{"id":7875,"date":"2018-08-09T19:43:37","date_gmt":"2018-08-09T16:43:37","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=7875"},"modified":"2018-08-14T22:45:13","modified_gmt":"2018-08-14T19:45:13","slug":"factorii-care-influenteaza-comportamentul-copilului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/factorii-care-influenteaza-comportamentul-copilului","title":{"rendered":"Factorii care influen\u021beaz\u0103 comportamentul copilului"},"content":{"rendered":"

La na\u0219tere, omul prime\u0219te o zestre genetic\u0103 de la ambii p\u0103rin\u021bi, acela\u0219i num\u0103r de cromozomi, un bagaj impresionant de neuroni, \u00eens\u0103 oamenii sunt unici. Aceast\u0103 situa\u021bie este dat\u0103 de o serie \u00eentreag\u0103 de factori care contribuie la modelarea comportamentului uman. Pornind de la stimulii la care a fost expus copilul \u00eenc\u0103 din cea mai fraged\u0103 copil\u0103rie \u0219i ajung\u00e2nd la factori externi, \u00eent\u00e2lni\u021bi doar \u00een ultimii 60 de ani, ca mass media, internet, gadgeturi<\/em> contemporane, observ\u0103m diferen\u021bierea personalit\u0103\u021bilor copiilor. P\u0103rin\u021bii, rudele apropiate, bona, prietenii de joac\u0103, colegii, profesorii, educatorii sunt principalii actori care \u00ee\u0219i pun amprenta pe caracterul copilului. Mediul bogat \u00een stimuli, antrenant, disciplinarea pozitiv\u0103 \u0219i atmosfera familial\u0103 contribuie \u00een mod esen\u021bial la formarea de comportamente dezirabile. Succesul \u00een via\u021b\u0103 nu se mo\u0219tene\u0219te, nu este instinctual, ci se atinge prin exersarea unor abilit\u0103\u021bi de via\u021b\u0103 \u00eentr-un mediu propice. Mijloacele media, re\u021belele sociale \u0219i gadgeturile<\/em> moderne au o importan\u021b\u0103 major\u0103 \u00een dezvoltarea comportamentului copilului. Expus timpuriu la emisiuni inadecvate, desene animate, jocuri \u0219i aplica\u021bii copilul nu \u00een\u021belege corect rela\u021biile sociale, rela\u021bionarea face to face<\/em> \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 impulsiv, individualist \u0219i dezordonat. Dup\u0103 o perioad\u0103 de timp \u00een care \u0219coala a urm\u0103rit \u201ealfabetizarea\u201d electronic\u0103 a elevilor, tot \u0219coala trage un semnal de alarm\u0103 asupra unor comportamente indezirabile ale elevilor b\u0103nuite de a fi dob\u00e2ndite tocmai \u00een urma folosirii excesive a mijloacelor media.
\n<\/p>\n

Deosebirile dintre copii, cultur\u0103, stiluri de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de via\u021b\u0103, dintre modurile de comportare sunt un factor pozitiv, firesc ce intervine \u00een dezvoltarea \u0219i devenirea copilului. Egalitatea dintre copii este dat\u0103 de diversitate \u0219i nu de asem\u0103narea dintre ei, deci pre\u0219colarii vor fi \u00eencuraja\u021bi s\u0103-\u0219i p\u0103streze autenticitatea, \u0219i nu s\u0103 se transforme \u00een copii ale unui model prestabilit, generat de prejudec\u0103\u021bi \u0219i stereotipii culturale. Feti\u021bele se pot juca at\u00e2t cu ma\u0219ini c\u00e2t \u0219i cu p\u0103pu\u0219i, iar b\u0103ie\u021bii nu vor fi certa\u021bi pentru c\u0103 \u201epl\u00e2ng ca o feti\u021b\u0103\u201d, adolescen\u021bii vor fi liberi s\u0103-\u0219i aleag\u0103 o meserie preferat\u0103 f\u0103r\u0103 a fi judeca\u021bi sau eticheta\u021bi \u00een vreun fel.<\/p>\n

