Articolul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia asupra diferitelor perspective asupra inteligen\u021bei. Fiecare perspectiv\u0103 este prezentat\u0103 \u0219i explicat\u0103 pe scurt. Cele trei tipuri de teorii asupra inteligen\u021bei, Cast Building, Brick Building si Mozaic sunt descrise succint.
\n<\/p>\n
Pentru a analiza semnifica\u021biile inteligen\u021bei este oportun s\u0103 pornim de la \u00eens\u0103\u0219i r\u0103d\u0103cina cuv\u00e2ntului. El provine din latin\u0103, intellegere<\/em> \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201ea \u00een\u021belege\u201d. Inteligen\u021ba implic\u0103 o capacitate mental\u0103 general\u0103 care variaz\u0103 de la individ la individ \u0219i fluctueaz\u0103 pe parcursul vie\u021bii. Oamenii pot excela sau pot avea deficite \u00een zone precum ra\u021bionalizarea, pl\u0103nuirea, rezolvarea de probleme, \u00een\u021belegerea ideilor abstracte \u0219i experien\u021ba de \u00eenv\u0103\u021bare. Abilit\u0103\u021bile sau dizabilit\u0103\u021bile \u00eenn\u0103scute, totu\u0219i, nu ar trebui privite ca fiind permanente sau imposibil de modificat. To\u021bi indivizii au capacitatea de a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi abilitatea de a recunoa\u0219te conexiuni, precum \u0219i de a-\u0219i dezvolta capacitatea de a g\u00e2ndi strategic.<\/p>\n Inteligen\u021ba este abilitatea de a recunoa\u0219te \u0219i a face conexiuni. \u00cen ceea ce prive\u0219te consensul cu privire la o defini\u021bie opera\u021bional\u0103 a inteligen\u021bei, putem afirma c\u0103 acesta aproape c\u0103 nu exist\u0103. \u00cen schimb, putem vorbi despre trei teorii de baz\u0103, majore, ale inteligen\u021bei.<\/p>\n Prima dintre acestea este Cast Building<\/strong>. \u00cen cadrul acestei viziuni, inteligen\u021ba este privit\u0103 ca \u0219i capabilitate global\u0103 ce \u00eel face pe individ s\u0103 r\u0103spund\u0103 similar \u00eentr-o varietate mare de situa\u021bii sau de concepte ori idei. Teoria \u00een cauz\u0103 a presupus c\u0103 exist\u0103 ceea ce se nume\u0219te \u201efactor general de inteligen\u021b\u0103\u201d comun tuturor oamenilor. Coeficien\u021bii de inteligen\u021b\u0103 au fost larg r\u0103sp\u00e2ndi\u021bi \u0219i utiliza\u021bi \u00een educa\u021bie, afaceri sau armat\u0103. Teoria a fost \u00eens\u0103, evaluat\u0103 ca fiind prea rigid\u0103.<\/p>\n Cea de-a doua teorie este Brick Building<\/strong> \u0219i este mai flexibil\u0103. Aceast\u0103 teorie prive\u0219te inteligen\u021ba ca pe o sum\u0103 de factori responsabili pentru diferite abilit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire, iar ace\u0219ti factori sunt separa\u021bi unii de al\u021bii, precum c\u0103r\u0103mizile \u00eentr-un zid. Aceast\u0103 separare se datoreaz\u0103 con\u021binutului implicat \u00een procesele de g\u00e2ndire, a\u0219a cum apare ea explicat\u0103 de c\u0103tre Gardner (1993) \u00een teoria inteligen\u021belor multiple. Separarea dintre con\u021binut \u0219i proces implic\u0103 diferite moduri de g\u00e2ndire \u00een func\u021bie de domenii diferite. De pild\u0103, ai putea avea inteligen\u021b\u0103 spa\u021bial\u0103 care te ajut\u0103 s\u0103 proiectezi cl\u0103diri sau s\u0103 te orientezi \u00eentr-un ora\u0219, dar s\u0103 nu fii capabil s\u0103 cite\u0219ti foarte bine. Desigur, \u0219i aceast\u0103 teorie a fost criticat\u0103 de unii speciali\u0219ti. Feuerstein este unul dintre ace\u0219tia. Ideea unor abilit\u0103\u021bi de g\u00e2ndire complet separate unele de altele a st\u00e2rnit controverse.<\/p>\n Astfel, exist\u0103 \u0219i o a treia teorie a inteligen\u021bei. Modelul Mozaic<\/strong> este denumirea pe care o poart\u0103 o alt\u0103 teorie a inteligen\u021bei. Denumirea provine de la abordarea pe care aceasta o propune \u2013 un mozaic colorat \u0219i creativ. Teoria este mai flexibil\u0103 dec\u00e2t prima \u0219i mai general\u0103 dec\u00e2t cea de-a doua. Modelul mozaic integreaz\u0103 celelalte dou\u0103 teorii \u0219i afirm\u0103 c\u0103:<\/p>\n Inteligen\u021ba fluid\u0103 const\u0103 \u00een strategii de g\u00e2ndire care sunt separate de con\u021binutul care este \u00eenv\u0103\u021bat. Reprezint\u0103 felul \u00een care g\u00e2nde\u0219te persoana \u0219i nu ce g\u00e2nde\u0219te. Inteligen\u021ba cristalizat\u0103, pe de alt\u0103 parte, reprezint\u0103 cuno\u0219tin\u021bele specifice \u00eenv\u0103\u021bate de individ.<\/p>\n Este demn de men\u021bionat c\u0103 teste standardizate de inteligen\u021b\u0103 (IQ), nu pot ar\u0103ta dec\u00e2t m\u0103sura \u00een care individul se va descurca la \u0219coal\u0103. Creatorii testelor nu au crezut niciodat\u0103 c\u0103 m\u0103soar\u0103 inteligen\u021ba fix\u0103 \u0219i totu\u0219i, \u00een practic\u0103, mul\u021bi educatori au tradus aceste scoruri \u00een realit\u0103\u021bi biologice care nu se schimb\u0103 niciodat\u0103. Binet, unul dintre creatorii primului test de inteligen\u021b\u0103 a declarat: \u201eDac\u0103 nu ar fi posibil s\u0103 schimbi inteligen\u021ba, de ce s-o m\u0103sori?<\/em>\u201d (citat \u00een Campioni, 1989, p. 155).<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Articolul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia asupra diferitelor perspective asupra inteligen\u021bei. Fiecare perspectiv\u0103 este prezentat\u0103 \u0219i explicat\u0103 pe scurt. Cele trei tipuri de teorii asupra inteligen\u021bei, Cast Building, Brick Building si Mozaic sunt descrise succint.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[775],"tags":[278],"class_list":["post-7929","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-psihologia-educatiei","tag-elena-apostol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7929","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7929"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7929\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7967,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7929\/revisions\/7967"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\nRicards Hopkins Kathleen, Teaching how to learn in a what to learn culture,<\/em> Jossey-Bass, 2010.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"