015feaz\u0103 la locul indicat, construie\u015fte dup\u0103 model \u015fi din imagina\u0163ie, sesizeaz\u0103 diferen\u0163ele \u00eentre obiecte, selecteaz\u0103, grupeaz\u0103, ordoneaz\u0103 dup\u0103 culoare, m\u0103rime, form\u0103, reprezent\u00e2nd grafic obiecte, fiin\u0163e care \u00eel fascineaz\u0103, reconstituie imagini, descrie imagini. La 5-7 ani copiaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 modelele, exerseaz\u0103 perfec\u0163ion\u00e2nd un model, acoper\u0103 plastic tot spa\u0163iul dat, combin\u0103 tehnici de lucru, respect\u0103 propor\u0163iile, concepe un \u015fir de ac\u0163iuni, evit\u0103 erorile, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163este rezultatul.<\/p>\n Construc\u0163ia are un nume \u015fi copilul nu este dezorientat fa\u0163\u0103 de obiectele din sala de grup\u0103, se orienteaz\u0103 rapid \u00een forma\u0163iile solicitate (coloan\u0103, cerc, semicerc) este preocupat de aparatul de fotografiat, de camera de luat vederi, \u00eei plac diapozitivele, filmele, reconstituie imagini f\u0103r\u0103 suport, alege c\u0103r\u0163i cu multe ilustra\u0163ii pe cale le cite\u015fte, se adapteaz\u0103 unui mediu nefamilial.<\/p>\n \u00cen exersarea \u015fi dezvoltarea inteligen\u0163ei vizual-spa\u0163iale un rol important \u00eel au reprezent\u0103rile, cuv\u00e2ntul prin func\u0163ia lui reglatoare (evoc\u0103 reprezent\u0103rile deja formate) de asemenea imagina\u0163ia \u015fi memoria care faciliteaz\u0103 unitatea \u00eentre trecut, prezent \u015fi viitor. Copilul are capacitatea de a vizualiza utiliz\u00e2nd diferite procese ale imagina\u0163iei precum ar fi: amplificarea propor\u0163iilor sau diminuarea lor, multiplicarea sau omiterea elementelor, schematizarea \u015fi a\u015fezarea spa\u0163ial\u0103. Un copil cu inteligen\u0163\u0103 vizual spa\u0163ial\u0103 este preocupat de detaliile unei imagini, ale unui tablou, se orienteaz\u0103 u\u015for \u00een spa\u0163ii diferite. Este preocupat de figuri, \u00eei plac formele geometrice, are un spirit de observa\u0163ie dezvoltat.<\/p>\n De\u0163in\u0103torii acestei inteligen\u0163e sunt cei care \u0163in cont de realitatea \u00eenconjuratoare, respect\u0103 propor\u0163iile, distan\u0163ele, formele, materializeaz\u0103 o tem\u0103, o idee, o ac\u0163iune. Jocurile de construc\u0163ie \u015fi jocurile tangram sunt \u015fi ele o modalitate utilizat\u0103 \u00een exersarea \u015fi dezvoltarea inteligen\u0163ei spa\u0163ial-vizual\u0103 al\u0103turi de \u00eencorporarea noilor tehnologii electronice, experimentarea panourilor electrice, practicarea jocurilor bazate pe c\u0103utarea unor solu\u0163ii rapide de rezolvare a unor probleme de via\u0163\u0103 real\u0103.<\/p>\n Inteligen\u0163a corporal-kinestezic\u0103<\/strong> determin\u0103 un alt stil de \u00eenv\u0103\u0163are. Este inteligen\u0163a de la nivelul corpului \u015fi al m\u00e2inilor care ajut\u0103 copiii s\u0103 controleze \u015fi s\u0103 redea mi\u015fc\u0103rile corpului, s\u0103 mi\u015fte \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 cu \u00eendem\u00e2nare diferite obiecte, instrumente realiz\u00e2nd o armonie estetic\u0103 a corpului. Copiii cu inteligen\u0163a kinestezic\u0103 utilizeaz\u0103 corpul cu precizie, interpreteaz\u0103 mi\u015fcarea armonios, include deprinderi fizice speciale, au echilibru, for\u0163\u0103, flexibilitate, vitez\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103 \u00een mi\u015fcari, sunt sensibili tactil, sunt activi, rezisten\u0163i fizic, \u00eenteleg rapid nuan\u0163ele unei mi\u015fc\u0103ri, \u00ee\u015fi controleaz\u0103 absolut toate mi\u015fc\u0103rile corpului. Un astfel de copil face educa\u0163ie fizic\u0103 cu pl\u0103cere, \u00eenso\u0163e\u015fte