Profesorii, f\u0103r\u0103 a fi b\u0103nui\u021bi de rele inten\u021bii, uneori ignor\u0103 diferen\u021bele dintre copii, consider\u00e2ndu-i pe to\u021bi egali, \u0219i fixeaz\u0103 perspectiva majorit\u0103\u021bii ca regul\u0103 general\u0103, aplicabil\u0103 tuturor, f\u0103r\u0103 a negocia acest lucru. Lipsa stigmatiz\u0103rii nu are \u00eentotdeauna rezultatele \u021bintite, ea poate nega valori culturale, etnice, religioase ale unor minorit\u0103\u021bi, priv\u00e2ndu-i pe cei incrimina\u021bi de de dreptul la valori sau nevoi educa\u021bionale speciale. Educa\u021bia pentru to\u021bi promovat\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 1990 reprezint\u0103 un concept fundamental \u00een pedagogia zilelor noastre care eviden\u021biaz\u0103 interna\u021bionalizarea problemelor cu care se confrunt\u0103 educa\u021bia. Acest concept implic\u0103 acceptarea \u0219i valorizarea diferen\u021belor dintre oameni, f\u0103c\u00e2nd leg\u0103tura dintre general \u0219i particular, dintre universal \u0219i individual. Num\u0103rul mare de copii care se dore\u0219te a fi inclu\u0219i \u00een educa\u021bia timpurie reflect\u0103 dorin\u021ba de a eradica abandonul \u0219colar, iar multiplicarea strategiilor de abordare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, integrarea, abordarea holistic\u0103 accentueaz\u0103 necesitatea de adaptare a \u0219colii la necesit\u0103\u021bile copilului. Stimularea timpurie a dezvolt\u0103rii prin programe na\u021bionale este o perioad\u0103 decisiv\u0103 cu o influen\u021b\u0103 major\u0103 asupra form\u0103rii inteligen\u021bei, a personalit\u0103\u021bii copilului \u0219i a comportamentelor sale sociale.<\/p>\n

Prioritatea pedagogiei contemporane este identificarea unor c\u0103i \u0219i mijloace de interven\u021bie \u00een educa\u021bia timpurie a c\u00e2t mai multor copii pre\u0219colari. Viziunea global\u0103 asupra ac\u021biunilor de stimulare, protejare, dezvoltare \u0219i construc\u021bie a personalit\u0103\u021bii copilului, educa\u021bia p\u0103rin\u021bilor, cuprinderea unor categorii c\u00e2t mai largi de copii \u00een gr\u0103dini\u021be, alc\u0103tuirea de grupe mixte, atitudinea de acceptare \u0219i valorizare a diferen\u021belor sunt principalele direc\u021bii de ac\u021biune \u0219i totodat\u0103 condi\u021bii fundamentale ale educa\u021biei timpurii.<\/p>\n

Gr\u0103dini\u021ba vine cu schimb\u0103ri majore \u00een via\u021ba copilului, at\u00e2t pe planul dezvolt\u0103rii psihosomatice, c\u00e2t \u0219i pe planul rela\u021bional. Copiii dep\u0103\u0219esc cadrul restr\u00e2ns al familiei \u0219i p\u0103\u0219esc \u00eentr-unul nou, cu cerin\u021be noi, diferite de cele din familie \u0219i de cele din etapa anterioar\u0103 de v\u00e2rst\u0103. Diferen\u021bele de solicit\u0103ri vin cu antrenarea tuturor posibilit\u0103\u021bilor de adaptare a copilului la noul mediu \u0219i duc la diversificarea conduitelor sale. Ad\u00e2ncirea contradic\u021biilor dintre solicit\u0103rile externe \u0219i posibilit\u0103\u021bilor interne ale copilului constituie partea dinamic\u0103 a dezvolt\u0103rii sale psihice. Contradic\u021biile dintre modul primitiv de satisfacere a trebuin\u021belor sale \u0219i cerin\u021bele unui model civilizat de de satisfacere a lor, \u021bin\u00e2nd seama de norme \u0219i reguli socio-culturale sunt nu numai un punct de plecare, ci \u0219i factori acceleratori ai dezvolt\u0103rii comportamentelor copilului, a diferen\u021bierii \u0219i individualiz\u0103rii acestora, a unei socializ\u0103ri treptate, dar sigure, a copilului.<\/p>\n

Jocul r\u0103m\u00e2ne activitatea dominant\u0103 a acestei v\u00e2rste, \u00eens\u0103 el \u00eencepe s\u0103 se coreleze cu cerin\u021bele procesului instructiv educativ, a\u0219adar se asist\u0103 la complicarea \u0219i ad\u00e2ncirea proceselor de cunoa\u0219tere, la schimbarea atitudinii fa\u021b\u0103 de mediul \u00eenconjur\u0103tor, \u0219i la perfec\u021bionarea formelor de activitate a copilului. Acest\u0103 etap\u0103 corespunde descoperirii realit\u0103\u021bii fizice, a realit\u0103\u021bii umane, \u0219i mai ales autodescoperirii. Copilul realizeaz\u0103 existen\u021ba unei realit\u0103\u021bi externe care nu depinde de el \u0219i de care trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u00een \u00eendeplinirea scopurilor sale. Noua lume implic\u0103 respectarea unor reguli, conformarea la ceea ce trebuie \u00eendeplinit. El descoper\u0103 realitatea \u00een rela\u021biile cu obiectele, dar \u0219i cu persoanele, care aduc constr\u00e2ngeri \u00een a le folosi \u0219i manipula \u00eentr-un anumit fel, care impun norme de comportare, \u00eel oblig\u0103 s\u0103 respecte reguli diverse. Realitatea extern\u0103 are caracteristici obiective \u0219i pare s\u0103 i se opun\u0103, iar atitudinile imaginative vor vi \u00eenlocuite cu atitudini realiste \u0219i obiective, mimarea unei ac\u021biuni va fi \u00eenlocuit\u0103 de efectuarea acesteia. Pe parcursul pre\u0219colarit\u0103\u021bii atitudinile imaginative, fictive asupra realit\u0103\u021bii vor fi \u00eenlocuite de altele realiste \u0219i obiective. Odat\u0103 cu \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 3 ani, copilul devine interesat \u00een mod evident de adul\u021bi, care \u00eei servesc drept model pentru \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i comportare, prin calitatea pe care ace\u0219tia o au: parteneri, educatori, p\u0103rin\u021bi. Totodat\u0103 se intensific\u0103 dorin\u021ba de afiliere la grup, de a se juca \u0219i cu al\u021bi copii, cu care \u00ee\u0219i va exersa capacit\u0103\u021bile, puterea, inteligen\u021ba, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 \u0219i accept\u00e2nd reguli de comportare.<\/p>\n

Dezirabil sau nu, comportamentul unui copil cunoa\u0219te multiple influen\u021be: genetice, emo\u021bionale, sociale, de mediu, educa\u021bie, care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een permanent asupra dezvolt\u0103rii emo\u021bionale a copilului. Ultimele cercet\u0103ri dovedesc c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u0219i hormonii sau mass media sunt influen\u021be notabile \u00een formarea comportamentului copiilor. La fel ca \u0219i \u00een cazul formarii personalit\u0103\u021bii, exist\u0103 c\u00e2\u021biva factori genetici care pot accentua anumite tr\u0103s\u0103turi de comportament ale copiilor. L\u0103rgirea cadrului rela\u021bional este una dintre bazele dezvolt\u0103rii psihice pe toate planurile. Acum, exuberan\u021ba motorie conduce la \u00eembog\u0103\u021birea \u0219i flexibilizarea limbajului, dezvoltarea g\u00e2ndirii pe planul coeren\u021bei, a clarit\u0103\u021bii, a comunicabilit\u0103\u021bii, emanciparea afectiv\u0103, \u0219i activ\u0103.<\/p>\n