exprimarea verbal\u0103 de gesturi, pip\u0103ie obiectele care \u00eel intereseaz\u0103, are o reprezentare clar\u0103 a schemei corporale \u015fi \u00ee\u015fi coordoneaz\u0103 bine mi\u015fc\u0103rile. La debutul pre\u015fcolarit\u0103\u0163ii predomin\u0103 activit\u0103\u0163ile fizice spontane pentru c\u0103 acesta nu are o reprezentare clar\u0103 a schemei corporale \u015fi de aceea sunt necesare exerci\u0163ii care coordoneaza mi\u015fc\u0103rile, con\u015ftientizeaz\u0103 ac\u0163iunile \u015fi \u00eel fac s\u0103 perceap\u0103 corect corpul (este facilitat\u0103 trecerea de la activit\u0103\u0163ile spontane la o activitate integrat\u0103, dirijat\u0103, con\u015ftient\u0103). Activit\u0103\u0163ile de educa\u0163ie fizic\u0103 constituie forma de baz\u0103 care \u00eentrune\u015fte toate condi\u0163iile pentru a stimula interesul copiilor \u00een vederea particip\u0103rii con\u015ftiente \u015fi active la dezvoltarea fizic\u0103 general\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 placut\u0103. Gimnastica de \u00eenviorare este un alt mijloc de dezvoltare fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103, satisface temporar nevoia de mi\u015fcare, disciplineaz\u0103, contribuie la crearea bunei dispozi\u0163ii, formeaz\u0103 o \u0163inut\u0103 corect\u0103, stimuleaz\u0103 func\u0163iile fiziologice ale respira\u0163iei \u015fi ale circula\u0163iei. Al\u0103turi de gimnastica de \u00eenviorare dansurile tematice \u015fi populare precum \u015fi activit\u0103\u0163ile \u00een aer liber sunt forme potrivite pentru stimularea mi\u015fc\u0103rii. Dansurile populare permit schimb\u0103rile de ritm, orientarea spa\u0163ial\u0103, linia melodic\u0103 marcheaz\u0103 legatura dintre inteligen\u0163a kinestezic\u0103 \u015fi cea vizual spa\u0163ial\u0103, muzical\u0103 \u015fi inteligen\u0163a inter \u015fi intrapersonal\u0103.<\/p>\n Inteligen\u0163a muzical\u0103<\/strong>\u00a0intervine c\u00e2nd faptele individuale sunt memorizate ritmic sau sunt folosite c\u00e2ntece, ori c\u00e2nd muzica este folosit\u0103 pentru un con\u0163inut oral care tocmai a fost \u00eenv\u0103\u0163at. Actul c\u00e2nt\u0103rii este sincretic topind \u00eentr-o excursie artistic\u0103 personal\u0103 ac\u0163iuni intelectuale, fizice \u015fi psihice. Muzica este \u015fi o art\u0103 a ordinii, a m\u0103surii, a propriet\u0103\u0163ii, a echilibrului, a armoniei \u015fi prin aceasta ea are valen\u0163e educative deosebit de valoroase.<\/p>\n Un copil cu inteligen\u0163\u0103 muzical\u0103 \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte f\u0103r\u0103 efort o rostire clar\u0103 frumoas\u0103 a limbii materne dar \u015fi a limbilor str\u0103ine, are o motricitate ordonat\u0103 \u015fi estetic\u0103, se integreaz\u0103 firesc f\u0103r\u0103 complexe \u00een colectivitate, are un dezvoltat sim\u0163 polifonic, \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte u\u015for muzica pe baza tonal\u0103 \u015fi modal\u0103, are o intona\u0163ie corect\u0103 a sunetelor, execut\u0103 exact ritmul, pronun\u0163\u0103 clar textul. De asemenea diferen\u0163iaz\u0103 u\u015for sunete din mediul \u00eenconjur\u0103tor, timbrul vocilor, al instrumentelor muzicale, compar\u0103 sunete pe baza \u00een\u0103l\u0163imii, duratei, timbrului \u015fi intensit\u0103\u0163ii lor, analizeaz\u0103 cu placere piese muzicale, compune spontan secven\u0163e ritmico-melodice, \u00ee\u015fi imagineaz\u0103 melodiile pe care le-ar produce diferite instrumente, alege secven\u0163e muzicale ce corespund diferitelor st\u0103ri afective sau situa\u0163ii, utilizeaz\u0103 creativ mi\u015fc\u0103ri ritmice de dans pentru a exprima st\u0103ri suflete\u015fti, sentimente, apreciaz\u0103 c\u00e2ntecul sau interpretarea muzical\u0103 a altor copii.