Afectivitatea \u00eencepe s\u0103 se organizeze sub forma complex a sentimentelor. Se contureaz\u0103 imaginea \u0219i con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i con\u0219tiin\u021ba moral\u0103. Pre\u0219colarul devine mai receptiv la \u00eensu\u0219irea regulilor \u0219i normelor de comportare, mai deschis la obiceiurile din familie \u0219i de la gr\u0103dini\u021b\u0103, consolid\u00e2ndu-\u0219i disciplinarea conduitelor, la sporirea comportamentelor dezirabile din punct de vedere social. \u00cenv\u0103\u021barea prin cooperare este completat\u0103 prin individualizarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i tratarea adecvat\u0103 a pe\u0219colarului \u00een timpul actului educational. Momentele cruciale ale dezvolt\u0103rii pre\u0219colarului sunt sprijinite prin formarea comportamentelor de colaborare \u0219i de cooperare de care este nevoie \u00een activit\u0103\u021bile zilnice.<\/p>\n

Parteneriatul cu familia \u0219i cu comunitatea dep\u0103\u0219esc barierele de h\u00e2rtie, p\u0103rin\u021bii devenind un real sprijin \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Ei vor fi \u00eencuraja\u021bi c\u00e2t mai mult s\u0103 participe la proiectarea \u0219i derulare proiectelor educative la care vor lua parte copiii lor, fiind responsabiliza\u021bi, iar actul educational eficientizat la maximum.<\/p>\n

Factorii genetici<\/em><\/p>\n

Exist\u0103 unele gene care predispun la violen\u021b\u0103 sau agresivitate, conform unor descoperiri recente, \u00eens\u0103 amprenta lor nu este definitorie pentru comportamentul adultului, supun\u00e2ndu-se influen\u021belor educa\u021bionale, \u0219i autocontrolului.<\/p>\n

Factorii sociali<\/em><\/p>\n

Chiar din perioada prenatal\u0103 copilul intr\u0103 \u00een contact cu foarte multe persoane, fapt ce dezvolt\u0103 latura social\u0103 a personalit\u0103\u021bii copilului, cu un impact major asupra dezvolt\u0103rii unor tipologii de comportamente. Intrarea la gr\u0103dini\u021b\u0103 pune copilul \u00een situa\u021bia de a adera la anumite grupuri. Anturajul are o influen\u021b\u0103 destul de demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te modelarea comportamentului \u0219i influen\u021barea deciziilor de zi cu zi.<\/p>\n

Factori biologici<\/em><\/p>\n

Cercet\u0103ri recente relev\u0103 faptul c\u0103 nivelul de testosteron din organism, cu un nivel mai ridicat la b\u0103ie\u021bi, determin\u0103 anumite tipuri de comportament la copii. Angajarea \u00een activit\u0103\u021bi combative, care cer rezisten\u021b\u0103 fizic\u0103, for\u021b\u0103, este, se pare datorat\u0103 diferen\u021bei nivelului acestui hormon dintre b\u0103ie\u021bi \u0219i fete, de\u0219i stereotipurile educa\u021bionale \u0219i prejudec\u0103\u021bile ar putea avea de asemenea o influen\u021b\u0103 destul de mare asupra unor comportamente. De\u0219i se consider\u0103 c\u0103 un nivel crescut de testosteron ar conduce la unele comportamente indezirabile, cu inclina\u021bii agresive \u0219i conflictuale, totu\u0219i putem cu u\u0219urin\u021b\u0103 observa c\u0103, b\u0103ie\u021bii sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 practice activit\u0103\u021bi de for\u021b\u0103, s\u0103-\u0219i ia singuri ap\u0103rarea prin mijloace violente, \u00een timp ce fetelor li se cere sensibilitate, empatie \u0219i un mai mare autocontrol asupra ac\u021biunilor.<\/p>\n

Factorii de mediu<\/em><\/p>\n

Mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219te copilul \u00ee\u0219i pune cel mai pregnant amprenta asupra form\u0103rii comportamentului prin educa\u021bie, stilul parental \u0219i atmosfera familial\u0103 \u00een care pre\u0219colarul \u00ee\u0219i duce via\u021ba. Educa\u021bia, \u00een sens larg, ca ac\u021biune exercitat\u0103 asupra persoanei \u00een scopul model\u0103rii ei, este unul dintre cei mai importan\u021bi factori ce influen\u021beaz\u0103 comportamentul copilului. La na\u0219tere omul nu are un set de reguli predefinit dup\u0103 care s\u0103 se ghideze, instinctele umane fiind reduse fa\u021b\u0103 de ale animalelor, astfel c\u0103, ceea ce va deveni, omul este rezultatul unor influen\u021be voite sau arbitrare. Disciplinarea de la v\u00e2rste fragede, aplicat\u0103 \u00een mod pozitiv, construie\u0219te personalit\u0103\u021bi complexe, regulile \u0219i limitele av\u00e2nd drept scop orientarea c\u0103tre comportamente dezirabile, maniere frumoase \u0219i comportamente civilizate, care, se presupune, vor folosi viitorului adult. Atmosfera familial\u0103 constituie primul mediu cu care copilul ia contact \u0219i \u00een care are primele reprezent\u0103ri despre bine \u0219i r\u0103u, frumos sau ur\u00e2t, correct sau incorect. O familie armonioas\u0103 din punct de vedere emotional, cu p\u0103rin\u021bi care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc acelea\u0219i puncte de vedere \u00een privin\u021ba educa\u021biei copilului \u0219i acelea\u0219i principia morale este un mediu propice form\u0103rii comportamentelor dezirabile. Din contr\u0103, un mediu \u00een care abuzul este un mod de via\u021b\u0103, violen\u021ba un mod de exprimare, haosul este ordinea de derulare a oric\u0103rei activit\u0103\u021bi, iar tensiunea un mod de a fi va conduce spre comportamente indezirabile, n\u0103scute din nevoia de supravie\u021buire.<\/p>\n

Stilul parental<\/em><\/p>\n

Succesul autocontrolului la adult se atinge prin controlul adecvat aplicat de p\u0103rin\u021bi, felul \u00een care p\u0103rin\u021bii reu\u0219esc s\u0103 explice copilului faptul c\u0103 realitatea este plin\u0103 de consecin\u021be ale faptelor noastre, iar fericirea personal\u0103 provine dinrecunoa\u0219terea consecin\u021belor care decurg din ac\u021biunile proprii \u0219i evitarea lor. Unii p\u0103rin\u021bi uit\u0103 c\u0103 urma\u0219ii lor sunt indivizi cu personalitate proprie \u0219i c\u0103 nu \u00eei pot controla pe ei ci doar situa\u021biile ap\u0103rute, c\u0103 felul \u00een care copiii r\u0103spund la m\u0103surile aplicate sunt factori de rela\u021bie \u0219i sunt cel pu\u021bin la fel de semnificativi ca \u0219i pedeapsa sau recompensa.<\/p>\n