<\/p>\n Un pre\u015fcolar cu inteligen\u0163\u0103 lingvistic\u0103<\/strong> va descrie imagini, fotografii, va face unele rime, acrostiluri sau o c\u0103rticic\u0103 (la imagini date adaug\u0103 textul creat de el cu \u00een\u0163eles logic). Nu \u00eenva\u0163\u0103 regulile gramaticale, nu cunoa\u015fte defini\u0163ii, nu \u015ftie ce este substantivul sau verbul dar respect\u0103 aceste reguli, treptat \u00ee\u015fi formeaz\u0103 generaliz\u0103ri lingvistice, empirice av\u00e2nd a\u015fa numitul \u201csim\u0163 al limbii\u201d. Intuie\u015fte litere \u015fi le reproduce prin scriere prin fixarea la tabla magnetic\u0103 sau mai nou prin scriere prin computer, identific\u0103 pozi\u0163ia unui sunet \u00een cuv\u00e2nt. Printre altele copii \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc formule \u015fi expresii literare, cuvinte noi pe care le utilizeaz\u0103 \u00een contexte adecvate, folosesc sinonime, omonime \u00een contexte variate, utilizeaz\u0103 diferite tipuri de propozi\u0163ii (enun\u0163iative, exclamative, interogative), dau o reprezentare grafic\u0103 a cuvintelor, propozi\u0163iilor, utiliz\u00e2nd semnele grafice. Un copil cu inteligen\u0163\u0103 lingvistic\u0103 poate sorta literele cerute din mul\u0163imea de litere, poate copia litere, cifre, dup\u0103 modelul dat, contribuie la scrieri colective, scrie cuvinte familiale la alegere, redau cu u\u015furin\u0163\u0103 con\u0163inutul unei pove\u015fti, al unui text citit de educatoare, realizeaz\u0103 mini-dramatiz\u0103ri sau jocuri de rol de la textul unei pove\u015fti sau poezii, exprim\u0103 sentimentele unor personaje din pove\u015fti \u00een dramatiz\u0103ri \u015fi jocuri de rol.<\/p>\n Inteligen\u0163a interpersonal\u0103<\/strong> este solicitat\u0103 \u00een timpul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een perechi sau \u00een jocuri de grup \u015fi competi\u0163ie. Inteligen\u0163a interpersonal\u0103 este solicitat\u0103 pentru recapitulare, reflec\u0163ie sau\u00a0 pentru transpunerea \u00een via\u0163a personal\u0103 \u015fi \u00een munc\u0103 a ceea ce a fost \u00eenv\u0103\u0163at \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103 sau \u015fcoal\u0103. La jocul de rol, de exemplu, copii vor simula comportamente, interpreteaz\u0103 roluri, intr\u0103 \u00een rela\u0163ii unii cu al\u0163ii, \u00eenteleg interven\u0163iile partenerilor de joc, motiva\u0163ia unui anumit comportament, dorin\u0163a unora de a \u00eenfrumuse\u0163a un col\u0163 creat de ei, iar al\u0163ii \u00ee\u015fi autoapreciaz\u0103 propriile componente. Rela\u0163ionarea este benefic\u0103 pentru exersarea inteligen\u0163ei interpersonale \u015fi intrapersonale.<\/p>\n Aplica\u0163iile practice la orice tip de activitate dau posibilitatea dezvolt\u0103rii inteligen\u0163elor multiple la copii, dar mai ales a inteligen\u0163ei dominante prin multe exerci\u0163ii \u015fi prin multe jocuri pe care noi le desf\u0103\u015fur\u0103m \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Teoria inteligen\u0163elor multiple provoac\u0103 educatorii \u015fi p\u0103rin\u0163ii s\u0103 lucreze cu copiii \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t fiecare copil s\u0103 beneficieze de oportunitatea de a \u00eenv\u0103\u0163a pe c\u0103i care s\u0103 armonizeze cu modul lui unic de g\u00e2ndire. Nu exist\u0103 o modalitate perfect\u0103 … Cite\u0219te continuarea
\n\u2022 Breban, S., Activit\u0103\u0163i bazate pe inteligen\u0163e multiple, editura Reprograph, Craiova, 2004;
\n\u2022 Gardner, H., Inteligen\u0163e multiple. Noi orizonturi, Editura Sigma, Bucure\u015fti, 2006.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"