Studiile \u00een acest domeniu \u00eentreprinse de Baumrid \u0219i Maccoby relev\u0103 existen\u021ba a trei stiluri parentale: stilul autoritar, stilul autorizat \u0219i stilul permisiv indulgent. P\u0103rintele autoritar ordon\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 dea explica\u021bii, \u0219i promoveaz\u0103 ascultarea. Ei aplic\u0103 regulile strict, iar pentru ei este mai important s\u0103 sanc\u021bioneze gre\u0219eala, dec\u00e2t s\u0103 laude comportamentul dezirabil. Ei consider\u0103 c\u0103 pedeapsa este o urmare firesc\u0103, o consecin\u021b\u0103 logic\u0103 a gre\u0219elii, excluz\u00e2nd din start premiza gre\u0219elii ca oportunitate de \u00eenv\u0103\u021bare. Copiii vor deveni adul\u021bi supu\u0219i, f\u0103r\u0103 initiativ\u0103, care nu-\u0219i vor exprima sentimentele cu u\u0219urin\u021b\u0103, cu deficien\u021be \u00een competen\u021bele sociale \u0219i \u00een ob\u021binerea st\u0103rii de fericire. P\u0103rintele autorizat stabile\u0219te reguli \u0219i are a\u0219tept\u0103ri la fel ca \u0219i cel autoritar, dar diferen\u021ba const\u0103 \u00een aten\u021bia acordat\u0103 sentimentelor \u0219i reac\u021biilor copilului. A\u0219tept\u0103rile \u0219i limitele sunt explicate \u0219i exprimate \u00een mod pozitiv, p\u0103rintele autorizat urm\u0103rind echilibrarea consecin\u021belor negative prin aplicarea disciplinei pozitive \u0219i oferind \u00een\u021belegere \u0219i iertare. Acest tip de p\u0103rin\u021bi este respectat de c\u0103tre proprii copii, lucru ce favorizeaz\u0103 rela\u021biile pozitive, succesul professional \u0219i social. P\u0103rintele permisiv indulgent are un num\u0103r limitat de a\u0219tept\u0103ri \u0219i reguli, pe care, de cele mai multe ori , nici el \u00eensu\u0219i nu le respect\u0103. Acest tip de p\u0103rinte crede \u00een dezvoltarea natural\u0103 a comportamentelor pozitive, iar copii sunt l\u0103sa\u021bi s\u0103 fac\u0103 singuri alegerile. Ei, de fapt, evit\u0103 conflictul care ar putea ap\u0103rea la diferen\u021bele de opinii, \u0219i uneori aleg s\u0103 fie tovar\u0103\u0219i cu copiii lor, dec\u00e2t s\u0103-i vad\u0103 furio\u0219i. rezultatele aplic\u0103rii unui asemenea stil parental vor \u00eenclina spre adolescen\u021bi cu probleme de autocontrol, \u0219i integrare deficitar\u0103 \u00een via\u021ba de adult Factorii emo\u021bionali Emo\u021biile constituie factori notabili \u00een modul \u00een care copilul reac\u021bioneaz\u0103 la anumi\u021bi stimuli, \u00een contexte de via\u021b\u0103 stresante pentru copil, influen\u021b\u00e2nd \u00een mod direct comportamentul prin dispozi\u021biile de moment. Afec\u021biuni precum ADHD vor influen\u021ba comportamentul \u00een mod decisive, care se va plia chiar pe simptomatologia acestei tulbur\u0103ri. Tratamentele medicamentoase pentru diferite afec\u021biuni pot produce modific\u0103ri comportamentale ca iritabilitatea, triste\u021bea, impulsivitatea.<\/p>\n

Mass media<\/em><\/p>\n

Aparent factor social, simbol al evolu\u021biei \u0219i, de multe ori, supraestimat factor educational, mass media este, \u00een ultimul timp un factor din ce \u00een ce mai prezent \u00een modelarea comportamentului copiilor prin urm\u0103rirea unui timp nelimitat a emisiunilor TV, sau, mai r\u0103u, a unor programe inadecvate v\u00e2rstei. Televizorul are uneori rolul de bon\u0103, alteori de educator, de prieten de joac\u0103, \u00eens\u0103 el nu este dec\u00e2t un instrument folosit inadecvat de adul\u021bi \u00een educa\u021bia copiilor. Computerul, cel mai \u00een vog\u0103 instrument \u0219i aparat din casele moderne ofer\u0103 copilului multe activit\u0103\u021bi, toate \u00een mediul virtual, care nu-l ajut\u0103 s\u0103 se formeze ca om. Jocurile educa\u021bionale bine integrate \u00een lec\u021bii, aplica\u021biile care explic\u0103 fenomene, ac\u021biuni altfel greu de urm\u0103rit sau reprodus, sunt activit\u0103\u021bi de dorit pa computer, dar jocurile, re\u021belele de socializare \u0219i internetul ar trebui excluse sau reduse \u0219i executate numai sub supravegherea strict\u0103 a adul\u021bilor, dac\u0103 ne dorim copii care s\u0103 se comporte dezirabil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La na\u0219tere, omul prime\u0219te o zestre genetic\u0103 de la ambii p\u0103rin\u021bi, acela\u0219i num\u0103r de cromozomi, un bagaj impresionant de neuroni, \u00eens\u0103 oamenii sunt unici. Aceast\u0103 situa\u021bie este dat\u0103 de o serie \u00eentreag\u0103 de factori care contribuie la modelarea comportamentului uman. … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[775],"tags":[791],"class_list":["post-7875","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-psihologia-educatiei","tag-cristina-cobzuc"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7875","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7875"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7875\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7887,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7875\/revisions\/7887"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7875"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7875"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7875"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}